FAŢA NEDORITĂ A GLOBALIZĂRII:

CRIMA ORGANIZATĂ ŞI
TERORISMUL

Student:
 Ce este Globalizarea?

Globalizarea se constituie ca un ansamblu complex de procese, având ca

obiectiv realizarea integrării internaţionale pe diferite paliere: economic,
politic, militar şi de securitate, socio-cultural.

Globalizarea economică este un proces istoric, rezultatul inovaţiei umane

şi al progresului tehnologic. Se referă la dinamizarea integrării economiilor
din lume, în special prin comerţ şi „fluxuri” financiare.
 Globalizarea

Avantaje / Dezavantaje
Marea diferență dintre părinții noștri și noi este că ei luptau pentru globalizare.

Aspecte pozitive ale globalizării:

 pieţele financiare şi comerciale au trecut în faza de
integrare a activităţii şi funcţionării lor;
 producţia s-a internaţionalizat graţie firmelor cu
activitate globală;
 privatizarea a căpătat proporţii mondiale;
 noile tehnologii sunt mai uşor de asimilat;
 comunicaţiile elimină distanţele şi apropie fizic
oamenii;
 problemele globale sunt acum, parte a conştiinţei
 Globalizarea nu lasă prea multe şanse statelor de a trăi izolat.

Aspecte negative ale globalizării:

 fragmentare şi slăbire a coeziunii sociale;
 creştere a inegalităţilor atât pe plan intern, cât şi
între state;
 crize economico-financiare;
 distrugere a sistemului clasic de ierarhizare a
valorilor;
 proliferare a armamentului şi a crimei
transnaţionale;
 terorismul.
 Crima organizată
 traficul de armament, de materiale
nucleare şi de droguri, spălarea banilor,
furturile de maşini, infracţiunile economice,
traficul ilegal de deşeuri radioactive,
corupţia, infracţiunile legate de imigraţie
(traficul de persoane şi trecerile ilegale de
frontieră, falsificarea de vize şi paşapoarte,
utilizarea ilegală a mâinii de lucru din
statele sărace), infracţionalitatea legată de
prostituţie sau alte forme de exploatare
sexuală etc.
Cauze
 schimbările politice ce au avut loc în Europa, urmare a căderii comunismului şi

sfârşitului Războiului Rece;

 incapacitatea democraţiei occidentale de a face faţă, prin mijloace democratice

tradiţionale, marii criminalităţi organizate global;

 tehnologia comunicaţiei a generat noi perspective de acţiune grupurilor criminale;

 diminuarea restricţiilor legate de procedurile vamale sau de acordare a vizelor;

 dorința de parvenire individuală.

Terorismul
 politic;
 religios;
 sărăcia;
 grave discrepanţe sociale;
 ordinea mondială.
Crima organizată şi terorismul nu sunt fenomene noi apărute pe scena lumii. Ceea ce este
nou este ritmul lor rapid de propagare, amploarea reţelelor ce le susţin sau uşurinţa cu
care eludează legea.

Concluzii
Complexitatea sistemului internaţional, frustrările unora şi încercările de aplicare a
principiului „divide et impera“ din partea altora, vor amplifica stările de tensiune, iar
incidentele de mare anvergură vor deveni mai dese.

Terorismul ar putea derapa spre megaterorism (folosirea mijloacelor de distrugere în

masă), iar statele şi organizaţiile internaţionale guvernamentale vor fi nevoite să aloce
cât mai multe resurse pentru combaterea ameninţărilor globale la adresa securităţii
mondiale.

Globalizarea promite. În timp va promova, într-adevăr la scară globală, deschiderea, va

încuraja reformele politice şi economice, va întări dorinţa oamenilor de a trăi într-un
sistem guvernat de şi prin lege, va stimula integrarea şi va reduce probabilitatea
războiului şi a recurgerii la utilizarea forţei militare.