Capitolul 2

OBSERVAREA, SISTEMATIZAREA ŞI
PREZENTAREA SERIILOR STATISTICE
• Observarea statistică presupune identificarea, urmărirea şi
înregistrarea, după reguli unitare şi precise, a nivelului atins
de variabilele statistice studiate la unităţile din care este
formată populaţia luat în studiu.
Observarea statistică, ca primă etapă într-un studiu de cercetare
presupune:
• specificarea unităţilor statistice care trebuie să fie urmărite şi
înregistrate,
• alegerea variabilelor statistice care caracterizează cel mai bine
populaţia şi care răspund obiectivului urmărit,
• înregistrarea stărilor variabilelor statistice considerate
Atingerea scopului cercetării statistice presupune
rezolvarea următoarelor probleme care să asigure o
pregătire ştiinţifică a observării statistice:
• delimitarea populaţiei supuse observării;
• definirea unităţilor statistice de observat;
• timpul şi locul unde va avea loc observarea;
• programul observării;
• alegerea purtătorilor de informaţie;
• pregătirea persoanelor ce urmează să facă
observarea.
• in raport cu gradul de cuprindere a populaţiei
considerate avem: observarea totală şi
observarea parţială.
• Observarea totală permite înregistrarea, în
raport cu variabilele statistice a tuturor
unităţilor statistice din populaţie, implicând un
volum mare de muncă, antrenează, de obicei,
un număr de persoane şi durează mult timp.
• Forma cea mai frecventă de observare totală o
constituie recensământul populaţiei.
• Observarea parţiala include doar o parte din
unităţile populaţiei supuse studiului.
• În general, observarea parţială se recomandă
în toate cazurile în care se consideră mai
avantajoasă decât observarea totală
• Avantajele acestui tip de observare se
materializează de cele mai multe ori într-un
program de observare mai complex şi mai
complet, cu cheltuieli de timp şi materiale mai
reduse şi nu de puţine ori cu un grad de
exactitate mai ridicat.
• Eşantionul, ca rezultat al observării parţiale,
presupune respectarea cu stricteţe a principiului
reprezentativităţii, în conformitate cu care fiecare
unitate statistică din populaţie generală să aibă
aceeaşi şansă de a face parte din eşantion.
• În raport cu legea de probabilitate urmată de
variabilele urmărite în populaţia generală sunt două
tipuri de eşantioane: eşantioane de volum mare şi
eşantioane de volum redus.
• Suportul pentru culegerea datelor îl reprezintă
chestionarul
 2.1.1. Elaborarea şi testarea chestionarului

• Chestionarul este o listă de întrebări de diferite

forme care sunt puse oral sau în scris în vederea
culegerii de informaţii relativ la un subiect .
Pentru evitarea anumite inconveniente întrebările puse
trebuie să răspundă la o serie de caracteristici bine
definite. Astfel ele trebuie să fie:
• uşor de înţeles, adică să nu conţină cuvinte ce nu pot
fi înţelese de orice repondent;
• stimulatoare, adică întrebările puse trebuie să incite
la răspuns;
• precise, să antreneze răspunsuri uşoare şi să permită
o bună prelucrare a datelor culese.
 Tipuri de întrebări
• întrebări închise;sunt acele întrebări pentru care
răspunsurile sunt fixate dinainte şi repondenţii
trebuie să-şi aleagă din variantele de răspunsuri
propuse.
• întrebări deschise; O întrebare deschisă este aceea
care lasă pe cel interesat să răspundă cum vrea el,
neexistând nici o constrângere.
• întrebări semi-deschise sunt întrebări în care
principalele răspunsuri posibile sunt propuse ca în
cazul întrebărilor închise, dar se lasă şi posibilitatea
adăugării de răspunsuri libere în afara celor propuse,
cum sunt întrebările deschise.
 Redactarea chestionarului

• a) Ordinea în care sunt puse

întrebările
• b) Textele de introducere şi de
legătură
• c) Prezentarea materială şi
tipografică
 1) Ancheta prin interviu direct
• se caracterizează prin
aceea că administrarea
chestionarului se face
direct la domiciliu, la
locul de muncă, în
stradă, la diferite
puncte de vânzare, la
expoziţii , etc.
 2) Ancheta prin corespondenţă
• . Această tehnică
presupune trimiterea
chestionarului, prin
intermediul poştei sau a
unor operatori, la
destinatar.
 3) Ancheta prin telefon
• .
• Operatorul pune o serie
de întrebări persoanelor
din eşantion, prin
intermediul telefonului.
Durata unei convorbiri
este de 10-15 minute.
4) Ancheta prin intermediul internetului
 2.1.3. Erori de observare

• eroare de eşantionare (de reprezentativitate);

• erori de observare;
• erori datorate non-răspunsurilor.
 2.2 Sistematizarea şi prezentarea datelor
statistice
• Elaborare de serii unidimensionale

• Elaborare de serii bidimensionale

• Elaborare de serii tridimensionale

• Elaborarea de grafice
• Pentru elaborarea şi prezentarea seriilor
statistice se apelează la pachete de programe
statistice cum ar fi: S.P.S.S. (Statistical Package
for the Social Sciences), STATISTICA, S.A.S.
(Statistical Analysis System), STATGRAPHICS,
STATA.