CAPITALUL SOCIAL SI

INEGALITATEA SOCIOECONOMICA

Coordonator stiintific,
Conf. univ. dr. Mircea Marica
Absolvent ,
Munteanu Marian Ionut

Cuprins

Introducere;
Capitolul 1. Inegalitate sociala si saracie;
Capitolul 2. Capitalul social
Capitolul 3. Cercetare aplicativa privind capitalul
social;
Concluzii.

INTRODUCERE
Srcia este una dintre cele mai serioase chestiuni actuale cu care
se confrunt lumea. Hrana, igiena i educaia reprezint
principalele probleme ale celor mai srace state din lume.

Prin aceasta lucrare doresc sa evidentiez in ce masura saracia si

inegalitatea coreleaza cu nivelul capitalului social , si ce alternative au
cei care se afla in aceasta situatie .

Oamenii isi ating mai bine scopurile daca detin resurse, care pot fi
economice politice si culturale, iar institutiile si alte conditii sociale
determina cine are acces la ce resurse si cat de folositoare sunt

Capitolul 1
Inegalitatati sociale si saracie in Romania actuala

Inegalitile sociale i srcia sunt realiti inerente oricrei

societi umane cu un grad minim de diversificare, deoarece
bunurile de valoare (materiale sau simbolice) nu sunt i nici
nu pot fi distribuite n mod egal membrilor societii.

Srcia si inegalitatea reprezint o problem global a lumii

contemporane, o problem ce devine din ce n ce mai
presant, chiar i pentru ri cu nivele nalte de dezvoltare
tehnologic i economic.

Capitolul 2
Capitalul social

capitalul social se refer la interaciunile la care indivizii iau parte, fiind inclus n
reele sociale i normele asociate acestora, manifestndu-se prin participarea
indivizilor la formarea i funcionarea instituiilor, n ncrederea n aceste
instituii, n ali indivizi sau grupuri de indivizi.

Capitolul 3
Cercetare aplicativa privind capitalul
social

Obiective:
-de a analiza cum coreleaza veniturile nivelul
capitalului social.
-Identificarea cauzelor care influeneaz
creterea nivelului de inegalitate, srcie i
excluziuniune social.
-n ce masur variabile ca: venitul, vrsta i sexul
influeneaz nivelul capitalului social.

Ipoteze:

Plecm de la ideea c oamenii cu venituri

mici i vrstnici au mai puin capital
social.

Prezentarea instrumentului de cercetare:

Instrumentul de cercetare consta intr-un chestionar format

din 5 intrebari, cu rspunsuri deschise, sunt specificate
numele, prenumele vrsta i sexul celor chestionai.

Chestionarul vizeaz frecvena relaionrii cu vecinii, rudele,

prietenii ct i nivelul de interacionare cu autoritile.

Prezentarea eantionului:

Chestionarul a fost aplicat pe un eantion

de 30 de persoane, cuprinznd trei
categori de vrsta: tineri, maturi,
vrstnici.

Prezentarea graficelor obtinute

in urma chestionarului

Prezentarea i interpretarea datelor:

Frecventa intalnirilor prieteni:

n urma rspunsurilor celor chestionai observam c frecvena
ntalnirilor cu prieteni este mai mare la persoanele cu vrste
cuprinse ntre 18-30 ani spre deosebire de cei cu vrste cuprinse
ntre 50-65 ani i n continu scadere faa de 65-80 ani ceea ce
rezult ca odat cu naintarea n vrsta capitalul social se
diminueaz ca un factor natural condiionat de vrst.

Frecventa intalnirilor cu rudele:

Observm c venitul mediu pe lun pe

cap de locuitor influeneaz frecvena
ntlnirilori cu rudele, astfel cei cu
venituri sub 200 ron au o frecven a
ntlnirilor mai mic faa de cei cu un
venit mediu mai consistent, odata cu
creterea venitului, crete i nivelul de
interacionare cu rudele, prietenii, vecinii,
autoritiile.

Frecventa intalnirilor cu vecini:

n ceea ce priveste frecvena ntalnirilor

cu vecinii nu vedem o diferen
semnificativ ntre cei cu venit mediu sub
200 ron i cei cu venit peste 600 ron,
mediu pe lun pe cap de locuitor,
diferena fiind conditionat tot de vrst.

Frecventa intalnirilor cu autoritatiile:

Rezulta ca cei cu venituri peste 400 ron

au o frecventa mai ridicata in ceea ce
priveste relationarea cu autoritatiile

Concluzii:

n urma acestei cercetri putem

concluziona, c persoanele cu vrsta
cuprins ntre 65-80 ani,au un capital
social mai mic faa de tineri, iar fregventa
intalnirilor celor cu venituri mici este mai
mica fata de cei cu venituri medi si mari
ceea ce confirm i ipoteza noastr.