UNIVERSITATEA TEHNICA “GH.

ASACHI” DIN IASI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI INSTALATII
Catedra de Maecanica Constructiilor

STRUCTURILE DIN LEMN MASIV NEPROTEJATE

IN
CONTEXTUL SECURITATII LA INCENDIU

Prof. univ. dr. ing. Dan DIACONU-ŞOTROPA

mai 2011
 SECURITATEA LA INCENDIU IN CONSTRUCTII

DEFINITIVE/
PROVIZORII
PERMANENTE AUXILIARE
< 4 ani
(> 4 ani)

CU CARACTER C
CIVILE INDUSTRIALE AGRICOLE CU CARACTER CIVIL
MILITAR

Pot fi obiectul unui

incendiu

OPTIMIST
RISCUL LA INCENDIU SE APRECIAZA si PENTRU DIMINUARE
SE IAU MASURILE DE PROTECTIE ADECVATE
MASURILE DE PROTECTIE LA INCENDIU PENTRU DIMINUAREA RISCULUI SPECIFIC

ACTIVE (si OPERATIVE) PASIVE

Care sunt permanent in

Care intra in actiune in
actiune
momentul detectarii
deci si in momentul
incendiului
incendiului

Prin luarea de masuri pasive bine gindite

se pot reduce pierderile de vieti si bunuri
in situatia unui incendiu de proportii
 PROTECTIA PASIVA implica si STABILITATEA STRUCTURII in situatia de incendiu
legata de performanta produselor pentru constructii privind REZISTENTA LA FOC,
apreciată prin criteriile sale (R, E, I):

ETANSARE IZOLARE
REZISTENTA (R) la fum şi gaze termică (I)
fierbinti (E)

Vizeaza Vizeaza Vizeaza

pastrarea limitarea trecerii limitarea cresterii
capacitatea fumului si/sau temperaturii pe fata
portanta gazelor fierbinti neexpusa incendiului:
a unui element sau prin fisuri, -140°C, cazul
ansamblu de crapaturi si/sau temperaturii medii,
elemente pentru deschideri -180°C, cazul
constructii un timp minim, temperaturii
un timp minim, normat, in orice punct,
normat, in situatia de -220°C, cazul
in situatia de incendiu temperaturii maxime,
incendiu (pusa in evidenta un timp minim,
prin aprinderea normat,
vatei de bumbac in situatia de incendiu
sau aparitia de
flacari sustinute
minim 10 s)
 NIVELURILE DE REZISTENTA LA FOC IMPUSE ELEMENTELOR STRUCTURALE

Un scopul al activitatii de proiectare pentru situatia de incendiu este:

realizarea rezistentei la foc pentru elementele structurii de rezistnta principale,
precizat in normele de proiectare privind apararea impotriva incendiilor

In Romania:
rezistenta la foc a elementelor structurii
de rezistnta principale este precizata in:

- Normativ P118
Siguranta la foc a constructiilor
preluat de (in anexa nationala, AN)

- SR EN 1991-1-2
 PROCEDURA PENTRU CALCULUL LA FOC AL STRUCTURILOR CONSTRUCTIILOR
(SR EN 1990, SR EN 1991-1-2/sectunea 2)

Presupune parcurgerea procesului etapizat:

1. Selectarea scenariilor de incendiu de calcul, relevante pentru compartimentul de incendiu ales;

2. Atribuirea focurilor de calcul, corespondente scenariilor de incendiu de calcul, în vederea stabilirii

temperaturii la exteriorul elementelor structurale incendiate;

3. Stabilirea distributiei temperaturilor la interiorul elementelor structurale incendiate;

4. Stabilirea solicitarii elementelor structurale incendiate;

5. Verificarea rezistenţei la foc a elementelor structurale incendiate.

PROCEDURI DE VERIFICARE A REZISTENŢEI LA FOC A ELEMENTELOR STRUCTURALE
(SR EN 1991-1-2/paragraful 2.5)

• Generale:
- in domeniul rezistenţelor:
Efi,d(Ffi,d) ≤ Rfi,d,t (Xd,fi)
- in domeniul timpului: proiectarea asistata de incercari

• Particuare:
- in domeniul timpului (rezistentei la foc):
tfi,requ ≤ tfi,d

- in domeniul temperaturilor:
θd ≤ θcr,d

PENTRU VERIFICAREA LA FOC CONVENTIONAL ISO 834

ESTE SUFICIENTA O ANALIZA A ELEMENTELOR STRUCTURALE
 Fire Tests on Timber Framed Building
• Compartment Fire Test
• Stair Trials
PROIECTAREA ASISTATA DE INCERCARI
• Stair Fire Test on Timber Frame Building
• Reinstatement
• Combustible cavities
 STABILIREA SOLICITARII ELEMENTELOR STRUCTURALE INCENDIATE, Efi,d(Ffi,d)
(SR EN 1990/paragraful 6.4, SR EN 1995-1-2-2/paragraful 2.4.2)

Actiunile la nivelul structurii, in situatia de incendiu, pot fi:

- termice, consecinţa fenomenelor de radiaţie, convecţie, conducţie;
- mecanice, consecinţa încărcărilor, deformaţiilor impuse, variaţiilor din temperatură etc..
Incendiul este actiune accidentala

Combinarea actiunilor la nivelul structurii , in situatia de incendiu, se poate face cum urmeaza:
ΣγGA × Gk,j + ψ1,1 × Qk,1 + Σ ψ2,I × Qk,i + Σ Ad(t)
Incendiul genereaza combinatii exceptionale

Proceduri de evaluare a solicitarilor, in situatia de incendiu, pot fi:

- avansate: teoria generala a calculului structural (EN 1990 art. 5.1.4);
- simplificate: metoda factorului de reducere a nivelului încărcărcării de proiectare în situaţia de incendiu

Efi,d = ηfi × Ed
ηfi = (Gk + ψfi×Qk,1) / (γG×Gk + γQ,1×Qk,1)
sau minimul dintre
ηfi = (Gk + ψfi×Qk,1) / (γG×Gk + γQ,1×ψQ,1×Qk,1)
ηfi = (Gk + ψfi×Qk,1) / (ζ×γG×Gk + γQ,1×Qk,1)
ACTIUNI TERMICE LA NIVELUL COMPARTIMENTULUI DE INCENDIU
EVOLUTIA TEMPERATURILOR UNUI INCENDIU REAL
 ACTIUNI TERMICE LA NIVELUL COMPARTIMENTULUI DE INCENDIU
(SR EN 1991-1-2/sectiunea 3)

MODELE DE INCENDIU
Conventionale:
- curba standardizata/ISO-834 (3.2.1)
- curba focului exterior (3.2.2)
- curba hidrocarburilor (3.2.3)
CRESTEREA
Naturale-simplificate (3.3.1) COMPLEXITATII
 Foc de compartiment-curba parametrica
 Foc localizat

Naturale-avansate (3.3.2)
- model cu 1 zona
- model cu 2 zone
- model CFD
MODELE CONVENTIONALE DE INCENDIU
 CURBA TEMPERATURA-TIMP ISO 834
(cazul reglementarilor prescriptive)

T = 20 + 345 log (8 t + 1)

1200
q[°C] Curba ISO-834 (EN1364 -1)
1110
1049
1006
1000 Curba ISO
945
842 * Trebuie considerată in TOT compartimentul chiar dacă
800 acesta este foarte mare

ISO ISO ISO

600 ISO ISO
400 ISO ISO ISO
Timp [min]
• Nu ia in considerare faza PRE-FLASHOVER
200
• Nu implica faza REGESIE
* Nu depinde de SARCINA TERMICA si CONDITIILE DE VENTILARE
0
0 30 60 90 120 180
 MODELE NATURALE DE INCENDIU

FOCUL DE COMPARTIMENT FOCUL LOCALIZAT

q(t) uniformă in compartiment q(x,y,z,t)

 FOCUL DE COMPARTIMENT: CURBA PARAMETRIZATA

• Focul de compartiment din Eurocode 1 are la bază studiile lui Wickström

(1981/1982). Bazat pe bilanţul de căldură dintr-un compartiment el a sugerat că
focul depinde în totalitate de raportul dintre factorul de deschidere şi inerţia
termică a pereţilor compartimentului. A folosit curbele suedeze (Magnusson &
Thelandersson 1970) pentru a valida teoria.
• Pentru faza de încălzire rezulta o relatie de forma:
T = 1325 × (1- 0,324e-0,2t* - 0,204e+1,7t* - 0,472e-1,9t*) + 20
 FOCUL DE COMPARTIMEN: CURBA PARAMETRIZATA
(EN 1991-1-2/anexa A )
Temperatura [°C]
1100
Iso-Curve
1000
O = 0.04 m ½
900 O = 0.06 m ½
O = 0.10 m ½
800
O = 0.14 m ½
700
O = 0.20 m ½
600
Pentru b, qfd, At & Af
500 date
400
300
200
100
time [min]
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120
 FOC LOCALIZAT: HESKESTAD

EN 1991-1-2 (Anexa C ):
• Foc cu flăcări care nu ajung la tavanul compartimentului (Lf < H) / Foc in aer liber
•Rezultate: temperturi dupa axa flăcării (°C)

Q(z) = 20 + 0,25 (0,8 Qc)2/3 (z-z0)-5/3  900°C

Lungimea flăcărilor Lf unui foc

Axa Flăcărilor
localizat este dată de:

Lf = -1,02 D + 0,0148 Q2/5

H

Lf

z D
Origine virtuală
 MODEL NATURAL DE INCENDIU: FOC LOCALIZAT TIP HASEMI

Anexa C din EN 1991-1-2:

• Foc cu flăcări care ajung la tavanulcompartimentului (Lf > H)
• Rezultate: fluxul de căldură la o distanţă r de axa flăcării (kW/m2)
r

Grindă
Axa flăcării 
Lh  2,9 H  Q *
H 
0,33
H
qg YQ= Inălţimea zonei
Q *
libere
1,11106  H 2,5
H

=qTemperatura aerului
la nivelul Grinzii LhCalculata
Lungimea cuorizontală
CaPaFi a flamei
Q debitul de căldură degajat al
QH* focului [W]
x
debitul de căldură adimensional
 PARTICULARITATILE EVALUARII REZISTENTEI ELEMENTELOR STRUCTURALE
AFLATE IN SITUATIE DE INCENDIU, Rfi,d,t (Xd,fi)
IN CAZUL STRUCTURILOR CONSTRUCTIILOR DIN LEMN
(SR EN 1995-1-2)
Diferenta fiind facuta de STRUCTURI USOARE
STRUCTURI GRELE dimensiunea cea mai mica (protejate la incendiu: gips carton)
a elementelor componente:

80mm

Lemn masiv (cherestea)

Lemn lamelar
(elemente din lemn incleiate)
Structura din butuci Structura din panouri prefabricate

Rezistentele elementului, valori de

proiectare (SR EN 1995-1-2):
Rfi,d,t = η × (R20/γM,fi)
η: factorul de conversie
R20 = kfi × Rk
kfi = 1,1 … 1,25 (tabelul 2.1)

Structura cu elemente lamelare

 TRANSFORMARILE LEMNULUI EXPUS FOCULUI
PESTE 50°C REZISTENTELE SI RIGIDITATEA LEMNULUI SUNT
AFECTATE

1. La aproximativ 100°C, creste plasticitatea lemnului

2. La aproximativ 200°C apare piroliza cand celuloza
incepe sa se descompuna (efectul este folosit in
centralele termice cu gazeificare)
3. Pina in 300°C densitatea lemnului scade cu pana la 20%
4. Peste 300°C lemnul se transforma in carbune
5. Peste 500°C in stratul de carbune apar crapaturi
6. Peste 1000°C stratul de carbune incepe sa se consume
COMPORTAREA LEMNULUI INTERESEAZA PINA LA 300°C

In urma unui test de expunere la foc 30 minute

grinda de otel (16x40)cm a cedat (la farsitul intervalului)
in timp ce
grinda din lemn lamelar (17,8x53,3)cm s-a carbonizat pe o
grosime de 1,9cm la exterior si
a pastrat continuare capacitatea portanta

Sub stratul carbonizat lemnul

ramine neafectat de incendiu
 PROPRIETATILE LEMNULUI CU CRESTEREA TEMPERATURII
Modulul de elasticitate, E (SR EN 1995-1-2/anexa B)

In cazul unui lemn de brad,

modulul de elasticitate perpendicular pe directia
fibrelor,
la 20°C este 3000daN/cm2 iar
la 60°C este 1800daN/cm2 ( se reduce la 60%)

Valori de proiectare pentru rigiditate (E, G):

S d,fi= k mod,fi x (S20/γM,fi)
k mod,fi: factorul de modificare pentru foc
S20 = kfi × S05
kfi: = 1,1 … 1,25 (tabelul 2.1)
PROPRIETATILE LEMNULUI CU CRESTEREA TEMPERATURII
Rezistentele materialului, R (SR EN 1995-1-2/anexa B)

Valori de proiectare pentru rezistenta materialului:

f d,fi= k mod,fi x (f20/γM,fi)
k mod,fi: factorul de modificare pentru foc
f20 = kfi × fk
kfi = 1,1 … 1,25 (tabelul 2.1)
 PROPRIETATILE LEMNULUI CU CRESTEREA TEMPERATURII
Rezistentele materialului, R (SR EN 1995-1-2/anexa B)

Temperatura Coef. reducere Coef. reducere Coef. reducere

R compresiune R intindere R forfecare
25 1 1 1
50 0,70 0,90 0,77
75 0,50 0,75 0,60
100 0,25 0,65 0,40
125 0,22 0,56 0,35
150 0,19 0,50 0,30
175 0,15 0,40 0,25
200 0,12 0,34 0,20
225 0,10 0,25 0,15
250 0,75 0,15 0,10
300 0,00 0,00 0,00
 PROPRIETATILE LEMNULUI CU CRESTEREA TEMPERATURII
Conductivitatea termica, caldura specifica, densitatea (SR EN 1995-1-2/anexa B)

Densitatea
Lemnul tinde sa-si maresca volumul direct proportional cu cresterea temperaturii, densitatea si dupa
directia fibrei
Masa lemnoasa cu densitatea mai mica de 600 kg/mc Directie radiala Fr = 1 + ρ0 x 5.5 x 10-8 x ( T – Tr )
Directie tangentiala Ft = 1 + ρ0 x 8.2 x 10-8 x ( T – Tr )
Masa lemnoasa cu densitatea mai mare sau egala cu 600 kg/mc Directie radiala Fr = 1 + ρ0 x 4.5 x 10-8 x ( T – Tr )
Directie tangentiala Ft = 1 + ρ0 x 5.8 x 10-8 x ( T – Tr )

FACTOR DE EXPANSIUNE
 CARBONIZAREA
(SR EN 1995-1-2/paragraful 3.4)
Adincimea stratului carbonizat, dchar, creste cu viteza de ardere, β, si poate fi:
- unidimensionala, dchar,0 = f(β0, viteza de arderea unidimensionala in cazul unui foc standard, constanta)
- teoretica, dchar,n = f(βn, viteza de arderea teoretica, constanta)

Viteza de carbonizare depinde de: esenta lemnului, umiditatea lemnului, ventilare

Valori de proiectare pentru vitezele de ardere a suprafetelor neprotejate la foc

 METODE DE SIMPLIFICATE CALCUL A REZISTENTEI ELEMENTELOR STRUCTURALE
(SR EN 1995-1-2/sectiunea 4)

IN CAZUL FOCULUI IN CAZUL FOCULUI

CONVENTIONAL - ISO 834 NATRAL - PARAMETRIC

METODA METODA
SECTIUNII REDUSE PROPIETATILOR REDUSE

- se deduce o sectiune efectivă, - se deduce o sectiune dchar = βpar x t* (anexa A)

prin reducerea secţiunii
transversale iniţiale cu adincimea
efectivă de carbonizare
plus un strat in vecinatatea limitei
de carbonizare:
def = dchar,n+ k0 x d0
dchar,n= βn x t
k0 - tabelul 4.1
d0 = 7 mm,
remanenta, prin reducerea
secţiunii transversale iniţiale cu
adincimea de carbonizare:
dchar = β x t,
- se kmod,fi = f(p, Ar) = 0,2 … 1
(figura 4.3) pentru rezistenta, f, si
rigiditatea , S, a materialului .
unde βpar = f(βn) depinde de:
- βn, valoarea de proiectare a
vitezei teoretice de carbonizare ;
- O, factorul de deschidere
(ventilatie);
- Г, coeficientul proprietatilor
termice ale delimitarilor
compartimentului;

- se impune kmod,fi = 1 pentru unde t* poate depinde de:

rezistenta, f, si rigiditatea , S, a - qtd, valoarea de calcul a
materialului . densitatii sarcinii termice de
incendiu.
 CONECTORII

Abilitatea unei structuri de a rezista in situatia de incendiu depinde (in

aceiasi masura) de performantele elementelor structurale si conexiunilor
acestora (cu: suruburi metalice rapide, cuie si suruburi, tije filetate, placi
metalice, cleiuri).
CONECTORII in numar mare, raportat la suprafata elementului, duc la o crestere rapida a
temperaturii in zona imbinarii.

CUIELE reprezinta una din cele mai bune metode de imbinare:

- penetreza lemnul mult mai bine decit adezivii;
- reusesc sa se strecoare printre fibrele lemnoase datorita diametrului mic;
- distribuie eforturi pe o suprafata mai mare decit suruburile.

CONEXIUNEA cu SURUBURILOR RAPIDE, CUIELOR sau SURUBURILOR depinde de temperatua la care

aceasta este expusa; cu cresterea temperaturii:
- scade capacitatea acestora de a rezista la solicitari;
- la temperaturi mari lemnul din imediata lor vecinatate carbonizeaza ducand la pierderea contactului;
- intre conector si lemn (metalul transfera energia termica la interiorul elementului din lemn).
 Dimensionarea imbinarilor in situatia de incendiu

Conectorii
Metoda supradimensiunii elementului
Imbinari neprotejate Imbinari protejate
Supradimensionare element din lemn cu afi Timpul de intirziere
pentru scaderea capacitatii portante a imbinarii
afi = ßn x kflux x ( treq – td,fi ) tch >treq – n x td,fi
n = 0,5 pentru protectie din lemn, placi gips-carton tip
A sau H
n = 1,2 pentru protectie din placi gips-carton tip F
afi - supradimensiunea elemntului de lemn tch - timpul de initiere al carbonizarii
treq - timpul necesar de rezistenta la foc treq - timpul necesar de rezistenta la foc
td,fi - timpul de rezistenta a imbinarii in cazul td,fi - timpul de rezistenta la foc al imbinarii in cazul
neprotejarii neprotejarii
ßn - viteza de carbonizare
kflux - coeficient ce tine cont de fluxul de caldura prin
conector
*) Supradimensiunea elementului este cu atit mai Dupa expirarea timpului de initiere a carbonizarii
mare cu cit timpul necesar a rezista sub incendiu este imbinarea se comporta ca si o imbinare neprotejata la
mai mare care nu s-a luat masura supradimensionarii
**) o dimensiune prea mare a elemntului de lemn nu elemntelor cu afi
este economica
 Dimensionarea imbinarilor in situatia de incendiu

Conectorii
Metoda reducerii incarcarilor
Imbinari neprotejate Imbinari protejate
Rezistenta elementului metalic de imbinare Timpul de intirziere
pentru scaderea capacitatii portante a imbinarii
Fv,Rk,fi = e-k x td,fi x Fv,Rk tch > treq - n x td,fi
n = 0,5 pentru protectie din lemn, placi gips tip A
sau H
n = 1,2 pentru protectie cu placi gips-carton tip F
k - parametru care tine cont de tipul imbinarii si treq - timpul necesar de rezistenta la foc
diametrul conectorului td,fi - timpul de rezistenta la foc al imbinarii in
td,fi - timpul de rezistenta la foc al imbinarii in cazul neprotejarii
cazul neprotejarii
Fv,Rk - capacitatea portanta a conectorului la
temperatura normala
Capacitatea portanta a conectorului luata in
calcul este cu atit mai mica cu cit conectorul
trebuie sa reziste un timp mai lung sub incendiu
 DOCUMENTE NORMATIVE EUROPENE
PENTRU PROIECTAREA LA FOC A CONSTRUCTIILOR DIN LEMN

Scuritatea la incendiu în clădirile din lemn

Ghid tehnic
Multumesc pentru atentie
Scurt sumar al capitilelor ghidului
Capitolul 1, Clădiri din lemn, furnizează o scurtă introducere
stabilta utilizare a construcţiilor din lemn şi renaşterea
structurilor din lemn în ultimii ani ca rezultat al conducerii către o
mai susţinută soluţionare a construcţiilor.
Capitolul 2, Securitatea la incendiu în clădiri, dă o vedere
generalăasupra conceptelor de bază ale securităţii la incendiu în
clădiri. Se prezintă informaţii privind comportarea la foc, acţiunile
datorate incendiului, scenariile la foc şi obiectivele securităţii la
incendiu. Măsurile are realizează obiectivele securităţii la
incendiu sunt descries fentru utilizare în toate clădirile şi ca o
bazăpentru solutionarea proiectării în adrul acestui ghid.
Capitolul 3, Cerinţe Europene, prezintă o vedere general asupra
noilor cerinţe europene pentru securitatea la incendiu în clădiri
bazate pe Directiva cu privire la Produsele pentru Construcţii
(CPD) şi cerinţele esenţiale ale lor. Aceste cerinţe sunt obligatorii
pentru toate ţările Uniunii Europene. Ele include sisteme de
clasificare pentru reacţia la foc a produselor pentru construcţii,
rezistenţa la foc a elementelor structural, performanţa la foc
exterior a acoperişurilor, abilitatea de protecţie la foc a cladding
Eurocodurilor privind structurile. Descrile modului cum aceste
cerinţe sunt aplicate la produsele şi structurile din lemn sunt
făcute în capitolele ce urmează.