CRIMINALITATEA MINORILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Actualitatea temei propuse pentru studiu

este determinată de:

 creşterea numărului infractorilor minori, şi

orientarea tot mai mare spre infracţiuni acaparatoare
săvârșite prin violență;
 tendinţa continuă de întinerire a criminalităţii;
 apariţia unor infracţiuni „netradiţionale” pentru
minori;
 sporirea manifestărilor de fon cum ar fi utilizarea
drogurilor, beţia, toxicomania, prostituţia;
 răspândirea tot mai evidentă a caracterului de grup al
infracţionalităţi minorilor.
 Lucrarea în cauză are ca scop specific
determinarea factorilor care contribuie la
apariţia criminalităţi minorilor, și analiza
aprofundată a concepţiilor, ipotezelor,
afirmaţiilor doctrinare ale specialiştilor în
materie de criminologie, drept penal și
psihologie, precum şi elaborarea măsurilor
de prevenire a acestui flagel.
 Obiectivul principal al temei abordate este de a
evidenţia trăsăturile distinctive ale acestui tip de
criminalitate cît şi stabilirea cauzei şi condiţiilor
determinante ale acestui fenomen, măsurile de
prevenire şi analiza în detaliu
a criminalităţi minorilor în Republica Moldova

În vederea atingerii obiectivului investigaţiei, a

fost cercetat fenomenul criminalităţi minorilor
sub toate aspectele posibile – de la concepte,
sensuri, definiţii, aspect comparativ până la
propuneri concrete în materie de prevenire a
fenomenului.
Cercetarea a fost realizată aplicând atât metode
teoretice, cât și empirice de cunoaștere
științifică. Cunoșterea teoretică a fost efectuată
prin metoda construcției abstractă iar
cunoașterea empirică – prin metoda statistică.

Baza juridico-doctrinară este fundamentată de

lucrările iluştrilor savanţi atât din ţară, cât şi de
peste hotare, respectiv: Valeriu Bujor, Octavian
Bejan, Octavian Plop, Ion Pitulescu, Vitalie
Rusu, Mihail Bîrgău, Gheorghe Gladchi și alți.
 Putem evidenția că, în ultimele decenii,
criminalitatea minorilor a devenit una
dintre problemele sociale majore de care
s-a lovit și se lovește societatea.

Dacă azi vom neglija această problemă,

mâine vom avea o generaţie tânără de
infractori – oameni care şi-au ratat viitorul nu
numai din propria vină, ci şi din cauza
indiferenţei sociale generale, precum şi a
celor chemaţi să le faciliteze integrarea în
ambianţa socială.
Din analizele efectuate se constată că fenomene ca
absenteismul, inadaptarea şcolară, abandonul
şcolar cît și nepăsarea parinților față de educația
copiilor au devenit frecvent întâlnite şi contribuie la
creşterea numărului minorilor delincvenţi.

În dobândirea unui comportament delincvent un

rol semnificativ îl are mediul acceptat sau cel
ocazional, grupul de referinţă. La această vârstă
adolescenţii se îndepărtează de părinţi, fiind
influenţaţi negativ de prietenii lor
 În cadrul cercetării efectuate s-au desprins și
următoarele concluzii:

 majoritatea delictelor sunt comise la oraş;

 aproape jumătate dintre delincvenţii minori provin în
realitate din familii complete, dar care nu-şi
îndeplinesc funcţiile de protejare şi de socializare a
copiilor;
 în comiterea infracțiunilor, un rol important l-a avut
grupul de referinţă;
 de foarte multe ori infracţiunile sunt săvârşite de către
minorii care sunt în căutare de senzaţii tari, sub
influenţa consumului de alcool şi droguri.
 RECOMANDĂRI

 instruirea psihologilor şcolari pentru asistarea copiilor

cu tulburări de comporament şi cu risc de a intra în
conflict cu legea;
 desfăşurarea unor programe de informare despre
consecinţele pe care le are comiterea unor infracţiuni
de către minori în cadrul şcolilor, pornind de la clasele
primare şi până la liceu;
 minorul trebuie să fie îndrumat privitor la modul de
petrecere a timpului liber.
 revizuirea sancţiunii pentru părinţii care nu îşi
onorează obligaţiile, prevăzute de art. 63 Cod
contravenţional al Republici Moldova;
 realizarea unui sistem unitar de justiţie pentru
minori, care să ţină seama de caracteristicile şi
particularităţile de vârstă biologice, psihologice şi
sociale ale minorilor.
 „Minorul delincvent este o personalitate
dezechilibrată, rău formată, dar nu este un
om pierdut; există în el sau poate fi create
premise pentru restructurarea
personalități, pentru recuperarea sa”