ERGOTERAPIA IN

REABILITAREA BOLILOR
CARDIO-VASCULARE
CRONICE
conf dr Veronica Oprea
 ASPECTE EPIDEMIOLOGICE
 Bolile inimii si ale vaselor sanguine= problema de sanatate majora
 HTAE intereseaza 20% din populatia adulta

 ATS coronariana genereaza majoritatea deceselor (1,5 mil. atacuri de

cord/an cu 1 mil. decese din totalul de 60 mil. bolnavi cardio-vasculari
inregistrati in USA)

 Morbiditatea nu este in scadere

 Mortalitatea din ultimii ani se mentine relativ scazuta (25%)

 Numarul mare de supravietuitori dupa un eveniment cardiac justifica

implementarea programelor de reabilitare (peste 700 programe incluzand
550. 000 pacienti supravetuitori dupa un infarct miocardic si peste 100.000
bolnavi cu by-pass coronarian din care 1/3 sunt inclusi in programe
recuperatorii).
 GHIDURI DE PREVENTIE SI TRATAMENT (exp. ESH_ESC; 2003)

ORGANISME INTERNATIONALE IMPLICATE:

 -SOCIETATEA EUROPEANA DE CARDIOLOGIE ;ESC
 -JOINT TASK FORCE A SOC. EUROPENE
 -JOINT PREVENTION COMMITTEE
 -SOCIETATEA EUROPEANA DE ATEROSCLEROZA
 -ASOCIATIA EUROPEANA PENTRU STUDIUL DIABETULUI
 -FEDERARATIA INTERNATIONALA A DIABETULUI-EUROPA
 -RETEAUA EUROPEANA A INIMII (EUROPEAN HEART NETWORK)

 -consens intre toti partenerii implicati in diagnosticul si tratamentul

HTA
 -o baza de educatie si de instruire medicala
 -elaborarea de sabloane pentru ghidurile societatilor nationale
 -un punct de referinta bazat pe dovezi stiintifice in identificarea
mijloacelor pentru controlul TA
 -atingerea unor scopuri economico-sanitare
 OBIECTIVE SI STRATEGII
TERAPEUTICE
 -SCADEREA TA ;sub 140/90 mmHg (este urmarita valoarea tensionala cea mai joasa bine tolerata de pacient)
iar la diabetici sub 130/80mmHg ( ar trebuie atinsa/propusa si la cei cu istoric de boala cerebro-vasculara,
boala coronariana ischemica)

 -MODIFICAREA STILULUI DE VIATA

 -INCETAREA FUMATULUI (creste TA si FC pe o durata> 15 min dupa fumarea unei tigarete prin stimularea SN
simpatic central si a terminatiilor nervoase cu cresterea catecolaminelor plasmatice). NB!- atentie la fumatul pasiv

 -REDUCEREA GREUTATII CORPORALE (scaderea in greutate infl. + scaderea Ta si a factorilor de

risc:rezistenta la insulina,hiperlipidemia, diabetul, HVS, apneea de somn). O scadere medie de 5,1kg a dus la
scaderea TA de 4,4/3,6mmHg.Se recom. Scaderea cu 7-10% in 6-12 luni 9dieta cu 500-1000cal/zi).

 -MODERATIE IN CONSUMUL DE ALCOOL (se propune reducerea pana la max.20-30 g de etanol/zi la barbati
si 10-20g/zi la femei)

 -REDUCEREA APORTULUI DE SARE (scaderea consumului zilnic de la 10,5 g/zi la 4,7-5,8g/zi NaCl scade TA
cu 4-6mmHg., permite reducerea dozelor si a numarului de medicamente antihipertensive folosite pt. controlul
TA, in special la negri, varstnici, hipertensivi cu b. renale cronice). Aportul zilnic recomandat este de 65
mmol/zi=3,8gsare/zi sau sub 5 g/zi)

 -CRESTEREA APORTULUI DE FRUCTE SI LEGUME CU SCADEREA APORTULUI DE GRASIMI SATURATE

SI TOTALE(se recomanda dieta bogata in K, acizi grasi omega3 polinesaturati;”ulei de peste”,suplimentarea
calciului si a magneziului alimentar).
 DEFINITIA REABILITARII:
 -PROCES DE RESTAURARE A PERSOANELOR CU BOLI
CARDIACE PENTRU DOBANDIREA SI MENTINEREA UNUI
STATUS OPTIMAL PSIHOLOGIC, PSIHOSOCIAL,
VOCATIONAL, EDUCATIONAL.

 OBIECTIVELE REABILITARII ;

 -tratamentul pentru indepartarea simptomelor si semnelor bolii

 -obtinerea celui mai bun grad de confort pentru fiecare bolnav

 -modificarea stilului de viata si indepartarea factorilor de risc

CARACTERUL PROGRAMELOR DE
REABILITARE:
 PROGRAM LONGITUDINAL:
 - boli de durata, majoritaea ireversibile, potential de progresie
 -anumite faze din program trebuie continuate indefinit

 2.PROGRAM PARTICIPATIV;
 -rol activ al pacientului in activitatea de ingrijre proprie
 -autoresponsabilizare in gestionarea bolii
 -cooperare cu staff-ul programului

 3.PROGRAM EMINAMENTE PREVENTIV;

 -activitati dirijate spre prevenirea repetarii evenimentelor neplacute acute
 -prevenirea complicatiilor bolii

 4. PROGRAM INDIVIDUALIZAT(PERSONALIZAT);
 -se stabileste profilul fiecarui pacient(factori de risc, sechele psihologice, aspecte
profesionale, circumstante emotionale si personale subsecvente bolii)
 -activitati din program adaptate fiecarui caz
 PRINCIPII GENERALE IN
APLICAREA ERGOTERAPIEI LA
BOLNAVI CARDIOVASCULARI
 -probele de efort permit aprecierea corecta a restantului functional (a capacitatii de
efort individuale)

 -programul de reantrenare trebuie stabilit precoce si aplicat fara pericole pentru

pacient (anticiparea si evitarea complicatiilor).

 - ergoterapia asociaza / completeaza o munca de durata pe bicicleta ergometrica,

exercitii de gimnastica orientate spre antrenarea musculara si a respiratiei.

 -readaptarea cardio-respiratorie la munci generale cu efort sustinut si constante, nu

este similara cu reluarea unor activitati usoare , discontinue, bimanuale necesare
vietii cotidiene.

 -eforturile statice crescute ( cu mentinerea posturii de lucru) si eforturile dinamice

intense, cresc frecventa cardiaca si pot favoriza aparitia tulburarilor de ritm cardiac.

 - in faza precoce, activitatile selectionate pentru bolnavii cardiaci (in general munci
bimanuale, tehnici artizanale), trebuie sa fie motivate, apropiate de gesturile vietii
cotidiene, diversificate
 ACTIVITATEA FIZICA

 Lipsa antrnamentului fizic este predictor puternic de mortalitate CV

 Antrenamentul de rezistenta aerobica dinamica scade TA sistolica si diastolica de

repaus cu 3,0/2,4 mmHg si TA ambulatorie cu 3,3/3,5 mmhg.

 Nivele moderate de exercitiu scad TA si greutatea corporala, grasimea corporala,

circumferinta taliei si cresc sensibilitatea la insulina

 Pacientii sedentari trebuie sa desfasoare exercitii de intensitate moderata in mod

regulat; 35-45 min./zi (activitate fizica de anduranta:mers, jogging, inot

 NB!: exercitiul izometric intens (ex. ridicarea de greutati) trebuie evitat (efect presor
marcat).

 Adaptarea circulatorie la efort permite:

 Cresterea cantitatii de oxigen la nivelul muschilor in activitate
 Eliminarea excesului de caldura
 Pastrarea unei circulatii functionale (cresterea debitului cardiac
 vasodilatatie intensa cu cresterea extractiei oxigenului la nivel tisular,
 modificarea repartitiei debitului sanguin in diferite teritorii).
 ATELIERUL DE ERGOTERAPIE /
TERAPIE OCUPATIONALA
 -alegerea locurilor de munca este functie de adaptarea
cardiaca, tipul si stadiul bolii cardiace, varsta, tratamentul
urmat
 - se impune instruirea (pedagogia) cu privire la munca
efectiv desfasurata
 -invatarea dozarii gesturilor si corijarea modului de
efectuare
 -ritm de lucru liber, cu progresie controlata a complexitatii
muncii
 -pauze suficiente recuperatorii
 -invatarea cresterii autocontrolului frecventei cardiace
 -evaluarea morfo-functionala anterioara(si de etapa) si
discutiile cu bolnavul orienteaza asupra deprinderilor
anterioare si asupra nevoilor imediate (activitati cotidiene,
activitate profesionala).
 ALEGEREA ACTIVITATILOR DE
TERAPIE OCUPATIONALA SI DE
ERGOTERAPIE
 FAZA I (prima luna): Ergoterapie in spital -sala
neamenajata
 Sinonim cu recuperarea precoce
 Se aplica mijloacele terapeutice,
 repausul, alimentatia
 Contextul clinic dimensioneaza un :
 Program limitat de antrenament:
 -mobilizare progresiva
 -exercitii de nivel scazut
 -educarea bolnavului si a familiei
 -evaluare initiala vocationala, psihosociala
 -alte interventii specifice
 FAZA II
 IN saptamana a doua dupa externarea din spital- luna a doua

 -se aplica precoce post spitalizare (sinonim cu recuperarea secundara-in

convalescenta):

 -supraveghere permanenta medicala (echipa)

 -exercitii progresive, monitorizate telemetric

 -FC este cheia monitorizarii

 -este faza cea mai costisitoare (1500-2500 dolari pentru 12 sapt de

program: 3 ori/sap x 1 h cu 5-10 min. de incalzire)

 -se introduc exercitii care permit dobandirea conditiei pentru reluarea

activitatii casnice, menajere, deplasari,

 -consiliere si pregatire pentru adoptarea unui nou stil de viata

 Activitati ergoterapeutice
 lucru in pozitie sezand sau munci usoare in
ortostatism
 -desen artistic
 -decoratiuni pe sticla
 -mica tamplarie
 -marochinarie
 -cartonaj
 -tesut
 -impletituri
 -croitorie
 PROGRESIE/COMPLEXAREA ET
 Activitati in pozitie sezand mai
sustinute, apoi activitati in picioare,
in ambianta de atelier normal;
 -tamplarie cu folosirea unor locuri de
munca mai exigente (forta, postura)
 -deplasari cu manipulare de
materiale
 -feronerie
 FAZA III (dupa luna a treia);

 -programe orientate spre activitati relaxante (in

timpul liber, activitati cotidiene)
 -activitati de interior: pictura, tapiterie, mica
tamplarie, electronica,
 -activitati menajere:bucatarie, spalat, menaj
cotidian
 -mica gradinarie
 Program orientat spre:
 -actvitati profesionale
 -activitati relaxante de timp liber cu caracter fizic
 -activitati gospodaresti
 Exemple de activitati ET

 -activitati exterioare:
terasament, zidarie, gradinarit
complet, deplasari de materiale grele
(cu roaba, purtare de greutati in
spate)
 -menaj complex.