Curs de medicina interna

Conf. Dr. Babes Katalin

Definiie.
Dispepsia reprezint un grup de simptome,
organizate n sindroame, aflate n relaie cu tractul
digestiv superior i care pot avea cauze diverse.
Termenul provine din limba greac: dys - ru
peptein a digera.
Diagnosticul de sindrom dispeptic - dac simptomele
persist o perioad mai lung de timp, sptmni sau
chiar luni de zile.
Simptome: grea, vrsturi, eructaii, inapeten, durere
epigastric, uneori saietate precoce, balonare, senzaie
de arsur, disconfort; acestea nu sunt obligatoriu legate
de ritmicitatea alimentatiei.
Clasificarea: dispepsia organic(cu etiologie cunoscut)
dispepsia funcional

Clasificare:
a) Sindromul dispeptic esofagian
b) Sindromul dispeptic ulceros
c) Sindromul dispeptic hepato-biliar
d) Sindromul dispeptic pancreatic
e) Sindromul dispeptic n alte boli digestive
f) Sindromul dispeptic n boli extradigestive
g) Sindromul dispeptic prin intoleran
alimentar
h) Sindromul dispeptic de cauz
medicamentoas

Definitie:
- pierderi de substanta circumscrise sau
multiple ce afecteaza mucoasa si
submucoasa gastrica si/sau duodenala;
Etiologia:
1. factori de mediu
2. factori genetici
3. afectiuni cu risc crescut de ulcer

Fumatul
Stresul
Infectia cu Helicobacter pylori bacterie bine
adaptata mediului gastric acid cu actiune
directa asupra mucoasei gastrice si duodenale
prin toxinele pe care le secreta, dar si indirecta
prin perpetuarea inflamatiei
Factori medicamentosi:
- antiinflamatoare nesteroidene - AINS
(aspirina, indometacinul, diclofenacul,
ibuprofenul)
- antiinflamatoare cortizonice (predison)

Factorii genetici:
- agregare familiara
- grupa sanguina O
- particularitati: apare la varsta tanara, timp de
vindecare prelungit, recidive si complicatii
frecvente
Afectiuni cu risc crescut de ulcer:
- ciroza hepatica
- pancreatita cronica
- BPCO
- insuficienta cardiaca
- insuficienta renala

Depinde de localizarea ulcerului, de varsta pacientului

Durerea: - cel mai frecvent simptom
- arsura vie, senzatie de roadere sau foame
Ritmicitate durerii in ulcerul duodenal:
foame dureroasaingestie de alimentecalamarea
durerii pentru 2-3 ore ingestia de alimente
Ritmicitatea durerii in ulcerul gastric:
foame dureroasaingestia de alimente calmarea
durerii pentru 0.5-1.5 ore reparatia durerii
disparitia sponatana a durerii
Episodicitatea durerii: aparitia durerii in episoade
de mai multe zile consecutiv
Periodicitatea: reaparitia durerii dupa o perioada de
aclmie de 6-12 luni, cu durata de 2-3 sapt.

Clinic: durere + greturi, varsaturi, eructatii,

balonari
Examinarea endoscopica de electie:
- diagnostic diferential dintre nisa benigna si
cea maligna;
- biopsie, diagnosticul infectiei cu
Helicobacter pylori
Examenul radiologic ex. baritata cu dublu
contrast
- in ulcerele bulbare si postbulbare

Nisa benigna b

Medicamente care diminua sau anuleaza factorii

agresivi:
a) diminuarea secretiei de acid clorhidric - inhibitori
competitivi al histaminei la nivelul receptorilor H2
- cimetidina, ranitidina, famotidina, nizatidina
b) inhibitorii pompei protonice (pot suprima complet
secretia, durta lunga de actiune):
- omeprazol
c) prostaglandine: inhiba secretia acida si stimuleaza
apararea mucoasei:
- misoprostol
d) sucralfatul: complex de sucroza-aluminiu care
stimuleaza vindecarea ulcerului
e) antiacidele: absorbabile si neabsorbabile:
- hidroxid de aluminiu, de magneziu

Medicamente care eradicheaza infectia cu

Helicobacter pylori: combinatii de medicamente:
- Bismut, metronidazol, tetraciclina,
- Ranitidina, claritromicina
- Omeprazol, claritromicina
- Omeprazol sau lansoprazol plus claritromicina
plus metronidazol
Tratamentul adjuvant:
- interzicerea fumatului
- alimentatia: cel putin 3 mese/zi, fara alcool,
cafea, alimente care determina discomfort
(sucuri de fructe, grasimi, mancaruri picante)

Chirurgical: in cazuri selectate

- nisa care ridica suspiciunea unei
afectiuni maligne
- complcatii majore:
Penetratia (perforatia acoperita) in organe
( ficat, pancreas) sau in bursa omentala
Perforatia libera in cavitatea peritoneala
tabloul clinic al abdomenului acut
Stenoza pilorica
Hemoragia digestiva care nu poate fi
controlata medicamentos

Mai frecvent la barbati

Varsta: 50-60 de ani
Etiologie: conditii precanceroase:
1. locale: metaplazie mucoasei gastrice
repetate gastrite, rezectia gastrica, polipi
gastrici, ulcerul gastric
2. generale: predispozitia genetica - mai
frecventa in Japonia, Finlanda, Chile, Islanda si
de obiceiuri alimentare
influente dietetice (nitrozamine din afumaturi,
peste uscat, branza si hidrocarburi aromate din
carnea afumata, grasime prajita, bauturi
alcoolice, fumul de tigara)
3. infectia cu Helicobacter pylori

Simptome nespecifice (in primele stadii)

- anorexie
- scadere din greutate
- balonari, discomfort gastric
- disfagie
- dureri epigastrice intense
- greata, varsaturi
- hemoragie digestiva
- sindrom de impregnare maligna: astenie, subfebrilitati,
scaderea capacitatii de concentrare, lipsa de interes
pentru profesie, viata, apatie, tromboflebite recidivante,
fracturi spontane, etc
- simptome date de metastaze: icter, hapatomegalie,
ascita, etc

Examenul sangelui: accelerarea VSH, anemie

Reactia Gregersen: sangerari oculte
Tubajul gastric: studiu citologic al lichidului
de lavaj gastric
Examenul radiologic (cu dublu contrast);
procedeu de screening in Japonia
Endoscopia: de electie permite examenul
direct si biopsia zonelor suspectate

Nisa dubla in oglinda

a stomacului

Nisa maligna in p

Obiectivele tratamentului:
- cresterea supravietuirii prin rezectia tumorii
- cresterea calitatii vietii prin tratamentul
durerii, obstructiei si a sangerarilor digestive
Mijloacele de tratament:
- cura chirurgicala: extirparea in totalitate sau a
celei mai mari parti a stomacului si a
ganglionilor limfatici adiacenti
- chimioterapia pre- si postoparator
- radioterapia