C1.

Locul si rolul ariei curriculare

Consiliere si orientare in sistemul
actual de invatamant

Consiliere educaţională
2011
 Obiective

• definirea specificului consilierii în şcoală

• identificarea obiectivelor ariei curriculare

consiliere şi orientare

• argumetarea rolurile profesorului în

învăţământul contemporan
• Aria curriculară “Consiliere şi orientare” este
nou introdusă în curriculum românesc,
vizând preponderent atingerea unor
obiective socio-afective, necesare împlinirii
personalităţii elevului.

• Consilierea este o arie de servicii în cadrul

cărora educatorul oferă asistenţă şi suport
emoţional grupului de elevi/elevului în
scopul dezvoltării personale şi al prevenirii
situaţiilor-problemă ori a crizelor.
Aria curriculară “Consiliere şi orientare” în sistemul
actual de învăţământ
• este prezentă la cele trei niveluri preuniversitare – primar,
gimnazial şi liceal

• Consilierea şi orientarea îi ajută pe copii într-o varietate de

moduri:
– primesc suport emoţional,
– îşi înţeleg sentimentele şi problemele,
– îşi rezolvă conflictele,
– încearcă noi soluţii pentru problemele cu care se confruntă.

• Scopul fundamental: a-i ajuta pe copii să vadă lumea din

jurul lor aşa cum este ea în realitate, să se descopere pe
ei şi lumea înconjurătoare.
 Rolul noii arii curriculare
• a oferi copilului sprijin pentru învăţare, a evita eşecului
şcolar şi a stimula dezvoltarea personală acestuia;

• a optimiza relaţiile din grupul-clasă, relaţiile

interpersonale ale elevilor şi a favoriza participarea
acestora la viaţa comunităţii locale;

• a răspunde nevoilor de intercunoaştere şi

autocunoaştere ale elevilor, a întări stima de sine;

• a forma/dezvolta capacitatea de orientare şcolară şi a

sprijini orientarea pentru carieră;

• a oferi profesorului un climat mai adecvat predării.

Domenii de competente-cheie

• competente interpersonale,
interculturale, sociale si civice;
• „a învata sa înveti”;
• competente digitale (bazate pe
deprinderi de utilizare a tehnologiei
pentru gestionarea informatiei si
comunicarea electronica);
• competente antreprenoriale.
 Valori si atitudini promovate

• respect si încredere în • motivatie si flexibilitate

sine si în ceilalti; în elaborarea propriului
• recunoasterea unicitatii traseu educational si
fiecarei persoane; profesional;
• receptivitate la emotiile • responsabilitate si
celorlalti; disponibilitate pentru
• valorizarea relatiilor decizii si actiuni privind
interpersonale; propria cariera;
• valorificarea critica si • interes pentru învatare
selectiva a informatiilor; permanenta într-o lume
în schimbare si în
• adaptare si deschidere societatea cunoasterii;
la noi tipuri de învatare; • orientare spre o viata
de calitate, în prezent si
în viitor.
 Module tematice

• Autocunoastere si dezvoltare personala

• Comunicare si abilitati sociale

• Managementul informatiilor si al învatarii

• Planificarea carierei

• Calitatea stilului de viata

Ce este consilierea psihopedagogică?

• relaţia interumană de ajutor dintre o persoană

specializată, consilierul, şi o altă persoană care
solicită asistenţă de specialitate,clientul (Egan,
1990).

• relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă, de participare şi
colaborare reciprocă (Ivey, 1994).

• arie de servicii oferite unui client (individ sau

grup) care constau în informare, orientare,
sfătuire pentru a-şi rezolva problemele sau
pentru a-şi planifica viitorul (Reber, 1985).
 Note distincte ale consilierii
educaţionale
 oferă informaţii;
 este suportivă, vizează dezvoltarea capacităţii de planificare
a carierei şi formează abilităţi pentru atingerea sau
menţinerea stării de bine; aceleaşi obiective sunt prezente,
cu ponderi diferite şi în alte forme de consiliere, dar specifice
acestei categorii sunt publicul ţintă (elevii) şi larga arie de
probleme vizate;
 consilierul este învăţătorul/profesorul;
 se adresează elevului normal, ţintind prevenirea acutizării
sau cronicizării problemelor, evitarea crizelor; relativ la
publicul-ţintă
 ţinta consilierii nu sunt elevii aflaţi în situaţii de criză, dar
pentru aceştia, educatorul oferă „primul ajutor” semnalând
situaţia, direcţionând spre persoanele competente.
Comparatia intre consilierea psihologică
şi consilierea educaţională (Băban, 2001).
CONSILIERE CONSILIERE
EDUCAŢIONALĂ PSIHOLOGICĂ

CINE? Profesorul abilitat pentru Psihologul şcolar

activităţile de consiliere
educaţională
UNDE? în cadrul orelor de consiliere In cabinetul de consiliere
şi orientare şi dirigenţie
GRUP Clasa de elevi, părinţi Persoană (elev, părinte,
ŢINTĂ Dezvoltare personală profesor) sau grup
Dezvoltare personală
OBIECTIVE Promovarea sănătăţii şi stării Promovarea sănătăţii şi stării de
de bine bine
Prevenţie Prevenţie
Remediere
 CONSILIERE
EDUCAŢIONALĂ
T • Cunoaştere şi imagine de sine
• Dezvoltarea unor abilităţi de
E comunicare şi management al
M conflictelor
• Dezvoltarea abilităţilor sociale -
A asertivitate
T • Dezvoltarea abilităţilor de
I prevenire a consumului de alcool,
tutun, droguri
C • Dezvoltarea unei psihosexualităţi
A sănătoase
• Prevenire HIV/SIDA, sarcini
nedorite
• Dezvoltarea abilităţilor de
prevenire a afectivităţii negative:
anxietate, depresie, agresivitate,
suicid
CONSILIERE
PSIHOLOGICĂ
• Evaluare psihologică
• Consilierea în probleme:
- emoţionale (anxietate, depresie)
- comportamentale (agresivitate,
hiperactivitate)
- de învăţare (eşec şcolar, abandon
şcolar)
• Consiliere vocaţională
• Dezvoltă proiecte de
prevenţie(prevenţia suicidului)
• Terapie individuală şi de grup
• Realizează cursuri de informare şi
formare pentru profesori şi părinţi pe
teme de psihologie educaţională şi
promovarea sănătăţii.
 CONSILIERE CONSILIERE
EDUCAŢIONALĂ PSIHOLOGICĂ

T •Consiliere vocaţională •Realizează materiale informative

• Controlul stresului pentru elevi, părinţi şi profesori
E • Responsabilitate socială • Formează elevii-consilieri
• Rezolvare de probleme pentru programele de "peer
M counseling"
• Decizii responsabile
A • Intervenţie în situaţii de
• Tehnici de învăţare eficientă criză(divorţ, boală, decesul
T • Managementul timpului părintelui)
I • Dezvoltarea creativităţii • Materiale informative pentru
• Informarea privind resursele de mass-media
C consiliere - cabinete şcolare, • Cercetare în domeniul
A cabinete de consiliere privind consilierii
cariera, • Elaborează metode de
organizaţii non-guvernamentale evaluare valide, standardizate şi
etalonate
• Consilierea educaţională - relaţie
interumană de asistenţa şi suport dintre
persoana specializată în psihologia şi
consilierea educaţională (profesor) şi
grupul de elevi în scopul dezvoltării
personale şi prevenţiei situaţiilor
problematice şi de criză (Băban, 2001).
Competenţele consilierului şcolar

• să creeze un mediu securizant, în care

copilul să îşi poată exprima sentimentele,
nevoile, emoţiile, fricile, anxietăţile.

• să cunoască modul cum se dezvoltă şi

învaţă copiii,

• să înţeleagă momentele importante care

corespund fiecărui nivel particular de
vârstă şi nevoile copilului.
 Pregătirea consilierului

☼ psihologia dezvoltării
☼ psihologia comportamentului
☼ psihologia personalităţii
☼ psihologia sănătăţii
☼ psihologia socială
☼ teorii şi tehnici de consiliere
☼ autocunoaştere
ATITUDINI DESCRIERE
Respect pentru respect dependent de valoarea intrinsecă a fiecărei persoane, rezultată din
cel consiliat unicitatea ei
Întâmpinare acompaniere a persoanei de-a lungul evoluţiei simptomelor sale, readaptare
susţinută permanentă la ceea ce exprimă copilul/clientul care încearcă să-şi elucideze
problemele interioare

Acceptare recunoaşterea demnităţii persoanei, fără a o critica indiferent ce spune şi ce

necondiţionată face aceasta
Empatie capacitatea de a te transpune în rolul copilului, “de pătrundere în universul
celuilalt, aşa cum este perceput de acesta, pentru a te simţi acolo ca în
propriul tău univers”, deci “a te substitui celuilalt fără a emite judecăţi”

Congruenţă concordanţa dintre comportament, sentimente şi vorbe; conform exprimării

lui Rogers “aceasta implică ca el (consilierul - n.n) să fie el însuşi, deplin
conştient de atitudinile pe care le adoptă, să se simtă în stare să-şi accepte
sentimentele reale

Colaborare antrenarea copilului în rezolvarea propriilor probleme

Gândire pozitivă bazată pe încrederea educatorului în sine şi în copii
Responsabilitate concretizată în implicarea cognitivă în problemele copilului
1. Toate persoanele sunt speciale şi
valoroase pentru că sunt unice.

2. Fiecare persoană este responsabilă

pentru propriile decizii.
 Abilităţile consilierului
• ascultare activă - rogersiană
nu este tăcere prelungită ci dialog, luare de
cuvânt în sprijinul interlocutorului care este
consiliat
Consilierul ascultă şi vorbeşte fără a concepe
proiecte în legătură cu celălalt, fără a frâna
dialogul
este participativă, fără grabă sau nerăbdare,
fiind centrată “pe lupta cu sine, pe trăirea
interioară” a celuilalt;
• observare
• formulare şi adresare de întrebări
 Abilităţile consilierului
• Reformularea si parafrazarea
pot fi neutre, dubitative sau interogative, dar
vor evita repetarea formulei;
de tip “oglindă” care reflectă relaţia de
comunicare, sau oferă o imagine trecătoare (
“îmi spuneţi” tocmai acum …”sau“ observ
că abordaţi atent discuţia...”);
 pentru a obţine garanţia corectei înţelegeri a
clientului;
• sumarizare
 Abilităţile consilierului
• furnizare interactivă de informaţii;

 folosirea unui limbaj adecvat nivelului de înţelegere a

copilului;
 prezentarea unor informaţii corecte;
 prezentarea secvenţială a informaţiilor, în funcţie de
derularea evenimentelor;
 sprijinirea copiilor pentru a căuta şi identifica singuri
informaţii;
 analiza informaţiilor copiilor şi co-evaluarea lor pentru
a le elimina pe cele eronate;
 evitarea prezentării unei cantităţi insuficiente de
informaţii, care ar afecta corectitudinea deciziei
(Băban, 2001).
 Abilităţile consilierului
• comprehensiune, exprimare prin
reverberaţie şi rezonanţă

 ecoul este produs în numeroase moduri: adverbe şi

interjecţii obişnuite (a, aha, da, exact), expresii
(înţeleg, te-am auzit, nu sunt sigură că am înţeles
bine, ceea ce spuneţi mă interesează);
 reflectare a modului în care interlocutorul spune
ceva sau reflectare a gesturilor, poziţiei corpului, a
mimicii, a accentului vorbirii;
 reverberare: o transpunere a ascultării aşa cum a
fost memorată, prin reluarea unor enunţuri
anterioare, care articulează contrastele fără să le
respingă, care reaminteşte discret ce s-a spus sau
completează pentru a reexprima ceea ce a spus
clientul;
 Abilităţile consilierului

• dezvăluirea propriilor sentimente trăite în

relaţia cu copilul/clientul

implicarea emoţională în relaţie, în limite

normale, pentru a crea o atmosferă
călduroasă şi a-şi pune energia în serviciul
acestuia
 Cunoştinţele consilierului

• să identifice corect cunoştinţele pe care le

posedă copiii;
• să identifice cunoştinţele care le sunt
necesare, pentru a nu oferi un surplus inutil
de informaţii care pot împiedica rezolvarea
problemelor;
• să posede abilităţi de furnizare interactivă
a informaţiilor.
REPLICI CU EFECTE NEGATIVE SEMNIFICAŢIE
1. Ai dreptate categoric/Întotdeauna. Absenţa implicării
2. Ai greşit/greşeşti mereu/ E rău! Moralizare, dădăceală, învi–novăţire,
prognoză negativă

3. Dacă se mai întâmplă… Ameninţare

4. De ce nu procedezi aşa…? A da soluţii, a arăta lipsă de respect
Ar trebui să…/ În cazul tău…

5. Îmi placi când… Condiţionarea acceptării

6. Lasă… Non-acceptare mascată, indiferenţă
7. Nu e nici o problemă/ Nu te mai Minimalizarea problemei
necăji…

8. Nu trebuie să simţi asta.. Respingerea sentimentelor copilului

9. Te voi aprecia dacă.. Condiţionarea acceptării
10. Totul va fi bine…/ Se va rezolva..! Suport nedeterminat
 Bibliografie
• Băban, A. (coord). (2001). Consiliere educaţională. Cluj-Napoca:
Editura Imprimeria Ardealul.

• Cocoradă, E. (coord). (2004). Consilierea în şcoală. O abordare psiho-

pedagogică. Sibiu: Editura Psihomedia.

• Egan, G. (1990). The Skilled Helper: A Systematic Approach to

Effective Helping. Monterey, CA:Brooks/Cole.

• Ivey, A.E., Ivey M.B. (1994). Intenţional Interviewing and Counseling:

Facilitating Client Development in Multicultural Society. Monterey, CA:
Brooks/Cole.

• De Peretti, A. (1993), Controverses en éducation. Paris: Hachette.

• Reber, S.A. (1985). The Penguin Dictionary of Psychology. London:
Penguin

• Rogers, C.R. (1961). On Becoming a Person: A Therapist's View of

Psychoterapy. London: Constable.
 APLICAŢII
1. Ce este consilierea?
• Cum credeţi că ar defini consilierea un profesor
de nivel mediu azi?
• Dacă aţi locui pe altă planetă şi aţi avea
misiunea de a descoperi ce se întâmplă în
clădirile pe care pământenii le numesc „şcoli
publice" şi aţi vizita, fără a fi văzut, nişte
grădiniţe şi nişte clase I-IV, ce i-aţi scrie
superiorului dumneavoastră?
• Nu uitaţi că nu aţi mai văzut niciodată o şcoală,
aşa că, pentru a da un răspuns bun, nu va
trebui să gândiţi în limitele normelor.
 APLICAŢII
2. Stilurile de conducere
• Varianta 1.
• 3 voluntari joacă rolul de orbi. Fiecare
dintre ei va adopta un stil de
comportament diferit: docil, cooperant
sau ostil. Alte 3 persoane vor juca rolul
de însoţirori. Insoţitorii trebuie să-i
conducă pe orbi pe un traseu cu
obstacole pe care orbii nu îl cunosc.
 APLICAŢII
2. Stilurile de conducere
• Varianta 2.
• 3 voluntari joacă rolul de orbi. Fiecare dintre ei
va adopta un stil de comportament diferit: docil,
cooperant sau ostil. Alte 3 persoane vor juca
rolul de însoţitori. Insoţitorii trebuie să-i
conducă pe orbi pe un traseu cu obstacole pe
care orbii nu îl cunosc. Insoţătorii vor adopta şi
ei 3 stiluri diferite de conducere: autoritarist,
laissez –faire, democratic.
 APLICAŢII
2. Stilurile de conducere
• Cum v-aţi simţit în timpul jocului?
• Cum aţi încercat să rezolvaţi situaţia
conflictuală apărută?
• Cum a influneţat desfăşurarea sarcinii
comportamentul persoanei asistate? Dar stilul
de conducere al însăţitorului?
• Care stil este mai eficient?
• Ce similitudini există între situaţia reprezentată
în acest joc şi relaţia educator/consilier – copil?
 APLICAŢII
3. Amintiri din copilăria mea

• În ce măsură amintirea notată reflectă teme importante

din trecut sau din prezent? - de exemplu, natura
relaţiilor cu ceilalţi semnificative, conflicte, emoţii,
atitudini, etc.
• - Este amintirea exactă? Sunt detaliile semnificative?
Există interferenţe cu alte amintiri?
- Cum şi-ar aminti alţii semnificativi acest eveniment?
De ce oamenii îşi amintesc acelaşi eveniment diferit?
• - Sunt amintirile noastre reprezentarea exactă a
realităţii?
• - Care sunt cele mai frecvente teme amintite?
3. Pornind de la aceste teme, realizaţi o listă a
problemelor care pot fi abordate în consilierea copiilor.
 APLICAŢII
• Scopurile mele….
• Completati următoarele fraze, care vizează scopurile pe care şi le propun în
consiliere:
• Scopul meu pentru săptămâna următoare în activitatea de consiliere este să:
……………………………………………………………………
• Dovada că trebuie să lucrez în acest scop este că
……………………………………………………………………
• Avantajele atingerii acestor scopuri sunt:
• 1. …………………………………………………………………
• 2. …………………………………………………………………
• 3. …………………………………………………………………
• Problemele pe care s-ar putea să le întâmpin sunt:
• 1. …………………………………………………………………
• 2. …………………………………………………………………
• 3. …………………………………………………………………
• Cui pot cere ajutorul, la ce resurse aş putea apela?
• ……………………………………………………………………
• ……………………………………………………………………
• După ce am analizat aceste aspecte, îmi voi schimba scopul astfel:
• ……………………………………………………………………
• ……………………………………………………………………