Вы находитесь на странице: 1из 15

Medicația cardiopatiei ischemice

Trifu Anca-Maria
Anul III, grupa 3
Kinetoterapie și motricitate specială
Definiție
Boala arterială coronariană (insuficiență coronariană) este
reprezentată de denumirea diametrului vascular
coronarian, cu diminuarea debitului coronarian și perfuziei
cu sânge a miocardului, având drept consecințe reducerea
oxigenării miocardului, ischemiei miocardică cu suferințe
cardiace, cunoscute sub denumirea general de cardiopatie
ischemică. (Cristea A. N., 2005, „Tratat de farmacologie”,
Editura Medicală, București)
Fig.1https://www.google.ro/search?q=cardiopatie+ischemica
Cardiopatia ischemică este consecința dezechilibrului &sourceYQfFaYEfY65M:
dintre necesarul de oxigen pentru travaliul cardiac și aportul
de sânge oxigenat adus de coronare. (Cristea A. N., 2005,
„Tratat de farmacologie”, Editura Medicală, București)
Cardiopatia ischemică poate fi din punct de vedere clinic: dureroasă și nedureroasă.
Durerea apare prin afectarea terminațiilor senzitive de către metaboliții acizi, atunci când
concentrația acestor metaboliți este crescută, datorită faptului că fluxul sanguin nu este
suficient pentru a-i îndepărta pe măsura formării lor.
Formele clinic ale cardiopatiei ischemice dureroase sunt: angina pectoral și infarctul
miocardic.
Forma clinică majoră a cardiopatiei nedureroase este: moartea subită datorată aritmiilor.

Fig. 2 https://www.google.ro/search?q=car0c2M: Fig. 3https://www.google.ro/searc-3FbGM:


Epidemiologie
Cardiopatia ischemică reprezintă principala cauză de deces în populația adultă din
Europa și România. Deși în unele tari europene există o tendință de scădere a sa, în
România mortalitatea prin infarct miocardic acut (IMA) se menține încă ridicată, fiind de
20% la nivelul anului 2004. Prevalența acestei afecțiuni este în continuă creștere, datorită
atât fenomenului de îmbătrânire a populației cât și datorită îmbunătățirii metodelor de
diagnostic. În România, CI are o prevalență de 5% în populația generală și de 2% în
populațicapitalization .

Fig. 4 https://www.google.ro/search?biw=1280&grc=jRBgMrrS5OiyGM:
Principii de tratament al cardiopatiei ischemice
 Combaterea factorilor de risc pentru ateroscleroza coronariană: fumatul,
HTA, hiperlipidemia.
 Farmacoterapia anginei pectoral cu medicația antiangioasă specific de
echilibrare a balanței între aportul și nevoia de oxygen a miocardului.
 Prevenția infarctului miocardic și morții cu: Hipolipemiante (fibrați sau
statine) și antiagregante plachetare (acid aceticlalicilic sau clopidogrel)
 La pacienții cu risc înalt de boală arterial coronariană, pentru a reduce
riscul de evenimente cardiace nadorite, sunt recomandate inhibitoarele
enzimei de conversie a angiotensinei
 În angina instabilă și infarct miocardic fără supradenivelarea segmentului
ST, este recomandată o terapie agresivă cu antianginoase, hipolipemiante,
antiagregante plachetare și heparină.

Cristea A. N., 2005, „Tratat de farmacologie”, Editura Medicală, București


Principalele clase de medicamente utilizate în tratamentul
pacienților cu cardiopatie ischemică (ambulator/spitalizat)
Ambulator
• Antiagregante plachetare: aspirină, Plavix, ticlopidină. Acestea au rol de a împiedica formarea
cheagurilor de sânge, care se depun pe pe placa de aterom și blochează arterele coronare.
• Beta-blocante: metoprolol, bisoprolol. Acestea au rolul de a scădea nevoia de oxigen a
miocardului , care nu primește sânge oxigenat suficient prin arterele coronare îngustate.
• Blocantele de calciu: diltiazem. Au același rol ca și beta blocantele, sunt mai puțin eficiente în
scăderea consumului de oigen, dar au un rol special atunci când angina este produsă prin
spasmul (construcția) vaselor coronare.
• Nitrații: nitroglicerină, nitromit. Produc dilatarea arterelor coronare și reduc durerea.
• Inhibitorii enzimei de conversie: enalapril, prestarium etc. Sunt medicamente cu acțiune
complexă: produc dilatarea tuturor arterelor favorizând alimentarea cu oxigen, scad tensiunea
arterial la pacienții hipertensivi, au un efect de protecție a miocardului, dar și a altor organe.
• Timetadizina: preductal. Medicament adjuvant cu rol de protecție miocardică.

https://www.anm.ro/_/_RCP/RCP_7960_29.12.06.pdf
Fig. 7

Fig.8
Fig. 9

Fig. 10
Fig. 11 Fig. 12
Există și alte clase de medicamente, cu rol foarte important, care se
administrează numai la pacienții spitalizați.
1. Aticoagulante: heparină, clexane etc. Au rol de a împiedica formarea trombului
de sânge în arterele coronare;
2. Trombolitice: se administrează numai în infarctul miocardic acut și au o acțiune
unică de a dizolva trombul care deja s-a format și blochează artera coronară.
Aceste medicamente pot micșora substanțial suprafața unui infarct, pot salva viața
pacienților cu condiția să fie administrate cât mai devreme ( de preferat în primele
3 ore de la debutul infarctului, iar daca se poate chiar în primele minute).

Fig. 5 https://www.google.ro/search?biw=153gFuq5UU9gM
http://www.cardioclinic.ro/cardiopatia-ischemica/
Nitroglicerina
Proprietăți fiziochimice- gliceriltrinitat; lichid exploziv, volatil: de aceea
compartimentele obișnuite au termen de valabilitate mic ( 3luni).
Farmacocinetică- biodisponibilitatea: p.o. sub 1%( inactivitate la primul pasaj
hepatic), sublingual aprox 40%; cutanat aprox. 72%.
Farmacografie- a) sublingual: Latența cca. 2-5 min.; durata cca 10-40 min
Compr. A 0.5 mg; aerosoli a 0,4mg/1 puf; sol. Alcoolică 1% 1-3 pic.; se repeat după cca
15min la nevoie
b)P.o. (doze mari): Compr. Sau capsule retard a 2.5 mg, 5 mg sau 7,5 mg (durata6-8h)
x 2-3/zi.
c) percutan: unguent 2%, o aplicație (durata cca 4-5 h) x 2-4/zi; locul de aplicare:
torace.
d) I.v. perfuzie: Latență sub 1 min. Sol injectabilă a 1mg/ml sau 5mg/ml în etanol 77%
(administrare exclusive diluat, în sol. Glucoză 5%), rata perfuziuei= 0.00025-0,005
mg/kg/min; durata perfuziei 24-48h; doza/min este crescută și apoi redusă treptat.

https://www.anm.ro/_/_RCP/rcp_142_21.06.07.pdf?anmPage=871&ID=17420
Cristea A. N., 2005, „Tratat de farmacologie”, Editura Medicală, București
Farmacodinamie- produce vasodilatație, cu creșterea capacității patului vascular
venos, scaderea întoarcerii venoase, a presiuni de umplere a ventriculului stâng,
precum și a volumului pulmonar.
Reacții adverse- apar cel mai frecvent la începutul terapiei (mai mult de 8%) şi ele
sunt corelate cu creşterea dozelor. De obicei, cele mai multe dintre ele se rezolvă
în câteva zile de la inițierea tratamentului.
Farmacotoxicologie- Hipersensibilitate manifestată cu HTA, colaps, bradicardie,
stop cardiac (la doze obișnuite, sublingual)
Farmacoepidemiologie- C.I.: hipertensiune intracraniană, galucon,
hipersensibilitate la nitrați.
Farmacoterapie- nitrații combat deprimarea cardiacă produsă de beta-blocante.

https://www.anm.ro/_/_RCP/rcp_142_21.06.07.pdf?anmPage=871&ID=17420
Diltiazem
Proprietăți fiziochimice- derivat de benzotiazepină;
Farmacocinetică- absorție digestive rapidă și bună, biotransferare hepatica intense cu
efect înalt al primului pasaj hepatic și biodisponibilitate scăzută;
Farmacografie- P.o. 30-90 mg x3-4/zi
Farmacodinamie- profil farmacodinamic intermediar între verapamil și nifedipină,
acțiune deprimantă cardiac, mai slabă, față de verapamil, vasodilatație mai intense,
arteriodilatația periferică, tahicardie reflexă;
Farmacotoxicologie- RA cardiace, de intensitate mica; Ra circulatorii de intensitate și
frecvență scăzută
Farmacoepidemiologie- C.I.: boala nodului sinusal, bloc A-V, insuficiență cardiacă;
asocierea cu beta-blocante (induce deprimarea cardiacă accentuată), asocierea cu
digoxină imun eprecauție și reducerea dozei de digoxină.
Farmacoterapie- Indicații: a) ca antianginos, în angina vasospastică și cronică stabile;
b) ca antiaritmic, utilizat limitat în tahicardii supraventriculare; c) ca antihipertensiv,
utilizat rar.

https://www.anm.ro/_/_RCP/rcp_142_21.06.07.pdf?anmPage=871&ID=17420
Cristea A. N., 2005, „Tratat de farmacologie”, Editura Medicală, București
Bibliografie
1. Cristea A. N., 2005, „Tratat de farmacologie”, Editura Medicală, București

2. https://www.anm.ro/_/_RCP/RCP_7960_29.12.06.pdf

3. http://www.cardioclinic.ro/cardiopatia-ischemica/

4. http://www.cdt-babes.ro/articole/cardiopatia-ischemica-factori-de-risc.php
Webografie
 https://www.google.ro/search?q=cardiopatie+ischemica&sourceYQfFaYEfY65
M:
 https://www.google.ro/search?q=car0c2M
 https://www.google.ro/searc-3FbGM:
 https://www.google.ro/search?biw=1280&grc=jRBgMrrS5OiyGM

Вам также может понравиться