METODOLOGIA CERCETARII

CURSUL 1:
STIINTA SI CERCETAREA
Lector dr. Danut Argintaru
UMC

1
 CUPRINS

1. Ce este stiinta ?
2. Ce este cercetarea ?
3. Activitatea stiintifica.

2
 CE ESTE STIINTA ?
A face stiinta inseamna a urma o metoda stabilita
pentru a ajunge la cunoastere. In sens mai larg
cuvantul stiinta descrie orice domeniu de studiu
sistematic sau cunostintele dobandite in urma
acestui studiu. Noi vom considera sensul restrans.
- Metoda stiintifica nu tine de credinta;
- Metoda stiintifica este un mod de a gandi si
de a lucra pentru o cunoastere mai buna a
lumii.

3
 Trebuie sa credem in stiinta?
Stiinta a avut succes in:
- Explicarea lumii asa cum o observam; explicatiile
evolueaza (explica din ce in ce mai mult si mai detaliat)
- Prezicerea a ceea ce vom observa mai departe;
de ex. noi observatii, noi locatii, efectul interventiei
noastre;
- Inginerie: constructii, aparate, instalatii care functioneaza.
Deci, stiinta nu este o problema de credinta ci mai
degraba de demonstratie, de probare.

4
 NATURALISMUL
All of us who participate in science must share
one common faith. We believe that the material-
energetic world is knowable, at least in large part,
by the concerted activity of research: exploration,
reconnaissance, observation, logic, detailed study
that includes careful measurement against
standards.
Lynn Margulis, American Scientist 93:482)
Este imposibil pentru stiinta sa investigheze orice
care nu confirma aceasta ipoteza, cum ar fi de
exemplu Supranaturalul .

5
 Caracteristicile cunoasterii stiintifice (1)

1. Autocritica
- In mod inerent este autocritica; niciodata nu este
completa
- Prin constructie contine metoda de a se verifica si
revizui;
- Auto-consistenta, aceleasi metode folosite
pentru a obtine concluzii pot fi folosite pentru a le
contesta sau revizui;
- Nu permite rationamente supranaturale.
6
 Caracteristicile cunoasterii stiintifice (2)
2. Bazata pe dovezi
- Cunoasterea se construieste pas cu pas din
experienta, incluzand experimente si observatii
sistematice.
- Nu poate fi dedusa din idei abstracte despre cum
ar trebui lumea sa functioneze sau din
intelepciunea populara (acestea pot oferi ipoteze
care sa fie verificate);
Cunoasterea stiintifica avanseaza prin acumularea
de dovezi, probe.
7
 Caracteristicile cunoasterii stiintifice (3)
Bazata pe teorie
- Stiinta nu este o colectie dezordonata de fapte;
- Ea este un mod de a explica lumea;
- De aceea trebuie sa construim teorii (numite si
modele) care explica probele, faptele cunoscute.
Cunoasterea stiintifica avanseaza construind teorii
mai bune din evidentele disponibile.

8
 Caracteristicile cunoasterii stiintifice (4)

4. Transparenta
- Toate metodele folosite intr-o investigatie
stiintifica...
- si toate rezultatele obtinute prin aplicarea
acestor rezultate...
- trebuie ca in mod neambiguu sa fie specificate si
comunicate.

9
 Consecintele acestor caracteristici (1)
Stiinta este reproductibila: alt cercetator poate realiza
acelasi experiment sau observatie asteptandu-se sa
obtina acelasi rezultat, in limitele erorilor
experimentale.
In stiintele sociale si in cercetarile istorice poate fi
imposibil sa reproduci o observatie; totusi metodele
folosite sunt trasabile;
Trasabilitatea: sa fie clar cum au fost facute observatiile
(transparenta); astfel alt cercetator poate urma aceeasi
procedura asupra altei multimi de observatii si se poate
astepta sa obtina rezultate similare, cu diferentele
datorate faptului ca cele doua multimi de observatii nu
au fost identice.
10
 Consecintele acestor caracteristici (2)
Stiinta contine in ea un mecanism de auto-corectie: alti
cercetatori pot verifica, modifica, contrazice sau
extinde rezultate surprinzatoare sau controversate.
Nu exista cunoastere oculta (ascunsa) in stiinta: in
principiu oricine poate dobandi toata cunoasterea
necesara pentru a intelege sau a face stiinta.
Nu face apel la autoritate;
Stiinta nu este normativa (prescriptiva)
- nu poate spune care este desfasurarea corecta a vietii;
aici este domeniul umanismului secular, al sistemelor
etice, al traditiei, chiar al religiei (al supranaturalului).
11
 Tipuri de stiinte
1. Experimentala: conditii controlate in care se fac
masuratorile, nivel de control cuantificabil;
2. Observationala: nu putem face experimente, dar
observatiile se fac in conditii necontrolate sau semi-
controlate; proiectarea probelor ce vor fi analizate: trebuie ca
observatiile sa fie reprezentative procesului ce va fi modelat.
3. Istorice:
- dovezile provin din trecut si nu pot fi re-create
experimental (geologie, arheologie): ele pot fi corelate cu
procese actuale; unele dintre procese pot fi reproduse in
laborator iar explicatiile se bazeaza mult pe inferenta (Inferena
sau deductia este acea component a unui proces logic care deriv o
concluzie dintr-o premis, adic extrage o consecin necesar, o informaie
specific, dintr-o descriere de stare dat)
12
 Stiinta comparata cu ingineria
Cercetarea stiintifica
- o metoda de a descoperi fapte despre natura si
de a pune aceste fapte intr-un context teoretic.
Ingineria
- proiectarea si manufactura obiectelor care
uneori pot fi virtuale, de ex. un program
informatic.
Stiinta investigheaza lumea si incearca sa o explice
in timp ce ingineria schimba lumea.
13
 CE ESTE CERCETAREA?
Un element esential al tezei de disertatie este acela ca ea
trebuie:
1. Sa formuleze probleme si intrebari care sa fie cercetate si
apoi...
2. ... Sa raporteze rezultatele aplicarii metodelor de
cercetare asupra acestora.
Ce intelegem prin cercetare?
a) Definitie;
b) Structura abstracta a cercetarii;
c) Etapele cercetarii;
d) Tipuri de cercetare (experimente, observatii, sinteze,
proiectare, modelare, prelucrarea datelor)

14
 Definitie
A cerceta (din lat. circitare - a da tarcoale)
inseamna a cauta, a investiga, a incerca sa
gasesti, etc.
A cerceta in sensul discutat de noi inseamna a
descoperi ceva ce anterior era complet sau
partial necunoscut sau neinteles.

15
 Ce inseamna ceva nou?
Ceva nou ce urmeaza a fi descoperit poate fi:
- lucruri noi despre natura, despre lumea construita
de ingineri sau despre societatea umana;
- noi intelegeri ale proceselor din aceste lumi;
- metode noi sau imbunatatite pentru investigarea
lor;
- sisteme noi sau imbunatatite;
- modele noi sau imbunatatite;
- o noua sinteza (cadru conceptual, paradigma) a
faptelor existente.
16
 Structura abstracta a cercetarii

1. Punerea de intrebari;
2. Obtinerea de probe care sa conduca la
raspunsul la aceste intrebari; aceasta cere
metode potrivite de a obtine dovezile;
3. Emiterea de afirmatii: o concluzie asupra a
ceea ce s-a demonstrat pe baza probelor;
4. Discutia asupra autenticitatii si importantei
afirmatiilor facute.
Intrebari => Probe => Afirmatii => Context

17
 Etapele cercetarii
In sens larg cercetarea se poate imparti in trei etape:
1. Un stadiu de recunoastere a observatiilor
nestructurate;
2. Un stadiu de reflectie in care se emit ipoteze;
3. Un stadiu de testare in care ipotezele emise sunt
verificate prin experimente sau observatii structurate.
Recunoastere=>Reflectie=>Testare=>Concluzii
De obicei in lucrarea de disertatie se sare peste prima
etapa; ea este inlocuita cu studiul literaturii in
domeniu (de specialitate) pentru a formula ipoteze.
18
 Cercetarea bazata pe inductie sau pe ipoteze?
Abordarea inductiva: consta in explorarea nelimitata si
neghidata, in incercarea de a colecta fapte. Este speculativa si
nu garanteaza succesul: se vor colecta fapte, dar vor fi puse
ele intr-un context in care sa capete semnificatie?
Abordarea bazata pe ipoteze se construieste pe rezultate
publicate deja (ipoteze publicate si demonstrate) si este in
mod fundamental condusa de teorie. Daca ipoteza este bine
formulata si rezonabila in lumina rezultatelor anterioare, iar
metodologia e bine organizata pentru a-l pune in evidenta, se
poate obtine un rezultat stiintific valid, pozitiv sau negativ, in
mod aproape garantat.
Cele doua abordari trebuie armonizate: fara inductie nu avem
idei noi; fara ipoteze cercetarea este neghidata si ineficienta.

19
 Vorbe memorabile
About thirty years ago there was much talk that
geologists ought only to observe and not
theorise; and I well remember some one saying
that at this rate a man might as well go into a
gravel-pit and count the pebbles and describe
the colours. How odd it is that anyone should not
see that all observation must be for or against
some view if it is to be of any service!
Charles Darwin, letter to Henry Fawcett, 18
Sept 1861

20
 Tipuri de cercetare 1/2

1. Experimente proiectate: de ex. laboratoare sau

domenii de cercetare; cercetatorul impune
conditiile intr-o situatie semi-controlata si
masoara raspunsul sistemului;
2. Observatii sistematice: cercetatorul face
masuratori sau observatii dupa un plan dar fara
un control complet al procesului;
3. Design-ul sistemului: cercetatorul proiecteaza
un sistem (baza de date, vizualizare, modelare...)
si arata ca este mai bundecat cele anterioare.
Aici este inclus design-ul de algoritmi si metode.

21
 Tipuri de cercetare 2/2
4. Sinteza: cercetatorul impune un nou cadru
conceptual datelor anterioare si stabileste ca acesta e
mai bun sau mai unificator decat explicatiile anterioare.
5. Modelarea: cercetatorul construieste un model
conceptual sau computational al procesului; modelul
este evaluat dupa succesul cu care reproduce
comportarea sistemului natural sau social.
6. Studiul comparativ: cercetatorul compara situatiile
existente pentru a detrmina motivele diferentelor
observate. El trebuie sa argumenteze ca au fost
considerati toti factorii relevanti.
7. Analiza datelor: cercetatorul cauta structuri
neasteptate in baze mari de date fara preconceptii.
22
 Stiinte naturale vs sociale

Stiinte naturale: obiectul principal de studiu este

natura, realitatea fizica. Exista o clara distinctie
intre observator si observat si este usor sa fie
obiectiv.
Stiinte sociale: studiaza oamenii si societatea
umana incluzand organizatiile si guvernele. Nu
putem experimenta orice vrem; ne autostudiem
sau propriile constructe sociale; e greu sa evitam
subiectivitatea; argumentatia se bazeaza pe
stiintele umane.

23
 Tematica principala de studiu

Cercetarea poate investiga fie:

Un obiect sau lucru in sine: ceva despre lumea
naturala, construita sau societate, ca de exemplu:
modificarile in utilizarea teritoriului intr-o arie de
studiu; caracteristicile comertului intr-un district;
auditul sau proiectul de reconstructie dupa un dezastru
natural, sau
Metodologia: cum lucrul in sine este studiat mai
bine, de ex.: cum sa evaluam schimbarile in folosira
unui teren cu senzori de diferite rezolutii montati pe
sateliti; cum sa vizualizam caracteristicile spatio-
temporale ale comertului, etc.

24
 ACTIVITATEA STIINTIFICA

Lucrarea de disertatie este o mica parte a unei

activitati stiintifice mai largi:
1. In UMC;
2. In domeniul de studiu;
3. In comunitatea stiintifica in general;
4. In societate.

25