ERGOTERAPIA IN

REABILITAREA BOLNAVILOR
PSIHICI

 CONF DR VERONICA OPREA

 Cerinte/ precautiuni in
reabilitarea psihiatrica
 Definitie reabilitare
 un ansamblu organizat de masuri medico-psiho-
sociale care sa permita reintegrarea durabila, intr-o
existenta cat mai apropiata de normal si cu un
grad cat mai redus de dependenta sociala.

 Psihiatria dispune de o importanta lege ergoterapeutica

si juridica: “exploatarea bolnavului psihic de catre
cei valizi este pedepsita prin lege”.
 ACTIVITATI
ERGOTERAPEUTICE
RESURSE UMANE
GRUPURI TINTA;
-BOLNAVI CRONICI PSIHICI (QI SI
INTEGRITATE FIZICA ACCEPTABILE)

-BOLNAVI ACUTI (AFLATI IN FAZA DE

CONVALESCENTA STABILA)

ECHIPA MULTIDISCIPLINARA: medic

psihiatru, psiholog, ergoterapeut, logoped,
asistent social.
 RESURSE MATERIALE:
 Institutiile si organizatiile implicate (cadrul organizatoric):
 1.-Spital: organizat pe “comunitati terapeutice”asigura
revenirea treptata la conditia si climatul social caruia bolnavul i-a
apartinut anterior(revenirea treptata la libertatea de actiune si la
munca).
 2.-Stationarul de zi, cabinete si LSM: se preocupa de bolnavii
ambulatori (cu FO).
 3.-Ateliere protejate in intreprinderi de stat sau private
 4.-Ateliere de psihoterapie/ ergoterapie
private(autofinantate), comunitati si organizatii non-
guvernamentale care sunt legal implicate in reabilitarea
bolnavilor cu handicap neuropsihic cronic.
 5.-Ergoterapia la domiciliul bolnavului: necesita implicarea
activa a asistentului social, ergoterapeutului si a familiei
 RESURSE FINANCIARE

suficiente si constante rezultate din:

 -coplata serviciilor,

 -bugetul de stat si al asigurarilor sociale,

 -contributii din surse non-guvernamentale

 - resurse proprii
 REGULI DE BAZA in organizarea ERGOTERAPIEI:
 -pe durata ergoterapiei asistenta va fi medicala, pedagogica,
sociala si ocupationala
 -persoanele cu retard mental beneficiaza de aceleasi drepturi (si
partial obligatii) ca si persoanele normale
 -scopul principal al programelor ergoterapeutice este
“normalizarea” si “integrarea durabila”
 -obiectivele principale ale “normalizarii” sunt:
 -dreptul sa traiasca cat mai normal (locuinta proprie,
familie, apartenenta la un grup social)
 - convietuire intr-o lume bisexa
 - DREPTUL LA MUNCA:ritm zilnic de lucru normal intr-o
ambianta diferita de cea in care traieste
 - dreptul la optiuni privind petrecerea timpului liber
 - NU SE INDICA:
 -activitati care implica stereotipuri de munca
neinteresante(monotone)
 -impunere fortata a unor activitati ( poate permite obtinerea
unor produse, dar intotdeauna slabe dpv competitiv)
 -cea mai dificila problema la debutul ergoterapiei este de a
genera un prim impuls/dorinta pentru munca/o activitate
folositoaare si ulterior de a-l mentine si dezvolta
 -constituire grupului ergoterapeutic(numar indivizi,
omogenitate) este dificila in cazul bolnavilor cu suferinte
psihice
 MONITORIZARE SI CONTROL:
 -liderul grupului este de regula un psiholog( cadru medical
instruit, ergoterapeut) care formuleaza indicatiile in
legatura cu activitatea ocupationala, initiaza discutii si
analize referitoare la produsul muncii si raporturile
interumane din grup, efectueaza psihoterapie individuala si
de grup permanenta,
 -este necesara stabilirea statutului bolnavului in grupul de
lucru:bolnav in tratament, membru activ creator de bunuri,
membru executant pe durata predeterminata(consolidarea
rezultatelor reabilitarii si reangajarea in munca).
 -cea mai dificila problema in cazul bolnavilor cronici
psihici, ramane reinsertia lor socio-familiala (perioada in
care se cere continuarea monitorizarii riguroase si
socioterapie)
 PRINCIPII GENERALE
ERGOTERAPEUTICE
 Dozarea efortului fizic: se trece progresiv de la cateva ore/zi la un program de
8 ore chiar si la 2-3 schimburi de lucru.
 Se asigura un ritm de munca adecvat cu pauze de odihna si de masa.
 Purtarea echipamentului de protectie adecvat (in functie de tipul muncii
prestate si de sezon) este obligatorie.
 Control medical se efectueaza zilnic(sau ori de cate ori se impune) pentru a
evita accidentele sau complicatiile bolii de baza( sau alte agravari).
 Nu se admite munca bolnavului in locuri periculoase( la inaltime, in prezenta
surselor de electricitate, de flacara, in zona lacurilor, puturilor etc).
 Uneltele folosite trebuie sa fie ergonomice, fara defecte/sau reparatii
improvizate.
 In momentul dobandirii calificarii si a aptitudinilor depline, pacientul poate fi
orientat catre unitati economice reale (locuri de munca protejate) unde este
supravegheat de catre specialistii din ambulatoriu(LSM, POLICLINICA).
 In momentul dobandirii calificarii si a aptitudinilor depline, pacientul poate fi
orientat catre unitati economice reale (locuri de munca protejate) unde este
supravegheat de catre specialistii din ambulatoriu(LSM, POLICLINICA).
 ERGOTERAPIA IN SPITAL:

 1.OCUPATII CURENTE:
 -activitati organizatorice si autogospodarirea serviciului:
saloane atelier cu activitati si responsabilitati privind;
autoingrijirea, curatenia, spalatul hainelor/lenjeriei, mici
reparatii, ingrijirea spatiului interior etc.
 2.FERMA AGRO-ZOOTEHNICA:
 -ingrijirea animalelor mici/mari, a pasarilor
 -cultivarea si ingrijirea florilor (rasaduri, sere,ronduri,
parcuri)
 -munca pe terenuri agricole arondate serviciului de
ergoterapie din spitale(cultura cerealelor, legumicultura,
pomicultura, viticulture, cositul ierbii/fanului).
ERGOTERAPIE IN STATIONARUL
DE ZI:
 Stationarul de zi asigura legatura dintre spital si
ambulator.
 Bolnavii inadaptabili, incomplet recuperati pentru
profesie sau societate (nu pot lucra in conditii
normale dar pot desfasura o activitate dirijata) sunt
tratati si supravegheati prin stationarul de
zi:bolnavii vin si pleaca zilnic dupa un orar de
activitate:7.30-16, cu pauze de masa la pranz, alte
pauze de odihna.
 Organizatoric, stationarul de zi reprezinta
compartimentul nucleu in organigrama unitatilor
cu paturi (legatura functionala cu spitalul).
 LSM( judetene):sunt structuri tehnice si organizatorice de aplicare a
tratamentului ambulator (dispensarizarea bolnavilor cu afectiuni psihiatrice
cronice) prin;
 -cabinete de psihiatrie, socioterapie, psihoterapie, logopedie, consultatii
paraclinice.
 -atelierele de ergoterapie pot aplica cu succes asa numitele “terapii ale
creativitatii”:
 -meloterapia
 -dansterapia
 -playterapia
 -artterapie
 -confectionarea obiectelor de artizanat, papusi, marionete,bibelouri, margele
etc.

 Socioterapia institutionala: urmareste cointeresarea bolnavului fata de grup si

societate prin munca.

 Psihoterapia aplicata in toate atelierele de ergoterapie (individual sau de

grup), urmareste stabilirea unei relatii speciale de comunicare (in special
verbala), cu scopul de a trata tulburari psihice cauzate sau agravate de factori
psihosociali.
 :
CLASIFICAREA METODELOR
PSIHOTERAPEUTICE
 1.TERAPII RELIGIOASE (SAU FIDEISTE): se
folosesc( rar ) metode ca miracolele, exorcismele,
meditatia etc.
 2.TERAPII MAGICE:se bazeaza pe
parapsihologie, magnetismul animal, fluidoterapie.
 3.TERAPII PSIHAGOGICE: utilizeaza
persuasiunea, directionarea morala, analiza
existentiala, creativitatea prin ergoterapie, art-
terapie, socioterapie de grup, familie, institutie.
 4.TERAPII DE SUGESTIE: hipnoza, alte metode
de deblocare a automatismelor psihologice (ex.
reveria, narcoanaliza, relaxarea, trainingul).
 5.PSIHOTERAPIE DE RELAXARE
 Metode:
 Training autogen (metoda Schultz) = cea mai veche/folosită. Se bazează pe o serie
de exerciţii prin care se obţine o deconcentrare punând în joc sistemul muscular,
vascular, respirator abdominal. Fiecare serie de exerciţii permite trecerea progresiva la
un exerciţiu următor mai complex.
 Indicată în: tulburări psihosomatice, nevroze motorii, stări de anxietate. Se poate
practica în grup.
 Metoda Jacobson. Se bazează pe o serie de exerciţii care favorizează alternarea stării
de tensiune şi relaxare după un model pedagogic.
 Această succesiune porneşte de la braţe, apoi relaxarea frunţii, ochilor, organelor
fonatorii, controlul respiratiei.
 Biofeedback.
 Definiţie: metodă de autocontrol şi de relaxare bazată pe înregistrarea unor fenomene
fiziologice involuntare şi transformarea lor în semnale perceptibile cu scopul de a fi
folosite ca indicatori ai stării de relaxare şi de evidenţiere a autocontrolului.
 Stimul →organism→raspuns fiziologic: (vasodilatatie, modificarea tonusului
muscular, normalizarea respiratiei, controlul TA).
 Elementele curative comune ale acestor psihoterapii sunt:
 -relatia de incredere(relatia cu un specialist incarcata
emotional, favorizeaza transferul de energie cu descarcare
afectiva psihotica)
 -un cadru protejat in care bolnavul poate trai, exprima
ganduri si sentimente, se poate exterioriza fara teama de
consecinte.
 -interventia activa a terapeutului permite explicarea
intamplarilor si a problemelor conflictuale din viata
bolnavului
 -descatusarea starilor emotionale cu redobandirea
increderii in sine, prin trairea unor experiente si reusite.
 Clasificarea retardului mental
 QI > 130: inteligenţă foarte înaltă
 QI = 120-129: inteligenţă superioară
 QI = 110-119: inteligenţă peste medie
 QI = 90-109: inteligenţă medie
 QI = 80-89: inteligenţă sub medie
 QI = 70-79: inteligenţă de graniţă
 QI = 50-69: retard mintal uşor
 QI = 35-49: retard mintal moderat
 QI = 20-34: retard mintal sever
 QI < 20 : retard mintal profund
 Aspecte legislative:
 -in anul 2004: 999 persoane cu handicap din totalul de 357.878 (0,28%)
erau angajate in cele 48 unitati protejate, aprobate de ANPH.
 -Lg. 102/1999, modificata si completata cu Lg. 343/2004,
reglementeaza facilitatile si conditiile de angajare pe piata muncii a
persoanelor cu handicap.
 -daca angajarea nu este posibila, legislatia stabileste conditiile
integrarii prin intermediul unui sistem protejat in:
 -Centre de lucru : persoanele care au aptitudini si capacitati limitate,
pot desfasura unele activitati fara caracter productiv. Aceste activitati
permit dezvoltarea de calitati profesionale, functionale, sociale in
conformitate cu pregatirea lor profesionala si capacitatea fizica si
intelectuala.
 -Munca la domiciliu: implica din partea angajatorului asigurarea
transportului materiilor prime si a materialelor utilizate in activitatea
productiva, precum si a produselor finite realizate. Comunicarea cu
pacientul angajat se face direct sau prin intermediul mijloacelor curente
(telefon, e-mail).
 -Ateliere protejate: spatii adaptate corespunzator nevoilor
persoanelor cu handicap care desfasoara o activitate
ocupationala. Conform legislatiei in vigoare, unitatile
protejate pot fi:
 -agentii economici cu personalitate juridica, indiferent de
forma de organizare si de proprietate, care au cel putin 50%
din numarul total de angajati, persoane cu handicap
incadrate cu contract individual de munca.
 -sectii, ateliere sau alte structuri fara personalitate juridica
din cadrul agentilor economici sau din cadrul organizatiilor
nonguvernamentale, care au contabilitate proprie si cel
putin 50% din totalul numarului de angajati, persoane cu
handicap incadrate cu contract individual de munca.
 -asociatii familiale:asociatii sau fundatii fara scop lucrative,
constituite din cel putin o persoana cu handicap, care este
autorizata sa desfasoare activitati economice independente,
cu conditia achitarii contributiilor la asigurari sociale
prevazute de lege(art. 39. OUG nr.102/1999.)
 Deficiente ale sistemului
 -absenta programelor de formare prin si pentru integrare profesionala si a
deprinderilor sociale(abilitati necesare pentru obtinerea si pastrarea unui
loc de munca)
 -absenta agentului de mediere: specialist care acorda asistenta persoanei
cu handicap, pentru gasirea si mentinerea unui loc de munca, identificarea
altor potentiale locuri de munca, negociaza cu angajatorul, consiliaza
angajatorul in vederea accesibilizarii locului de munca, face demersuri
catre autoritati pentru promovarea protectiei sociale active in comunitate.
 -ineficienta comisiilor de integrare socio-profesionala a persoanelor cu
handicap
 -anacronismul nomenclatorului de meserii din tara noastra si lipsa reformei
din invatamantul scolilor profesionale
 -neimplicarea organismelor legislative si a altor structuri(servicii publice,
sociale, patronale) in dezvoltarea retelei de ateliere protejate, aplicarea
corecta a legislatiei privind angajarea persoanelor cu disabilitati,
transformarea lor in intreprinderi sociale
 ATELIER ERGOTERAPIE