You are on page 1of 23

CIUPERCILE

N.D. I
Ciupercile aliment si medicament
alaturi de legume si fructe, ciupercile
au o valoare nutritiva deosebita,
asemanatoare sau chiar superioara multor
altor alimente de origine vegetala sau
animala
pentru majoritatea oamenilor,
ciupercile au si un gust placut, sau delicios!,
preparatele culinare care folosesc aceasta
vegetala putndu-se realiza n zeci de
variante
Interesant este
faptul ca, pe lnga
legume si fructe,
ciupercile au fost
cele dinti surse de
hrana ale omului si
au reprezentat una
dintre principalele
surse de hrana pna
la cultivarea
cerealelor.
Cum se pot deosebi ciupercile comestibile
de cele otrvitoare?
Atragem atentia, asupra faptului ca nu
exista niciun test sau antidot la care poate
recurge culegatorul ori consumatorul de
ciuperci pentru a evita confuziile sau
otravirea, falsele credinte
populare fiind o cauza majora
a intoxicatiilor cu ciuperci
din Romania.
Exista doar 2 cai de urmat pentru a
evita orice confuzie:
hribi * consumul de ciuperci
sigure (= ciuperci comestibile
cultivate sau ciuperci comestibile
salbatice atent selectionate de catre
societati autorizate, care de obicei se
zbarciog ocupa de exportul lor)
* consumul de ciuperci spontane
culese cu profesionalism

ghebe bureti
galbeni
CIUPERCILE sunt organisme valoroase si
apreciate din punct de vedere al
COMESTIBILE alimentatiei omului
corpurile de fructificatie ale
acestora (organele carnoase care se
consuma, de obicei cu palarie si
picior) contin o serie de nutrienti
benefici organismului uman

se cunosc , in lume, peste


100.000 de specii comestibile de
ciuperci, din care jumatate prezinta
calitati alimentare de exceptie
Compoziia i valoarea nutritiv a ciupercilor comestibile
Ciupercile cu valoare alimentar ridicat, conin n stare crud, n medie:
apa - 81%,
proteine - 3-4%,
glucide energetice (trehaloz, glucoz, glicogen) - 6%,
glucide neenergetice (celuloz i chitin) -1,5%,
vitamine (complexul B, provitamine A, vitamina D),
minerale (potasiu, cupru, iod, fier , magneziu,
mangan, fosfor, sodiu, clor, zinc, siliciu).

Ciupercile sunt srace n calciu dar, n schimb conin


destul de mult fosfor, cupru i cobalt.
Compoziia ciupercilor variaz destul de mult n
funcie de substratul pe care acestea cresc
dar i n funcie de specie.
Ciupercile comestibile sunt srace
n lipide, iar unele dintre acestea
conin acizi organici (malic,
tartric). n aceste vegetale se
gsesc i substante
antioxidante, aa cum
este ergotioneina, compus,
deosebit de benefic organismului
uman.

Ciupercile comestibile, sunt


indicate n regimurile antiurice, n
regimurile vegetariene ca
nlocuitor a crnii, n regimurile
specifice altor dereglaje ca:
oboseal, surmenaj, astenie, stres,
amnezie, demineralizri,
mbtrnire precoce.
Valoarea gustativ
a ciupercilor
comestibile
Din punct de vedere
gustativ, ciupercile
comestibile se clasific
n trei mari categorii:
- ciuperci comestibile
foarte bune,
- ciuperci comestibile
bune,
- ciuperci comestibile
mediocre.
Cteva specii de ciuperci comestibile din Romnia cu
valoare alimentara ridicata
Pastravul de fag (Pleurotus)

Pastravul de fag (Pleurotus ostreatus), este o ciuperca comestibila care


creste pe trunchiul a numeroase specii de plante lemnoase foioase, mai
frecvent pe fag. Asteazi, specia se cultiva cu succes, ajungand astfel pe
piata, in cantitati indestulatoare.
Carnea pastravului de fag este alba,
compacta, frageda, cu miros si gust
placut, usor aromata, fiind mult
apreciata de catre gastronomi.
Se recomanda a fi consumata
numai dupa ce a fost fiarta.
Ciuperca de balegar (champignon)
Specia salbatica este
alba sau alb-muradara,
cu lamele roz-brune si
creste pe terenurile
fertilizate. Forma
cultivata este aproape
identica. Carnea
ciupercii de balegar
este moale, cu miros si
Champignonele se pot consuma fierte,
oparite, crude sau uscate, fiind deosebit de
gust placut,
gustoase. caracteristic.
Galbiorii ( Cantharellus cibarius)
Sunt ciuperci spontane care cresc in paduri
de foaioase si mai ales in cele de conifere.
Avand culoarea si mirosul caisei, aceasta
specie se remarca prin carnea gustoasa si
fina, fiind mult apreciata si ravnita de
catre gastronomi.
Hribul ( Boletus edulis)
Este o ciuperca comestibila de padure,
delicioasa. Ea se consuma doar bine fiarta
sau uscata. Inainte de preparare, este nevoie
sa se inlature cuticula (pielita palariei)
vascoasa, care poate produce dereglaje
digestive violente.
Buretele de mai ( nicoretele)
purtnd si alte denumiri populare, ca
nicorete sau ciuperca Sfntului Gheorghe
(Tricholoma gambosum sin.Calocybe
gambosa) este o ciuperca comestibila, foarte
buna.
Carnea speciei este alba, densa, cu miros
de faina si cu gust dulceag.
Ciuperca creste pe pajisti sau la
marginea padurii, formand adesea
hore de vrajitoare.
Deoarece contine principii
hipoglicemiante, buretele de mai intra si in
randul ciupercilor terapeutice, fiind
recomandata in special diabeticilor.
Ghebele tomnatice ( Armillaria mellea)

Sunt ciuperci saprofite sau parazite care cresc pe lemnul viu, mort sau
putrezit, al speciilor de plante lemnoase. Ghebele care se dezvolta pe
lemnul speciilor de conifere, sunt mai mult sau mai putin amare, uneori
chiar necomestibile. Comestibile si foarte gustoase sunt in
schimb ghebele de pe lemnul
foioaselor.
Ghebele contin unele
substante toxice termolabile,
care insa se distrug in
totalitate printr-o fierbere
corespunzatoare.
CIUPERCILE NECOMESTIBILE
In randul ciupercilor necomestibile, sunt incadrate acele ciuperci mari,
care desi sunt complet lipsite de micotoxine, nu se pot consuma din cauza
gustului, a mirosului neplacut ori din cauza consistentei prea dure a
corpurilor de fructificatie.
Dintre speciile necomestibile din cauza gustului, amintim aici ciuperca
cunoscuta sub numele de hribul dracului ( Boletus calopus)
necomestibila din pricina faptului ca este foarte amara (imaginea 1) si
lingurita zanei (Ganoderma lucidum), care nu este comestibila deoarece
este lemnoasa (imaginea 2)
CIUPERCILE SUSPECTE
asupra unor ciuperci mari, planeaza
banuiala toxicitatii, desi inca nu s-au izolat
substante capabile sa produc in mod cert
otravirea
nici practica clinica nu se dovedeste de
mare folos in cazul acestor fungi, caci pentru
una si aceeasi specie, exista atat persoane care
manifesta la consum simptome specifice
intoxicarii, cat si oameni ce nu se intoxica,
indiferent de cantitatea consumata
dintre speciile suspecte de ciuperci,
amintim doua specii: cenusareasa (Clitocybe
nebularis) si vinetica negricioasa ( Russula
nigricans)
CIUPERCILE OTRAVITOARE
In natura, pe langa speciile comestibile de ciuperci,
cresc si specii otravitoare. Acestea produc intoxicatii cu
diverse grade de periculozitate pentru om.
Inca din antichitate apar descrieri amanuntite referitoare la intoxicatiile
provocate de anumite macromicete.
Ciupercile otravitoare, din cele mai vechi timpuri pana azi, nu au incetat
sa faca victime, cu toate cunostintele acumulate de-a lungul vremii
referitoare la ele.
S-a constatat ca in ultimii
ani ciupercile si-au modificat intr-o
oarecare masura forma, dar nu si
compozitia, fiind necesara deci,
o cunoastere temeinica a caracterelor
botanice precum si o atentie sporita
la recoltare
Buretele pestrit
(Amanita muscaria)

Cunoscuta si ca buretele mustelor sau buretele pestrit este o


ciuperca otravitoare si psihoactiva si genul Amanita. Initial
raspandita in regiunile temperate si nordice ale emisferei boreale,
ea a fost neintentionat raspandita si in unele regiuni din emisfera
sudica, devenind astfel o specie cosmopolita. Este frecventa in
padurile de conifere, fiind extrem de usor de recunoscut datorita
palariei rosii-purpurii (cu un diamentru de pana la 20cm), cu
puncte albe. Cunoscuta ca si ciuperca otravitoare,
Amanita muscaria e faimoasa si pentru
proprietatile sale halucinogene si
psihoactive datorate in special muscimolului.
Hrib tignesc, buretele dracului
(Boletus satanas)

Plria are 10-15 cm diametru, de culoare


alb-cenusie, apoi ruginie palid sau putin verzui. Piciorul
este ovoid, cu o retea rosie ca sngele n partea de sus.
Carnea este alb sau alb-glbuie.
Creste vara prin
psuni, tufisuri si n
poienile din pdure.
Aceast ciuperc este
foarte toxic.
PREJUDECATI CARE POT UCIDE
Credintele false, fie ca pot ucide, fie ca justifica sau incurajeaza atitudinea iresponsabila a
unor autonumiti culegatori de ciuperci. Din nefericire, alaturi de prejudecatile populare
circula si o serie de false credinte stiintifice. Dintre acestea, am ales cateva example:

ciupercile atacate de catre limacsi sau de catre insecte nu sunt toxice


( nevertebratele au un metabolism complet diferit de cel al
mamiferelor, reactionand total altfel la o substanta data); chiar si unele
mamifere reactioneaza altfel decat omul la ingerarea de ciuperci; de exeplu, cea mai
toxica ciuperca pentru om, buretele viperei, este inofensiva pentru cobai

toate ciupercile cu miros si gust


placut sunt comestibile
( nimic mai fals, exista
specii de temut cu gust
si miros placut)
la contactul dintre o ciuperca otravitoare si
un obiect din argint (de obicei un tacam), acesta
din urma se innegreste ( innegrirea
argintului este determinata de degajarea
hidrogenului sulfurat si nicidecum de
compusii toxici din ciuperca)

daca se gatesc sau se tin ciupercile in otet,


acestea isi pierd toxicitatea (acidul acetic nu
neutralizeaza nicio toxina izolata pana
acum din vreo ciuperca toxica)

prin aruncarea apei in care s-au tinut sau gatit


ciupercile, se micsoreaza toxicitatea acestora
( toxinele de temut sunt insolubile in
apa)
Din cele mentionate anterior se desprinde
concluzia ca ciupercile pot fi si prieteni, dar
si dusmani de moarte ai omului.
Ca prieteni ciupercile au salvat multe vieti
omenesti si de animale prin folosirea
Penicilinei, Streptomicinei, Eritromicinei,
tot ele sunt a doua sursa de proteina
vegetala dupa soia, fara ele n-ar fi
brnzeturi, cidru, bere si alte bauturi de fermentatie

Ca dusmani, pe lnga otravirile accidentale


din zilele noastre ele produc alergii,
boli la plante, micoze la oameni si animale,
micotoxine.
VA MULTUMIM
PENTRU ATENTIE!
Parpala Adnana
Persa Roxana
Potora Paul
Popa Ioana
Alb Daniela
Repede Lorina
Hevele Hajnalka
Idu Irina
Hostina Andreea
Calugar Patricia