Specificul dezvoltarii

cognitive si al invatarii la
adolescenti

Activitate independenta
Ce stiu despre felul meu de a gandi ?!
-Ce informatii /cunostinte am despre felul in
care gandesc adolescentii, in general si eu, in
particular?
-ce abilitati/competente cognitive cred ca ma
caracterizeaza?
- ce stari afective/ sentimente /emotii am fata de
activitatea de invatare?

J Piaget
Stadiile dezvoltarii cognitive:
1.Stadiul senzorio-motor sau stadiul inteligenei
preverbale(0-2ani)
2. Stadiul preoperaional( 2-7/8 ani):
3. Stadiul operaiilor concrete (7/8 ani-11/12 ani)
4. Stadiul operaiilor formale(peste vrsta de 11 ani)

Adolescenta=Stadiul operaiilor formale

abilitatea de a raiona abstract fr a se mai

raporta la obiecte sau evenimente concrete;
capacitati de rezolvare a problemelor la nivel
mental;
capacitati de folosire a tuturor operatiilor gandirii;
folosirea gandirii critice;
gandire divergenta si convergenta;
gandire creativa

Adolescenta=Stadiul operaiilor formale

cresc performantele in intelegerea afirmatiilor

deductive si a celor inductive si a valorii lor;
renuntarea la propriile convingeri pentru a
evalua rationamentul altuia;
pot sa analizeze argumentele la nivel obiectiv;
se aseamana cu gandirea adultului

Adolescenta=Stadiul operaiilor formale

Inteleg diferenta dintre optiunile care pot

sa duca la indeplinirea mai multor
obiective si cele care duc la indeplinirea
unui singur obiectiv;
Pot sa anticipeze o gama mai larga a
consecintelor actiunilor lor;
Invata din esecul si succesul deciziilor lor

Criticii teoriei piagetiene

Lewis -50-60% dintre copii de 17 ani s-au folosit

de logica operational-formala
Keating (1980)- 50-60% dintre copii cu varste
cuprinse intre 17-20 ani au folosit gandirea
operational formala si, daca au procedat astfel,
au facut-o cu inconsecventa ;
Dezvoltarea cognitiva este influentata de cultura
si gen.

Extinderi ale teoriei lui

J Piaget (I)

Riegel (1973, 1975, 1976):

gandirea la varsta adulta are un caracter dialectic in
sensul ca adultii accepta moduri alternative, relativ
diferite, de a gandi fenomenele;
accepta contradictia ca o proprietate fundamentala a
gandirii si actiunii umane.
Adauga un alt stadiu- cel al operatiilor dialectice,
dupa cel al operatiilor formale

Extinderi ale teoriei lui J Piaget

(II)

Arlin (1975, 1984)- etape in dezvoltarea

gandirii:
Etapa

de rezolvare a problemelor ( se
suprapune peste etapa operatiilor formale );
Etapa de punere a problemelor-gandire
creativa vizavi de problemele descoperite

Extinderi ale teoriei lui J Piaget

(III)

Pascual- Leone (1983)stadiile

dezvoltarii cognitive:
Stadiul

gandirii formale tarzii;

Stadiul predialectic;
Stadiul dialectic;
Stadiul transcedental

Merriam, Caffarella-1991
Cognitia adultului presupune mai mult
decat capacitatea acestuia de a gandi in
termenii logicii formale, abstracte, ci
presupune asumarea unor responsabilitati
/angajamente.
Dezvoltarea adultului (ca si cea a
adolescentilor si copiilor) nu poate fi
separata de contextul ei socio-cultural.

Modelul incapsularii
Rybash, Hoyer, Roodin

Procesarea informatiei (modul in care abilitatile mentale si

resursele psihologie ale individului sunt utilizate in aceste
sens);
Actiunea de a cunoaste (felul in care informatiile sunt
reprezentate, accesate si folosite);
Gandirea (felul in care oamenii isi dezvolta capacitatile de
intelegere a cunostintelor);
Inaintarea in varsta determina diminuarea anumitor
capacitati de cunoastere si procesare, dar in acelasi timp
indivizii devin experti intuitivi intr-un domeniu determinat.

FACTORI CARE MODEREAZA EXPRIMAREA

DEPRINDERILOR COGNITIVE LA ADOLESCENTI
SI ADULTI

Continutul sarcinii date;

Stimulentul motivational al sarcinii;
Cererile de procesare a sarcinii;
Emotiile

Adams&Berzonsky,

2009, p 277

Modele teoretice asupra raportului

varsta dezvoltare intelectuala
Modelul abordarii dual-procesuale a
inteligentei;
Modelul optimizarii selective si al
compensarii.

Modelul abordarii dualprocesuale a inteligentei;

Procese specifice:
-mecanica inteligentei=operatiile si structurile
cognitive de baza implicate in procesarea
informatiei (perioada copilariei si adolescentei);
-pragmatica inteligentei=adaptarea rationala
la diferite situatii si contexte, bazandu-ne pe
cunostinte si procedee mentale specifice
(perioada maturitatii si la varsta a treia)

Modelul optimizarii selective si al

compensarii
(P Baltes)

Pe masura inaintarii in varsta, oamenii pot

selecta acele zone ale intelectului pe care
sa le dezvolte pentru a face fata unor
scopuri adaptative

Chestionar pentru identificarea

inteligentei predominante

Consemn
Bifai afirmaiile care vi se potrivesc n interiorul fiecrei categorii
de inteligen. Adugai informaii care nu apar n inventar, dar vi
se par relevante;
La final observati pentru care tip de inteligenta ati facut cele mai
multe alegeri, cele mai multe completari.
Aranjati in ordine descrescatoare rezultaele obtinute si observati
care sunt primele trei tipuri de inteligenta din lista dvs .

1. Inteligena verbal/lingvistic

1.Crile sunt foarte importante pentru mine;

2. Aud cuvintele n minte nainte de a le citi, spune sau scrie;
3.Rein mai mult din ceea ce aud la radio sau de pe o caset, dect de la televizor sau
din filme;
4.Imi plac jocurile de cuvinte precum scrabble, anagrame,rebus;
5.Imi place s-i distrez pe ceilali cu frmntri de limb, rime fr sens sau jocuri de
cuvinte;
6. Adeseori ceilali se opresc s-mi cear explicaii asupra nelesului cuvintelor
pe care le folosesc n scris sau n vorbire;
7.Romna, socio-umanele i istoria mi se par mult mai uoare dect matematica i
tiinele exacte;
8.Cnd conduc/merg pe strada acord mai mare atenie cuvintelor de pe
indicatoare dect decorului;
9. Conversaiile mele includ referiri frecvente la lucruri pe care le-am citit sau auzit;
10. Am scris recent ceva care m-a fcut s m simt mndru/ i mi-a adus
recunoaterea celorlali;
11. Alte aspecte relevante:

2. Inteligena logico-matematic

1. Pot efectua calcule mintale cu uurin;

2.Matematica i/sau tiinele exacte au fost printre materiile mele favorite n
coal;
3. Imi plac jocurile i problemele care necesit gndire logic;
4. mi place sa iniiez mici experimente de tipul ce-ar fi dac;
5. Mintea mea este n cutarea tiparelor, regulilor, secvenelor logice;
6. M intereseaz noile orientri din tiin;
7. Cred c aproape orice poate fi explicat raional;
8. Uneori gndesc ntr-un mod abstract, fr imagini sau cuvinte;
9. Imi place s gsesc firul logic n ceea ce oamenii spun sau fac;
10. M simt mai confortabil ntr-o situaie atunci cnd ceva a fost msurat,
analizat, categorizat sau cuantificat n vreun fel;
11. Alte aspecte relevante:..

3.Inteligena vizual/spaial

1.Vizualizez frecvent imagini cnd nchid ochii;

2. Sunt sensibil la culori;
3. Folosesc frecvent aparatul de fotografiat sau camera de luat vederi
pentru a nregistra ce se ntmpl n jurul meu;
4. mi place s rezolv puzzle-uri;
5. mi amintesc visele;
6. M orientez uor n spaii care mi sunt nefamiliare;
7. mi place s desenez sau s mzglesc;
8. Geometria mi s-a prut mai uoar dect algebra;
9. Pot s-mi imaginez cum ar arta lumea dac ar fi privit de

deasupra, prin ochii unei psri;

10. Prefer s citesc texte bogat ilustrate;

11. Alte aspecte relevante:.

4. Inteligena muzical/ritmic

1. Am o voce plcut;
2. Pot s spun cnd o not muzical sun fals;
3. Ascult des muzic la radio, casetofon sau CD player;
4. Cnt la un instrument;
5. Viaa mea ar fi foarte srac fr muzic;
6. M surprind adesea plimbndu-m n timp ce mi rsun n minte o reclam sau un
refren;
7. Pot cu uurin s in tempoul unei piese muzicale cu un simplu instrument de
percuie;
8. tiu nceputurile multor cntece i piese muzicale;
9. Dac aud o secven muzical o dat sau de dou ori, pot s o reproduc cu
acuratee;
10. Adesea bat ritmuri sau cnt n timp ce lucrez, studiez sau nv ceva nou ;

11. Alte aspecte relevante:..

5.Inteligena corporal-kinestezic

1. Practic n mod regulat cel puin un sport sau o activitate fizic

2. Mi se pare dificil s stau nemicat/ o perioad mai lung de timp
3. Imi place s lucrez folosindu-mi minile n activiti precum:
cusutul, esutul, sculptur, dulgherie, modelaj
4. Cele mai bune idei mi vin n timpul plimbrilor ndelungate sau cnd sunt
angajat/ n vreo activitate fizic
5. Imi place s-mi petrec timpul liber afar
6. Gesticulez cnd vorbesc cu alii
7. Trebuie s ating lucrurile pentru a putea nva mai multe despre ele
8. mi plac drumeiile ndrznee sau alte experiene fizice palpitante
9. Am o coordonare motric bun
10. Am nevoie s exersez o nou abilitate mai mult dect s citesc sau s
vd o descriere a acesteia
11. Alte aspecte relevante:

6. Inteligena intrapersonal

1. Petrec mult timp singur/ meditnd, reflectnd, gndindu- m la aspecte

importante ale vieii;
2. Am urmat edine de consiliere sau ateliere de dezvoltare personal pentru a
nva mai mult despre mine;
3. Sunt capabil/ s fac fa dificultilor cu optimism;
4. Am un hobby sau o preocupare special pe care le pstrez pentru mine;
5. Am cteva inte importante n via, la care m gndesc constant;
6. Am o perspectiv realist asupra puntelor mele tari i slabe (generat de
feedback-urile primite de la alii);
7. Prefer s-mi petrec week-end-ul ntr-o caban la munte dect ntr-un hotel
plin de lume;
8. M consider o persoan hotrt i independent;
9. in un jurnal;
10. Sunt liber profesionist/ sau cel puin m-am gndit serios s dezvolt o afacere
personal;
11. Alte aspecte relevante: .

7. Inteligena interpersonal

1. Sunt genul de persoan la care ceilali vin pentru sfaturi;

2. Prefer sporturile de echip celor individuale;
3. Cnd am o problem mai degrab caut pe cineva care s m ajute dect s o
rezolv eu singur/;
4. Am cel puin trei prieteni apropiai;
5. Imi plac jocurile de societate (monopoly, bridge) mai mult dect cele individuale
(jocuri video, solitaire);
6. Imi place s nv pe alii ceea ce tiu s fac;
7. M consider leader (sau alii m consider astfel);
8. M simt confortabil n mijlocul unei mulimi;
9. mi place s m implic n activiti cu nuan social la serviciu, biseric sau n
comunitate;
10. Mai degrab mi-a petrece serile la o petrecere nsufleit, dect s stau singur/
acas;
11. Alte aspecte relevante:.

Cum invata
adolescentii?!

Conceptul de sine academic=

cum se vad elevii pe ei insisi in procesul de achizitie de

cunostinte;
ce considera ei ca fiind important;
ce legatura are acest lucru cu invatarea si cu rezultatele propriei
invatari
Ne intereseaza :
Structura= care sunt modalitatile variate in care ne vedem
si cum functioneaza acestea pentru a forma o conceptie
globala despre sine ?
Procesele asociate conceptului de sine =cum prelucram
informatiile despre noi insine

Elementele conceptiei despre sine

importante in invatare

Autoeficacitatea;
Autoprejudicierea;
Automotivarea;
Autodeterminarea-impunerea unor scopuri proprii;
Dependenta;
Subaprecierea de sine;
Perfectionismul;
Neajutorarea;
Comparatia sociala
( J Hatie, 2014, pp.92-100)

Autoeficacitatea=
Increderea si credinta puternica pe care o
avem in legatura cu noi insine ca putem
performa la invatatura;
Autoeficacitatea ridicata=sarcinile dificile
sunt provocari, esecurile sunt oportunitati;
Autoeficacitatea scazuta=evitarea
sarcinilor,angajament redus, lamentari
frecvente, dificultati in redobandirea
increderii

Autoprejudicierea

=are loc atunci cand elevii aleg acele impedimente, obstacole din
calea performantei ce le permit sa devieze cauza esecului
departe de competentele lor, dand vina pe impedimente aparute.

Exemple: amanarea, alegerea circumstantelor care reduc

performanta, implicarea redusa in sarcinile imediate, stabilirea
unor obiective nestimulatoare, exagerarea rolului obstacolelor in
atingerea succesului, reducerea strategica a efortului.

Se pot reduce prin: oferirea mai multor situatii in care elevii

experientiaza succesul in invatare, reducerea incertitudinii cu
privire la rezultatele asteptate ale invatarii, deprinderea elevilor sa
devina mai buni observatori ai propriului proces de invatare.

Automotivarea

Intrinseca= cu cat mai mare este investitia in invatare,

cu atat aceasta duce spre achizitii educationale mai
mari:
Cum imi pot reinvesti timpul si energia in
procesul de invatare?
Cum pot trece la sarcinile urmatoare mai
stimulatoare?
Acum inteleg..
Extrinseca-invatarea este superficiala si finalizarea
sarcinilor se face doar de dragul laudei sau al altor
recompense

Autoderminarea (impunerea unor

obiective proprii)

Exista trei tipuri principale de obiective autoimpuse:

Obiective orientate spre dezvoltarea maiestriei (apar atunci
cand elevii isi propun dezvoltarea competentelor si considera
abilitatea ca fiind o achizitie pe care o pot dezvolta prin
cresterea efortului) ;
Obiective orientate spre performanta (apar atunci cand elevii
isi propun sa-si demonstreze competentele prin depasirea
colegilor si considera abilitatile ca ceva dat, mai greu de
schimbat;
Obiective orientate spre socializare (apar cand elevii sunt mai
preocupati de cum vor interactiona si vor relationa cu ceilalti
membri ai clasei);

Obiectivele pot fi si de

Abordare:
Dezvoltarii maiestriei prin eforturi de a invata noi abilitati;
Obtinerii performantei prin depasirea celorlalti colegi;
Socializarii prin conlucrarea cu ceilalti colegi in invatare;

Evitarea :
competentei pentru a evita esecurile in invatare;
performantei presupune multumirea de a nu face mai rau
decat ceilalti colegi;
sociala presupune sa conlucrezi cu ceilalti ca sa eviti a
invata

Dependenta
1.

Apare atunci cand :

1.

2.

Elevii devin dependenti de indicatiile

adultilor/profesorilor pina la punctul in care nu
mai invata sa se autoregleze, autoevalueze,
automonitorizeze;
Efecte:
1.

2.

atunci cand adultul nu mai este prin preajma sa

ofere indicatii succesul poate sa intarzie;
se dezvolta motivatia extrinseca, strategii de
dependenta care nu sunt utile in autoregalarea
invatarii si care pot duce la esec in invatare.

Supraaprecierea de sine

Se observa atunci cand elevii

respinginformatii precum lauda,
pedeapsa, feed backul in general
considerandu-le fara valoare, incorecte
sau inutile

Perfectionismul

Forme:
se fixeaza standarde personale foarte inalte iar
atunci cand acestea nu se ating se considera esec;
Se considera ca resursele sa fie perfecte iar atunci
cand ele nu sunt justifica aparitia unui esec;
Se amina rezolvarea unor sarcini apreciindu-se ca
conditiile nu sunt prielnice pentru succes;
Urmarirea unor detalii irelevante si investitia de timp
in acestea;
- abordarea de tipul totul sau nimic

Neajutorarea

=elevii se asteapta sa nu obtina niciun progres si cred ca nu pot

schimba situatia
Apare atunci cand:
Elevii evita sa se angajeze in realizarea sarcinilor;
Elevul isi protejeaza buna perceptie de sine, cistigandu-si
reputatia din succesul avut in alte activitati (ex. comportamente
teribiliste);
Elevul considera convingerile ca nefiind usor de modificat;
Elevul invata sa devalorizeze invatarea scolara;
Contextele sunt dure, prea exigente sau prea punitive

Comparatia sociala

Elevii observa adesea comportamentele celorlalti

cautand indicii si explicatii care sa le justifice sau sa le
intareasaca conceptia despre sine ;
Elevii performanti au o buna conceptie despre sine
(mai cu seama in ce priveste abilitatile matematice)
cand sunt intr-o clasa obisnuita; mutati intr-o clasa cu
elevi foarte buni aceasta conceptie despre sine se
modifica in sens negativ prin comparatie;
Elevii tind sa se compare cu cei mai putin norocosi si
se prezinta mai increzatori pentru a-i impresiona pe
ceilalti si poate si pe ei insisi.

Concluzii:
Atunci cand elevii:

Invoca invatarea mai degraba decat strategiile de performanta;

Accepta feedbackul ;
Stabilesc obiective mai inalte decat cele obisnuite;
Isi compara rezultatele cu obiectivele disciplinei;
Au un bun autocontrol al resurselor personale;
Cauta strategii de eficientizarea a invatarii

Putem considera ca sunt sunt pregatiti pentru succes!

Strategia de invatare
=ansamblu de tehnici sau procese care
faciliteaza achizitia, inmagazinarea si
utilizarea informatiilor (D Dansereau,
1985, apud D Salavastru).
=patternuri ale activitatilor de
procesare a informatiei pe care
individul le aplica atunci cand se
confrunta cu o situatie de invatare.
(Legendre, 1993)

Alegerea strategiei de invatare

Stilul de invatare;
Scopul invatarii;
Cunostintele metacognitive;
Tipul materialului de invatat.

Stilul de invatare

=modalitate particulara in care o persoana

percepe si prelucreaza informatia (S. Bernat,
2003, p.217)
=maniera in care elevul este <programat>
pentru a invata in modul cel mai eficace, adica
pentru a receptiona, a intelege, a retine si a fi
capabil sa utilizeze o informatie (Reinert, 1976,
apud D Salavastru, p 156);

IDENTIFICAREA STILULUI DE
INVATARE:

Autoobservarea propriei conduite de invatare,

analiza, reflectarea asupra propriilor experiente
de invatare;
Utilizarea unor instrumente de masura a stilului
de invatare;
Utilizarea descrierilor, a explicatiilor, si exercitiilor
oferite de diferiti autori pentru recunoasterea si
caracterizarea propriului stil de invatare.
(D Salavastru, 2009, p 162-163)

Stilurile de invatare
Modalitatea
senzoriala
(Modelul
Fleming si
Mills, 1992)

Emisfera
cerebrala

Tipul de
inteligenta

Verificarea
cunostintelor

Auditiv

Global

Lingvistic

Sentimente

Vizual

(dreapta)
Secvential
(stanga)

Logico-

Perceptie

matematic
Muzical
Spatial
Kinestezic
Interpersonal
Intrapersonal
Natural

Gandire

Kinestezic
Citit

-scris
Multimodal

Experimente

Modelul lui Honey i Mumford

(1986)

au elaborat patru stiluri individuale de nvare, pe baza ideii c

fiecare persoan percepe, proceseaz i reprezint informaia ntrun mod diferit. Achiziiile se produc la un nivel calitativ superior
atunci cnd experienele de nvare angreneaz stilul preferat al
unei persoane.

Cele patru stiluri sunt: teoreticienii,

pragmaticii, activitii i reflexivii
Teoreticienii se ntreab constant cum se relaioneaz un lucru cu altele. Preiau
informaiile prin analiz, observaie i gndire. Punctul lor forte const n abilitatea de
a crea modele teoretice. Fraza cheie: Dac e logic, e bine.
Pragmaticii se ntreab mereu cum pot pune n practic o idee. Cel mai tare punct al lor
este c observ latura practic a informaiilor. Achiziioneaz cunotinele prin
experien direct, simuri, aciuni. Au interese legate de tehnic i se specializeaz
adesea n fizic. Fraza cheie: Dac funcioneaz, e bine.
Activitii sunt gata s ncerce orice. Acord semnificaie unei experiene prin angajare
imediat n folosirea sau realizarea acesteia. Punctul forte al lor este faptul se implic
n experiene noi. Exceleaz n a se adapta la circumstanele imediate ale
contextului. Rezolv problemele intuitiv, bazndu-se pe informaia de la alii. Fraza,
cheie: Voi ncerca orice mcar o dat.
Reflexivii prefer sa aib timp s mediteze asupra unui subiect. Acord semnificaie unei
experiene reflectn la ea i ncercnd s identifice toate posibilitile. Punctul lor
forte const n abilitatea imaginativ. Au interese culturale variate i le place arta. Pot
deveni consilieri, directori de resurse umane, artiti. Fraza cheie: Am nevoie de timp
s m gndesc la acest lucru.

Chestionar pentru identificarea

stilului de nvare preferat

Bifai afirmaiile cu care suntei mai mult n

acord dect n dezacord. Marcai cu x"
afirmaiile cu care suntei mai mult n
acord dect n dezacord.

Chestionar pentru identificarea

stilului de nvare preferat
__ 1 Acionez adesea fr s in seama de consecine
__ 2 Cnd aflu o teorie nou m ntreb ce aplicaii are n practic
__ 3 M pasioneaz aspectele care in de autodisciplin (mi supraveghez
dieta, fac sport regulat, am anumite tabieturi)
__ 4 Sunt mndru/ cnd duc un lucru pn la capt
__ 5 M potrivesc mai bine cu persoanele logice, analitice, dect cu cele
spontane, iraionale
__ 6 M atrag mai mult ideile noi i neobinuite dect cele practice
__ 7 n discuii mi place s merg direct la int
__ 8 Am grij s nu trag concluzii prea rapid
__ 9 Prefer s m raportez spontan i flexibil la evenimente, dect s le planific
dinainte
__ 10 Cred c hotrrile luate n urma unei analize complete a informaiilor sunt
mai puternice dect cele bazate pe intuiie

Chestionar pentru identificarea

stilului de nvare preferat
__ 11 Sunt perfecionist/
__ 12 Regulile sunt fcute pentru a fi nclcate
__ 13 Sesizez adesea modaliti mai bune, mai practice de a face lucrurile
__ 14 Dac am de scris ceva, prefer s fac multe schie nainte de versiunea
final
__ 15 n discuii sunt realist/, i readuc pe ceilali la subiectul discuiei i evit
speculaiile
__ 16 n conversaiile cu ceilali sunt cel/cea mai obiectiv/
__ 17 Cnd ceva merge ru m bucur s las balt acea activitate
__ 18 E preferabil s te gndeti bine nainte s acionezi
__ 19 Nu m deranjeaz s rnesc sentimentele celorlali atta timp ct
lucrurile se finalizeaz
__ 20 mi plac edinele care se desfoar metodic

Chestionar pentru identificarea

stilului de nvare preferat
Calcularea scorului:
Pentru fiecare rspuns bifat adugai un
punct lng litera corespunztoare (de
exemplu, dac ai bifat ntrebarea 1 punei
1 punct lng litera A). Adunai punctajul
corespunztor fiecrei litere. Cea la care
obinei cel mai mare scor reprezint stilul
de nvare pe care l preferai.

Chestionar pentru identificarea

stilului de nvare preferat
1. A 6. A 11. T
16. T
2.P
7. P 12. A
17. A
3.T
8. R 13. P
18. R
4.R 9. A
14. R
19. P
5.T 10. R
15. P
20. T
Cod: A - activitii, B - reflexivii, P pragmaticii, T - teoreticienii

Motivatia pentru invatare

Este un proces individual care se refera la:

1. gradul in care o persoana doreste si se angajeaza
intr-o actiune de invatare;
2. efortul /energia pe care persoana respectiva doreste sa il/o
investeasca pentru realizarea invatarii;
3.persistenta

Este determinata de Nevoile, Scopurile,

Atitudinile si Valorile unei persoane

Nevoile

forte, in general, naturale si inconstiente,

care imping o fiinta spre ceea ce este
indispensabil sau util in existenta,
conservarea sau dezvoltarea sa (E
Dulama , 2009)

Abraham Maslow (1970)

1. Nevoi fiziologice,
2. Nevoi de linite i protecie,
3. Nevoi de dragoste, apartenen,
4. Nevoi de stim,
5. Nev. cunoaterii i nelegerii,
6. Nev. estetice,
7.Nev. de autoactualizare, de dezvoltare .

Mihaly Csikszentmihaly (1990,

1997)

Teoria psihologica a curgerii

Rolul

trebuintelor de nivel superior in

dezvoltarea fiinei umane.
Curgerea= senzaie holist trit de oameni
cnd acetia acioneaz cu o implicare total
(a da un sens vieii)

A fi n curgere
Concentrare total asupra sarcinii i
implicare participativ a persoanei;
Sarcina de realizat se potrivete cu
abilitile persoanei;
Absorbit de sarcina, omul o va face i o va
reface mereu pn va deveni din ce n ce
mai bun;

A fi in curgere
Cand nivelul de stimulare este corect, persoana
funcioneaza la maximum i nu mai are nevoie
de recompense externe;
Feedbackul este rapid i clar;
Aciunea ocup total contiina;
Sarcina fiind provocatoare, persoana i va
potrivi abilitile pentru a-i face fa, trind i
sensul noutii;

A fi in curgere
Experienta curgerii creaz sentimentul
libertii;
Experiena curgerii contribuie la
dezvoltarea personal;
Experienta curgerii valorizeaza la
maximum unicitatea individului, potentialul
su unic i i furnizeaza respectul celorlali.

Componentele strii de flux:

control;
atenie;
curiozitate;
interes intrinsec.

Mihaly

Csikszentmihalyi (1975)

Condiiile favorabile apariiei

strii de flux:

1. Scopuri clar definite ale activitatilor in care ne implicam;

2. Posibilitatea ca in aceste activitati sa obtinem un raspuns rapid
la actiunile pe care le intreprinde, pentru a stabili daca suntem sau
nu pe drumul cel bun;
3. Existenta unui echilibru permanent intre aptitudini si
provocari:
- daca provocarile sunt prea mari fata de aptitudini apar frustrarea,
ingrijorarea, anxietatea;
- daca provocarile sunt prea mici fata de aptitudini apar relaxarea si
apoi plictiseala;
- daca atat provocarile cat si abilitatile persoanei sunt minore apare
apatia.

Nevoile academice ale

elevilor(1)
Sa inteleaga si sa aprecieze obiectivele
invatarii;
Sa inteleaga procesul de invatare;
Sa fie implicati activ in invatare;
Sa le fie fixate obiective care sa aiba
legatura cu preocuparile si alegerile proprii;
Sa primeasca sfaturi care sa le favorizeze
stilul, punctele forte in invatare;

Nevoile academice ale

elevilor(2)
Sa perceapa modelul invatarii ca pe un
proces interesant si valoros;
Sa experimenteze succesul in invatare;
Sa aiba timp sa integreze cele invatate;
Sa primeasca un feed-back imediat si
real;

Nevoile academice ale

elevilor(3)
Sa fie implicati in autoevaluarea eforturilor si
rezultatelor invatarii;
Sa fie rasplatiti in mod adecvat pentru
performantele obtinute;
Sa beneficieze de un mediu de invatare
suportiv, securizant si bine organizat
(Eugene Garcia, 1999, apud V Jones& l Jones,
2007, p. 249)

Relatia nevoi, scop si invatare

Scopul=anticiparea, reprezentarea mentala a starilor

potential satisfacatoare pe care persoana doreste sa le
atinga;
Atingerea unui scop satisface mai multe nevoi;
Efectele scopurilor asupra comportamentelor depind de:
specificitatea, proximitatea si dificultatea lor (Schunk,
1991);
Scopurile pot fi orientate spre sarcina sau orientate spre
performanta.

(E Dulama, 2009)

Atitudinile

=complexe sau dispozitii care influenteaza

alegerea obiectelor, situatiilor sau actiunilor de
catre individ;
Tipuri de atitudini manifestate de catre elevi: de
comunicare, de participare activa la instruire si
autoinstruire, de exprimare a preocuparilor,
intereselor, de gestionare a resurselor, de
respect fata de sine si fata de altii etc

Motivatia pentru invatare

Motivatie = valori x expectante x climat

Valorile = Atitudini de pretuire a unui

lucru/fapte/persoane etc considerat/e ca
avand valoare prin el/e insusi/insele

Modelul socio-cognitiv al motivatie

in context scolar- R Viau

Cum se invata
eficient ?
Conditiile unei invatarii eficiente

Orientarea catre un scop

Invatarea este activa
Invatarea duce la rezultate masurabile
(S Bernat, 2007)

Abilitati de invatare eficienta

1.
Mnemotehnicile;
2.
Luarea notitelor;
3.
Organizatorii cognitivi;
4.
Logica si argumentarea;
5.
Creativitatea;
6.
Gandirea critica;
7.
Strategiile metacognitive
(S Bernat, 2007)

Abilitati de invatare eficienta

Mnemotehnicile sunt metode prin care se
realizeaz memorarea unor informaii care
sunt dificil de reinut.
Tipuri de metode : Asocierile, Acronimele,
1.

Itinerariul, Gruparea etc

2. Luarea notielor

este activitatea de scriere prin care reinem

informaii atunci cnd ascultm un vorbitor ;
Se face prin Inregistare si Prelucrarea
informatiilor
Inregistrarea se face prin abrevierile i
prescurtrile, schemele, numerotrile, marcarea
cuvintelor cheie, evidenierea coninutului prin
aranjarea n pagin, folosirea culorilor.
Sistemul Cornell de luarea a notitelor

3. Organizatorii cognitivi
sunt reprezentri grafice sau structuri
verbale care ajut la nelegerea
cunotinelor prin clasificare,
comparare, exemplificare, rezumare,
interpretare;
Ajuta la prelucrarea in formatiilor

Abilitati de invatare eficienta

4. Argumentarea presupune structurarea n
mod logic a unui ansamblu de idei pentru a
demonstra sau susine o tez, folosind
dovezi sau exemple. A argumenta nseamn
a construi raionamente.
5. Prin creativitate nelegem un proces prin
care se genereaz noul sau prin care se
asociaz i se recombin concepte i idei
existente.

Abilitati de invatare eficienta

6. Gndirea critic este gndirea care are
capacitatea de a se autoanaliza n timp ce
elaboreaz raionamente pornind de la
evaluarea alternativelor, cu scopul de a emite
opinii justificabile i de a aciona.
Ea presupune evaluarea alternativelor, elaborarea
raionamentelor, formarea opiniilor argumentate,
aciunea i metareflecia.

Strategii de dezvoltare a gandirii

critice

Lectura activa/critica;
Modelul de proiectare didactica
evocare/realizarea sensului/reflectie;
Formularea de intrebari (de ex pornind de la
taxonomia lui Bloom );
Scrierea argumentativa (eseul argumentativ);
Dezbaterile

Exercitiul nr :

SARCINA DE LUCRU: formulati intrebari specifice specializarii dvs pentru fiecare

nivel cognitiv din taxonomia lui Bloom:

Cele ase categorii/niveluri/obiective cognitive pe care le identific Bloom sunt:

cunotinele, comprehensiunea, aplicarea, analiza, sinteza i evaluarea.

Cunotinele pun n lumin ceea ce s-a nvat anterior, prin

reactualizarea unor fapte, concepte, rspunsuri. Pentru acest nivel
ntrebrile conin cuvinte cheie precum: cine, ce, de ce, cnd, unde,
cui, cum, alege, gsete, afl..
Comprehensiunea se refer la a demonstra c faptele i ideile au
fost nelese. Pentru acest nivel ntrebrile conine cuvinte cheie
precum: compar, demonstreaz, interpreteaz, explic, explic,
relaioneaz, rezum, transpune, clarific, reformuleaz. Exemple:
Cum ai clasifica aceste tipuri de ...? Ce aspecte comune exist ntre
... i ...? Ce deosebiri exist? Care este cea mai important idee?
Cum se poate rezuma? Cum se explic...?

Formulati intrebari pentru fiecare nivel

cognitiv

Aplicarea se refer la rezolvarea de probleme lund n calcul

cunotine, informaii, modaliti, reguli. Pentru acest nivel ntrebrile
conin cuvinte cheie precum: aplic, alege, construiete,
elaboreaz, dezvolt, organizeaz, rezolv, identific, utilizeaz.

Analiza presupune examinarea i divizarea informaiei pe pri, cu

scopul de a identifica motivele, de a emite raionamente i de a
pune n eviden dovezile care au dus la generalizare. Pentru acest
nivel ntrebrile conin cuvinte cheie precum: analizeaz,
categorizeaz, clasific, compar, examineaz, simplific, enumera,
formuleaz concluzii.

Formulati intrebari pentru fiecare nivel

cognitiv.

Sinteza presupune asamblarea informaiilor n moduri diferite, prin

combinarea i recombinarea elementelor. Pentru acest nivel
ntrebrile conin cuvinte cheie precum: elaboreaz, selecteaz,
combin, compune, creeaz, dezvolt, estimeaz, testeaz,
schimb, imagineaz, formuleaz.

Evaluarea se refer la prezentarea sau argumentarea unei opinii

prin emiterea de judeci asupra informaiilor, validitii ideilor,
calitii activitii pe baza unui set de criterii. Pentru acest nivel
ntrebrile conin cuvinte cheie precum: alege, concluzioneaz,
decide, critic, determin, evalueaz, explic, interpreteaz,
valorizeaz, ierarhizeaz, estimeaz

Scrierea argumentativa (eseul

argumentativ)

Cea mai simpl structur a eseului

cuprinde:
teza
argumentele
dovezile
concluzia

'

7.Strategiile metacognitive
Se refer la tehnici prin care monitorizm i
controlm propria nvare (Radu, 2000),
precum i tehnici prin care ne putem dezvolta
potenialul intelectual.
Conceptele de invatare autonoma, invatare
autodirijata (self-directed learning ) si invatare
autoreglata (self regulated learning) sunt
premise conceptuale ale metacognitiei.

Metacognitia si rolul ei in
invatare

Metacognitia=cunostintele pe care le are un individ

despre functionarea propriului sau sistem cognitiv
J. Delacour-metacognitia=capacitatea de a-si
reprezenta propria activitate cognitiva, de a-si
evalua mijloacele si rezultatele, de a o ajusta
diferitelor tipuri de probleme sau de situatii prin
alegerea deliberata a unor strategii si reguli si de a
stabili caracterul adevarat sau fals al unor
reprezentari.

F.H.Flavell

Componentele metacognitiei:

Cunostinte metacognitive;
Referitoare la persoane: intraindividuale, interindividuale,
universale
Referitoare la sarcina;
Referitoare la strategii

Gestiunea activitatii mentale=activitati de

planificare, control si monitorizare a propriei gandiri

Procedee de dezvoltare a
metacognitiei

Protocolul gandirii cu voce tare;

Jurnalul invatarii;
Planificarea pasilor invatarii;
Feed-back permanent din partea profesorului;
Autochestionarea;
Tehnica inventarii materialului, scopului, strategiilor si a
obstacolelor in invatare;
Abordarea logica si sistematica a problemelor.

PLANIFICAREA I
MANAGEMENTUL NVRII
Managementul timpului i al resurselor;
Motivarea i automotivarea pentru
nvare;
Programul individual de nvare

Etapele unui program individual

de nvare sunt:

cunoaterea potenialului individual de nvare

personal;
identificarea punctelor care necesit dezvoltare;
formularea obiectivelor de nvare;
planificarea activitilor;
alegerea metodelor;
stabilirea criteriilor de reuit;
realizarea programului.