You are on page 1of 19

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR

EȘECUL IMPLANTULUI DE VALVE CARDIACE

BIOCOMPATIBILITATE
Stroe Cristina
Grupa 1042 B
STRUCTURA LUCRĂRII

 Aspecte anatomice si patologice


 Configuraţii ale implantului și materiale folosite
 Statistici referitoare la incidenţa și utilizarea
implanturilor
 Cauze și mecanisme de eșec
 Fiabilitatea implantului
ANATOMIE
Valvele inimii sunt structuri cardiace membranoase ce permit circulația dirijată a sângelui
între cavitațile inimii. Poziția și funcționarea celor patru valve în inima mamiferelor și
omului determină calea de circulație a sângelui prin inimă. Fiecare valvă a inimii se
deschide și se închide în funcție de diferențele de presiuniune sangvină existente între
cele două cavități pe care aceasta le separă.

Bolile cardiovasculare (CVD) sunt principalele cauze ale decesului în lume.

Valvele cardiace sunt formate din două sau trei repliuri membranoase numite valvule,
cuspide sau lame valvulare. Valvulele sunt ancorate de pereții ventriculari prin cordaje
tendinoase care, pe lângă rolul de fixare, împiedică deschiderea cuspidelor spre interior
sau bombarea lor spre interior din cauza presiunii care apare în timpul contracțiilor
ventriculare.
Acționarea valvelor se datorează exclusiv diferenței de presiune de pe cele două părți a
valvei.
TIPURI DE VALVE CARDIACE:
1. Valva bicuspida(mitrala)

2. Valva tricuspida

3. Valva aortica

4. Valva pulmonara
PATOLOGIE

In anumite conditii patologice, pot aparea modificari structurale care afecteaza curgerea
normala a sangelui la nivelul valvelor cardiace. In cazul in care aceste modificari duc la
inchiderea incompleta a valvelor si la refluarea sangelui, vorbim de insuficiente
(regurgitari) valvulare. Pe de alta parte, modificarile care determina o deschidere limitata
a valvelor si o trecere ingreunata a sangelui la nivelul orificiului valvular genereaza
stenozele valvulare.

Cauze
Cauzele bolilor valvulare cuprind de la defectele congenitale pana la depozitele de
calciu care se acumuleaza pe valve pe masura imbatranirii, precum si unele infectii
(endocardita infectioasa).
CLASIFICAREA VALVELOR ARTIFICIAALE
Exista doua tipuri generale de inlocuiri de valve:
1. Mecanice
• Caged-ball
• Single-tilting disk
• Bileaflet
2. Biologice
• Xenografe
• Alografe
• Autografe
GENERALITĂȚI

AVANTAJE DEZAVANTAJE

Valve mecanice -durata de viata -administrarea de


cuprinsa intre 20- anticoagulante pe
30 ani; tot parcursul vietii
-implantabile pt. a preveni
pacientilor de orice tromboza;
varsta. -se aude un zgomot
permanent de
„click”
Valve biologice -material natural; -durata de viata
-fara medicatie limitata intre 15-20
prelungita de ani;
anticoagulante. -apare calcifierea;
-pacienti cu varsta
de peste 40 ani
VALVA CONCAVO-CONVEXA BJÖRK–SHILEY (EXEMPLU)

 Valva Björk–Shiley este formata dintr-un disc acoperit cu carbon, introdus intr-
o structura de metal. Discul este tinut in loc de 2 structuri cu cate 2
“picioruse” sudate pe inelul-structura, care tin discul intre ele si îi permit o
deschidere maxima intre 60 si 70 de grade.
 Structura metalica este facuta dintr-un aliaj de cobalt, crom, tungsten si nichel,
considerat extrem de rezistent. Felul in care este construita scade numarul de
hematii distruse de compresia sangelui pe valva (o problema cu valvele
artificiale cardiace).
 Varianta modernizata este turnata dintr-o bucata, pentru a elimina problema
picioruselor sudate care, dupa multa uzura, eliberau bucati microscopice in
circulatie – ceea ce putea duce la moarte (embolism sau oprirea debitului de
sange din inima – in caz de avarie completa a valvei)..

Alte materiale folosite:


-otel inoxidabil(picioruse)
-titan
-silicon(disc)
-carbon pirolitic
-dacron(inel)
-teflon
STATISTICI

Aceasta valva a fost considerata revolutionara si extrem de sigura (din cauza


aliajului folosit), fiind implantata in 7 ani (1979 – 1986) de peste 82.000 de ori
in lume, 25.000 ori doar in SUA. Au existat aproximativ 619 de cazuri de
fracturare a picioruselor modelului initial, cu aproximativ 2 treimi rezultand in
moartea pacientilor.
Incidenta estimata a fracturii corzilor in modelele fabricate intre februarie 1982 si
martie 1983 a fost de aproximativ 0,3%.
Între anii 1970 si 1985, un nr. Total de 292 de pacienti au prezentat proteze cu
valva Bjork-Shiley implantate la Spitalul Groote Schuur din Cape Town.La 5-6
ani dupa implantarea unei proteze Bjork-Shiley la acest spital, 68.3% dintre
pacienti traiau si 80% dintre acesti pacienti erau clinic fara evenimente
embolice semnificative.
CAUZE DE ESEC
Șapte din 12 pacienți cu autopsie cu proteze de valvă aortică Bjork-Shiley au
fost bărbați. Vârsta medie a celor 12 pacienți a fost de 35,2 ani cu un interval
de 2-60 de ani. Perioada medie de supraviețuire postoperatorie a fost de 110 zile
cu un interval de 0-720 de zile. Toți pacienții au primit un anticoagulant
(warfarină) postoperator.
GRUPUL 1
Cei șase pacienți din acest grup (trei bărbați și trei femei) au avut o vârstă medie
de 34 de ani cu un interval de 2-60 de ani. Perioada medie de supraviețuire
postoperatorie a fost de 2,6 zile cu un interval de 0-9 zile.
GRUPUL 2
Patru dintre acești șase pacienți care au supraviețuit târziu au fost bărbați.
Vârsta medie a fost de 36,5 ani cu un interval de 25-50 de ani. Supraviețuirea
postoperatorie medie a fost de 218 de zile, iar intervalul a fost de la 90 la 720 de
zile.
PRINCIPALELE CAUZE ALE DECESULUI AL CELOR 12 PACIENTI

GRUPUL 1
Hipertensiunea pulmonară 1
Infarct 1
Stenoza subaortică nerecunoscută 1
Hemoragie 1
Sindromul pulmonar 1
Pneumonie 1

GRUPUL 2
Infarct 1
Dehiscența protezei 1
Anevrismul 1
Proteză infectată 1
Stenoza ostială post-perfuzie 1
Accident de autovehicul 1
COMPLICATII GENERALE

 Complicatii tromboembolice-
-Depozitele trombotice care se formează
pe protezele valvare pot imobiliza
închizătorul sau provoca embolie.
Valvele de țesut sunt mai puțin trombogenice
decât cele mecanice,
majoritatea pacienților necerând
tratament anticoagulant pe termen lung.

 Infectia valvelor
- Ratele de infecție ale bioprotezelor și
ale valvelor mecanice sunt similare.
 Disfunctia structurala
-mineralizarea
-calcifierea
-ruperea

Rupere
 Disfunctia nonstructurala
-scurgere paravalvulară
-supraaglomerare tisulară
-interferența extrinsecă
-hemoliza

Scurgere paravulvara
 Proteza ideală pentru pacienții cu afectare a valvei aortice, fără posibilitate de
reparare ar trebui să îndeplinească câteva condiții:
· rată scăzută de deteriorare structurală;
· rată scăzută a evenimentelor tromboembolice;
· fără necesitatea de anticoagulare cronică;
· accesibilă;
· rezistență crescută la infecții;
· ușurință de implantare.
Proteza ideală ar trebui să mimeze calitățile hemodinamice ale
valvelor native, să fie durabilă și inertă chimic. În plus, ar trebui să
fie silențioasă, să nu prezinte risc de trombembolism și să nu
necesite o medicație specifică. În ciuda faptului că au fost produse
peste 100 de tipuri diferite de proteze, aceste idealuri rămân încă
neîndeplinite.
FIABILITATEA IMPLANTULUI
S-a realizat un studiu pe un nr. de 1240 de pacienți care au primit intervenții
chirurgicale din iunie 2004 până în octombrie 2014. Acestia au fost împărțiti în două
grupe pe baza vârstei (<60 ani-grupul A), iar cei mai în vârstă de 60 de ani (grupul B) au
suferit de boală cardiacă valvulară reumatică și boală cardiacă valvulară nereumatică
incluzând boala degenerativă a valvei. Înlocuirea supapelor mitrale (MVR), înlocuirea
supapei tricuspidiene (TVR), înlocuirea valvei aortice (AVR), înlocuirea dublei valve
(DVR), valvuloplastia mitrală (MVP) și valvuloplastia tricuspidă (TVP) au fost efectuate
cu ajutorul supapelor bioprotetice și mecanice.
Rezultat:
Ratele mortalității grupurilor A și B au fost de 2,7% (16 cazuri) și respectiv 3,1% (20 de
cazuri). Au murit în principal din aritmii ventriculare maligne, insuficiență de organe
multiple, ruptură ventriculară stângă, sindrom de scădere a debitului cardiac, insuficiență
renală acută, insuficiență respiratorie, sângerare gastro-intestinală superioară, eșec ventil
mecanic și accident cerebrovascular.
Date clinice Grup A(603 pacienti) Grup B(637 pacienti)

Nr. de cazuri Procentaj Nr. de cazuri Procentaj

Rata de
aplicare a 17 2,8% 80 12,6%
supapei
bioprotetice
Mortalitatea
16 2,7% 20 3,1%

După efectuarea valvuloplastiei cardiace și înlocuirea supapei pentru pacienții


vârstnici, rata de succes și prognosticul pot fi îmbunătățite prin optimizarea
preparării preoperatorii, scurtarea timpului de bypass cardiopulmonar și acordând
o atenție deosebită protecției miocardice și tratamentului postoperator.