You are on page 1of 66

CENTRALE HIDROELECTRICE

Centralele hidroelectrice
• (CHE) utilizeaza ca sursa primara energia hidraulica (energia
potentiala a caderilor de apa sau energia cinetica a cursurilor de apa
naturale sau artificiale).
• Energia hidraulică este disponibilă în natură sub mai multe forme :
— energia debitelor râurilor şi a fluviilor;
— energia oscilaţiilor periodice ale mareelor ;
— energia valurilor si a curenţilor marini;
Energia hidraulica
• Energia hidraulică convenţională este energia aferentă râurilor şi
fluviilor, current numită energie hidro. Diferenţa de nivel între cota
unei secţiuni de la care cade(curge) apa şi cota secţiunii la care ajunge
apa, reprezintă măsura energiei potenţiale.În natură acestă energie se
transformă în energie cinetică , regăsită sub forma curgerii
apei între cele două cote.
• Radiaţiă solară produce evaporarea (în special de pe oceanul planetar),
norii încărcaţi cu vapori de apă se deplasează către uscat, în anumite
condiţii condensează, precipitaţiile cad pe suprafaţa uscatului şi o parte
din volumul de apă formează scurgerea de suprafaţă
Transformarea energiei hidraulice în energie
electrica

• Valorificarea energiei hidraulice primare ca energie hidroelectrică se


face prin intermediul turbinelor hidraulice şi a generatoarelor electrice.
Apa trece prin palele turbine şi o pune în mişcare de rotaţie, energia
hidraulică devenind energie mechanică.Turbina roteşte la rândul ei
rotorul generatorului în câmpul magnetic al statorului şi prin
fenomenul de inducţie electromagnetică se converteşte energia
mecanică în energie electrică.
• Transformarea energiei hidraulice în energie electrică se face cu
randamente foarte bune, ceea ce contribuie la eficienţa economică
Transformarea energiei hidraulice în energie
electrica
Concentrarea căderii prin bararea cursului de
apa
Concentrarea căderii prin derivarea debitelor
turbinate
Principalele caracteristici ale energiei
hidroelectrice
• Sursa este regenerabilă şi nepoluantă;
• Randamentul transformării energiei hidraulice în energie
electrică este ridicat;
• Acumulările amenajărilor hidroenergetice asigură şi alte
folosinţe – atenuarea viiturilor, navigaţie, alimentări cu apă etc.;
• Uzinele hidroelectrice au durată mare de viaţă;
• Costurile de investiţie sunt mari, dar costurile de întreţinere şi
operare sunt foarte reduse;
• Hidroenergia are un rol important în cadrul sistemului energetic.
SCHEME DE AMENAJARE

• Energia hidraulică naturală este distribuită destul de neuniform


de-a lungul cursurilor de apă. Ea se consumă în cea mai mare
parte ca energie de învingere a rezistenţelor pe care le opune
curgerii patul neregulat al râurilor. Restul energiei se consumă
prin acţiunea de erodare a albiei şi a versanţilor.
• Scopul amenajărilor hidroelectrice este reducerea într-o măsură
cât mai mare a pierderilor de energie şi concentrarea căderilor
pe sectoare scurte, in vederea producerii de energie electrică.
Construcţiile principale în cadrul unei scheme de
amenajare

• Barajele de acumulare concentrează căderea în secţiunea de barare şi


formează lacuri de acumulare importante pentru regularizarea debitelor, în
timp ce barajele de derivaţie (stăvilarele) ridică local nivelul apei pentru a
putea fi preluată de aducţiune.
• Prizele de apă, dispuse în corpul barajului sau mai adesea în versanţi,
preiau debitele ce merg către turbine şi le dirijează în aducţiuni, sau , după
caz, direct în conductele forţate.
Construcţiile principale în cadrul unei scheme de
amenajare

• Aducţiunile, care pot fi canale cu nivel liber sau galerii sub presiune,
transportă debitul turbinat către camerele de echilibru – camere de
încărcare în cazul canalelor de aducţiune şi respectiv castele de echilibru
în cazul galeriilor de aducţiune.
• Camerele de echilibru sunt dispuse între aducţiuni şi conductele sau
galeriile forţate. Ele au rolul de a limita suprapresiunile dinamice provocate
de variaţiile de sarcină de la centrală şi de a furniza debit pentru pornirea
centralei, respectiv de a înmagazina debit la oprirea acesteia.
Construcţiile principale în cadrul unei scheme de
amenajare

• Conductele sau galeriile forţate conduc apa de la camerele de încărcare


spre centrală, pe o diferenţă de nivel mare şi cu viteze şi presiuni mari.
• Centralele hidroelectrice cuprind construcţiile şi instalaţiile care asigură
circuitul hidraulic către şi de la turbine, găzduesc turbinele şi generatorii,
precum şi mecanismele de reglare a sarcinii, instalaţiile conexe, panourile
electrice etc.
• În funcţie de modul de concentrare a căderii, se deosebesc trei tipuri
principale de amenăjari hidroelectrice:
• amenajări uzină-baraj, fig a când centrala este dispusă în imediata
apropiere a barajului şi întreaga cădere este realizată numai prin
intermediul barajului;
• amenăjări de derivaţie ( b), când centrala este dispusă la capătul
aval al unei derivaţii şi foloseşte căderea obţinută prin reducerea
pantei de curgere prin această derivaţie faţă de panta râului;
• amenajări mixte, cu baraj şi derivaţie, când centrala foloseşte
căderea obţinută atât prin construcţia barajului cât şi prin aceea a
derivaţiei; schema din figura c reprezintă o soluţie cu centrala
situată la suprafata, iar schema din figura d reprezintă o soluţie tot
mai des întâlnită, cu centrala situată în subteran.
amenajări uzină-baraj
amenăjări de derivaţie
amenajări mixte
amenajări mixte
CHE pe firul apei
• Aceast categorie de CHE este amplasata chiar în albia râului, în
imediata apropiere a barajului, cu care poate fi combinat constructiv.
• Amenajarile pe firul apei au urmatoarele caracteristici:
• se folosesc în special pe cursuri de apa cu debite mari (amenajari
fluviale) de exemplu CHE Portile de Fier.
• înaltimea de cadere a apei este data exclusiv de ridicarea la nivel
obtinut prin baraj.
Schema de amenajare a centralelor
hidroelectrice pe firul apei

1 – barajul;
CHEA – în corpul barajului;
CHEB – la piciorul barajului în
ax; CHEC – la extremitile
barajului.
Amenajarea hidroenergetică şi de navigaţie Porţile de
Fier I şi II
Amenajarea hidroenergetică şi de navigaţie Porţile de
Fier I şi II
Amenajarea hidroenergetică şi de navigaţie Porţile de
Fier I şi II
• UHE Porţile de Fier I are o putere instalată de 2 x 1050 MW şi
o producţie de energie în anul mediu hidrologic de 2 x 5250
GWh/an (se specifică de fiecare dată caracteristicle energetice
de care dispun România şi Serbia, cu părţi egale). Căderea
maximă la centrală este de 34,50 m, iar căderea medie de
27,17 m.
• Debitul instalat este de 2 x 4350 m3/s.
• Dispoziţia generală este simetrică, cu un baraj deversor plasat în
mijlocul albiei şi câte o centrală şi o ecluză de fiecare parte a acestuia.
Fiecare dintre cele două ţări are în acest fel amplasat pe teritoriul
propriu jumătate din frontul barat.
Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I
• Centrala este echipată cu 2 x 6 turbine Kaplan, iniţial de 175
MW fiecare. După un proces de retehnologizare, grupurile
româneşti au ajuns la 190 MW pe grup. Barajul deversor are o
înălţime constructivă de 60 m, o lungime de 441 m şi 14
câmpuri deversante de 24 m deschidere, echipate cu stavile
plane duble tip cârlig. Debitul capabil al descărcătorului este de
15 400 m3/s. Lacul de acumulare creat prin barare are un
volum de 1,45 miliarde de m3, ceea ce permite o oarecare
elasticitate în funcţionare, centralele lucrând la semivârf şi
contribuind şi la reglajul de frecvenţă.
UHE Porţile de Fier II
• are o putere instalată de 2 x 270 MW şi o producţie de energie
în anul mediu hidrologic de 2 x 1325 GWh/an , din care 50 -
55% este energie de vârf şi de semivârf şi 50 - 45% energie de
bază. Căderea maximă la centrală este de 12,75 m, iar căderea
medie de 7,45 m. Debitul instalat este de 2 x 4250 m3/s.
SHEN Porţile de Fier II, nodul principal
SHEN Porţile de Fier II, nodul de pe
braţul Gogoşu
Scheme de amenajare ale CHE de derivaţie
• La acest tip de schemă întreaga cădere este realizată cu ajutorul
unor lucrari de derivare a apei (canale, galerii, conducte) de lungime
mare. Prin lucrări de derivare se pot amenaja în condiţii raţionale
sectoarele cursurilor de apă pe care, din cauza condiţiilor locale, nu
se pot realiza baraje de retenţie.
• Din cauza regimului de funcţionare pe firul apei, fără posibilităţi de
adaptare a producţiei la consumul de energie electrică, schemele de
amenajare la care intreaga cădere este realizată numai prin lucrări
de derivaţie sunt utilizate numai în următoarele situaţii:
- pe cursurile de apă din zona de munte, cu pantă ridicată, pe care nu
sunt amplasamente favorabile pentru acumulări; de obicei aceste
amenajări hidroenergetice se încadrează în categoria
microhidrocentrale (MHC);
- pe cursurile de apă din zona de deal şi câmpie, cu văi largi, pe care
nu se pot realiza acumulări;
- pe sectoarele cursurilor de apă care au debitele regularizate de
acumulările unor CHE din amonte.
Elementele componente ale unei scheme
de derivaţie
CHE în derivatie cu ridicarea nivelului amonte
CHE în derivatie cu coborarea nivelului in aval
Schema mixta
Amenajarea hidroenergetică a Râului Târgului

• Amenajarea utilizează o cădere totală de 252 m, din care 86 m


creată de barajul Rîuşor (H=121 m), iar restul prin derivare, pe
un sector total de 11 km. Barajul formează un lac de acumulare
de 52,4 milioane de m care asigură regularizarea multianuală a
3

stocului.
Amenajarea hidroenergetică a Râului Târgului
Amenajarea hidroenergetică a cursului
superior al râului Bistriţa
Amenajarea hidroenergetică a cursului
superior al râului Bistriţa
Amenajarea raului Lotru
Amenajarea raului Lotru
• Sistemul aducţiunilor secundare cuprinde reţeaua gravitaţională, prin care se aduc în
lacul principal debitele captate la cote superioare nivelului maxim în lac, precum şi
reţeaua de pompaj, deservită de trei staţii de pompare (Jidoaia, Balindru, Petrimanu),
care trimit în lac debitele captate la cote inferioare. Sistemul este format din 86 de captări,
135 km de galerii (din care 60 km galerii betonate), 70 de apeducte, patru baraje arcuite
(Jidoaia, Balindru, Petrimanu, Galbenu), care creează acumulările pentru staţiile de
pompare şi cele trei staţii de pompare amintite, cu o putere totală de 52,4 MW.
• Primul grup al uzinei de la Ciunget a intrat în funcţiune în anul 1972, capacitatea totală
fiind dată în folosinţă în 1976. Schema de amenajare a râului Lotru mai conţine în aval
centrala de tip baraj Mălaia cu P = 18 MW şi E = 34 GWh/an şi centrala subterană
i m

Brădişor (cu baraj în arc) având P = 115 MW şi E = 228 GWh/an.


i m

• Centrala hidroelectrică de la Ciunget (UHE Lotru) este poziţionată într-o cavern subterană
UZINE HIDROELECTRICE CU ACUMULARE
PRIN POMPAJ
• uzinele hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (UHEAP) sunt
alcătuite dintr-un rezervor inferior, care poate fi şi lacul de
acumulare al unei UHE clasice şi un rezervor superior (aflat la o
cotă superioară), în care apa este acumulată prin pompare din
rezervorul inferior. Pomparea se face atunci când în sistemul
energetic există un surplus de putere disponibilă, aşa cum se
întâmplă în cursul nopţii sau în zilele de weekend. Din
rezervorul superior apa este descărcată în rezervorul inferior
prin turbine, producând energie electrică în perioadele de vârf
de sarcină
Principiul de funcţionare a uzinelor hidroelectrice cu
acumulare prin pompaj
• Pierderile de energie pe circuitul hidraulic dintre rezervoare,
pierderile de energie la transformarea energiei hidraulice în energie
mecanică şi apoi electrică şi invers, precum şi pierderile de apă prin
evaporare şi exfiltraţii fac ca prin furnizarea de energie în sistem să
se recupereze numai 75 ... 80% din energia de pompare preluată din
sistem. Randamentul este considerat foarte bun, cu atât mai mult cu
cât acumularea prin pompaj este singurul sistem viabil de acumulare
a energiei la scară industrială.
• În Uniunea Europeană, puterea instalată în anul 2000 în uzine
hidroelectrice cu acumulare prin pompaj era de 32.000 MW din
totalul de 188.000 MW putere hidro instalată, reprezentând 5,5% din
totalul puterii electrice instalate din toate sursele. În acelaşi an, în
Statele Unite ale Amercii puterea instalată în uzine hidroelectrice cu
acumulare prin pompaj era de 19.500 MW, reprezentând 2,5% din
totalul puterii electrice instalate din toate sursele. În lume, 40 de ţări
deţineau peste 300 UHEAP cu puterea instalată totală de 74.000
MW. Liderul mondial este Japonia cu 44 UHEAP având peste 24.300
MW putere în exploatare. Este urmată de USA cu 38 UHEAP cu o
putere totală de cca 19.500 MW.
CLASIFICAREA UHEAP
• După modul de folosire a volumului de apă pompat
- UHEAP în circuit deschis, la care volumul de apă este pompat
în lacul de acumulare a unei UHE gravitaţionale, din care este
turbinat o singură dată la o cădere mai mare decât înălţimea de
pompare.
- UHEAP în circuit închis, care recirculă acelaşi volum de apă,
căderea brută la turbinare fiind egală cu înălţimea gravitaţională
de pompare .
Pompare în circuit deschis –
UHE cu captare secundară prin pompaj

UHEAP în circuit închis


După durata ciclului de pompare
- UHEAP cu ciclu zilnic, la care pomparea apei se face în orele de
sarcină minima din fiecare zi, iar turbinarea în orele de vârf din fiecare
zi.
- UHEAP cu ciclul săptămânal la care, pentru umplerea lacului
superior, se foloseşte pe lângă pompajul din orele de sarcină minimă
din fiecare zi şi puterea disponibilă în perioadele de sarcină scazută
din zilele de repaus. Apa astfel acumulată este apoi utilizată în orele
de sarcină maximă din zilele lucrătoare ale săptămânii.
- UHEAP cu ciclu sezonier, la care pomparea are loc în perioada de
debite mari a anului, când există disponibil de energie electrică
produsă de centralele hidroelectrice pe firul apei. Volumele de apă
acumulate în acest mod sunt turbinate în perioadele de ape mici şi
consum mare de energie electrică, în general iarna. Ciclul sezonier
necesită lacuri mari de acumulare.
După tipul de grupuri utilizat
- UHEAP cu grupuri indepenente pentru turbinare şi pompare. La
aceste amenajări pompa este antrenată de un motor electric, iar
generatorul este antrenat de turbina hidraulică.
- UHEAP cu grupuri ternare (3 maşini pe acelaşi ax). În acest caz,
pompa, turbina şi maşina electrică sunt situate pe acelaşi ax. Maşina
electrică, atunci când este antrenată de turbină are rol de generator,
iar când este alimentată din sistem, funcţionează ca motor electric de
antrenare a pompei.
- UHEAP cu grupuri binare (reversibile). La aceste uzine cele două
maşini sunt reversibiie : maşina hidraulică poate funcţiona atât ca
pompă cât şi ca turbină, iar maşina electrică atât ca motor cât şi ca
generator electric.
SCHEME DE AMENAJARE
• Principial schemele de amenajare a uzinelor hidroelectice cu
acumulare prin pompaj nu diferă prea mult. Toate au un rezervor
superior, în care se acumulează apa, şi un rezervor inferior, din care
se face pomparea. Varietatea schemelor este dată de varietatea
condiţiilor din amplasamente.
• UHEAP Bath County
• UHEAP Dinorwig, intrată în funcţiune în 1983 în Marea Britanie
• UHEAP Goldisthal, dată în exploatare în 2004 în Germania
• UHEAP Pacatuba este un proiect propus în Brazilia
• UHEAP Kunigami, construită în Japonia, este prima uzină hidroelectrică cu
pompaj care foloseşte apă de mare
• UHEAP Tarniţa – Lăpuşteşti este proiectul primei centrale
hidroelectrice cu pompaj care urmează să fie construită în România.
RANDAMENTUL CICLULUI POMPARE –TURBINARE

• Randamentul ciclului de pompare - turbinare este dat de


raportul dintre energia E produsă prin turbinare din bazinul
T

superior a unui volum de apă V şi energia E consumată pentru


P

pomparea aceluiaşi volum de apă pe diferenţa de nivel dintre


bazinul inferior şi bazinul superior
TURBINE HIDRAULICE
• Energia potenţială a apei este transformată de o turbină în energie
mecanică de rotaţie printr-unul dintre cele două moduri
fundamentale:
- energia potenţială este convertită în energie cinetică a apei înainte
de a intra în rotorul turbinei. Un jet de apă cu viteză foarte mare
loveşte cupele montate pe extradosul rotorului şi imprimă mişcarea de
rotaţie. După impactul asupra cupelor apa cade în canalul de fugă,
energia remanentă fiind foarte redusă. Turbinele care utilizează acest
mecanism se numesc turbine cu impuls.
- presiunea apei se exercită asupra palelor rotorului, care este complet
submers, circuitul hidraulic fiind sub presiune. Presiunea şi viteza apei
descresc pe măsură ce apa parcurge rotorul. Turbinele se numesc
turbine cu reacţiune.
Turbine cu impuls
• Turbina Pelton-In esenţă, această turbină este o roată
hidraulică lovită tangenţial de unul sau mai multe jeturi de apă.
Jeturile acţionează asupra cupelor, care au forma unor linguri şi
care sunt fixate la distanţe egale pe periferia rotorului.
• Forţa tangenţială de impuls creează cuplul motor la arborele
turbinei, care în continuare este cuplat cu arborele
generatorului de curent electric. Jeturile de apă sunt trimise prin
injectoare. Viteza de rotaţie a rotorului este determinată de
viteza şi debitul jeturilor, care sunt controlate prin intermediul
unei vane aciculare situată în interiorul injectorului. Turbina
lucrează eficient atunci când viteza periferică a rotorului este
jumătate din viteza jetului.
Turbina Turgo
• Turbina Turgo are elemente comune cu turbina Pelton, dar de
această dată cupele au o formă diferită, iar jetul de apă loveşte
planul rotorului la un unghi de 20 . Apa intră în rotor pe o parte
0

şi iese pe cealaltă. Este o turbină utilizată pentru


microhidrocentrale cu cădere mai mică decât gama de căderi a
turbinelor Pelton (coborând până la 30 m) şi cu debite mai mari.
Turbine cu reacţiune
• Turbina Francis are un rotor cu pale fixe, profilate pentru a induce
apei o mişcare de rotaţie fără desprinderi sau turbioane. Legătura
dintre conducta forţată sau distribuitor şi rotor se realizează printr-o
carcasă spirală, care rapartizează în mod uniform debitul de apă pe
periferia aparatului director. Din camera spirală apa este dirijată de
palele aparatului director, care asigură orientarea cea mai favorabilă
a curgerii spre rotor.
• Turbinele Francis se pot folosi pentru o marje foarte largă de căderi,
de la 20 m la 700 m şi pentru puteri de la câţiva kilowaţi până la
1000 MW. Dimensiunile sunt de asemenea cuprinse între zeci de cm
până la 10 m. Datorită randamentelor foarte bune şi a faptului că
acoperă o gamă largă de căderi şi debite, turbinele Francis sunt cele
mai frecvent folosite.
Turbina Francis
Turbina Kaplan
• are rotorul de tip elice, cu arborele tubular vertical. Rotorul este
alcătuit dintr-un butuc pe care se fixează 4…8 pale. Palele se
pot roti printr-un sistem comandat de o tijă aflată în interiorul
arborelui tubular, in funcţie de debitul de apă disponibil.
Turbina Kaplan
Ansamlul rotoric al unui grup echipat cu turbine Kaplan
Turbina Bulb
• Este de fapt o turbină de tip Kaplan la care axul de simetrie este
orizontal sau face un unghi relativ mic faţă de orizontală. Se
diferenţiază de asemenea prin faptul că accesul apei la palele
statorice şi rotorice se asigură printr-un sistem confuzor -
difuzor, orizontal, în loc de obişnuita cameră spirală la intrare şi
tub aspirator-difuzor la evacuare. În acest mod traseul
curentului urmează aproape o singură direcţie, sau, în orice
caz, un traseu fără curburi accentuate, fapt care micşorează
apreciabil pierderile hidraulice.
Schema de principiu a turbinei Bulb
Barajul
• Barajul este constructia hidrotehnica care are drept scop
ridicarea nivelului apelor în scopul devierii lor într-o aductiune
sau al acumularii lor în vederea regularizarii debitelor.
Clasificare.
a. dupa materialul din care sunt executate:
- baraje de pamânt - care folosesc ca materiale de constructie
balast, argila sau alte material locale
- baraje de piatra - care folosesc ca materiale de constructie
arocamentele sau zidaria uscata
- baraje de beton
- baraje de beton armat - care folosesc ca materiale de
constructie si elemente de beton armat
- baraje de materiale diverse - care folosesc ca materiale de
constructie lemnul si(sau) metalul
b. dupa tipul constructiv:
- baraje masive (sau de greutate) - care prin propria greutate
asigura stabilitatea la alunecare si rasturnare
- baraje cu rosturi largite sau evidate - sunt baraje masive în care
sunt dispuse goluri în zona de mijloc a barajului
- baraje cu contraforti - care transmit presiunea apei prin
elemente în forma de placi, arce, etc. contrafortilor verticali si
apoi fundatiei; se executa din beton armat. Un caz particular si
des folosit este barajul în arc
- baraje ancorate, precomprimate sau în consola - care prin
ancorarea în terenul de fundatie asigura stabilitatea la alunecare
si rasturnare.