Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
UTILIZAREA MICROBIOTESTULUI
PHYTOTOXKIT
ÎN TESTAREA CALITĂȚII SOLULUI
DE LA FERMA SC ECOMAR SABENA SRL
z
SCOPUL:
OBIECTIVE:
Testarea a două probe de sol cu caracteristici diferite – probă de sol nefertilizat, probă
de sol fertilizat
Prezentul studiu a fost realizat prin interpretarea datelor obţinute în urma prelevării probelor
de sol din loturile proprietate ale fermei agricole SC ECOMAR SABENA SRL.
Lotul este acoperit de un strat de 15-20 m de loess ceea ce imprimă îsuşiri fizice şi chimice
solului utilizat în testele de laborator:
Reacția solului - slab alcalină , cu pH de peste 7,5 şi conținut de CaCO3 < 10% .
Pânza freatică este cantonată în depozitele de loess şi calcar la peste 12 m adâncime. Apa
freatică are caracteristici ce se încadrează în limitele reglementate de Legea nr. 1342/1991
z Influența antropică
Calitatea agrofondului depinde şi de rotaţia culturii. În campania 2017, pe lotul supus analizei
s-a practicat cultura dublă de Pisum sativum și Brassica oleracea ce au determinat sărăcirea
solului de substanțe nutritive.
Irigarea culturilor poate conduce la sărăturarea solului prin aportul de minerale care se
acumulează , crescând astfel concentrația soluției solului.
Solul suspus analizei a fost colectat din acelaşi lot agricol al fermei SC ECOMAR SABENA SRL,
în perioade diferite , pentru a testa atât calitatea solului nefertilizat precum și solul test fertilizat
„In Situ” prin metode agrotehnice specifice. Probele au fost prelevate de la adâncimi şi distanţe
diferite pentru veridicitatea rezultatelor.
Separat am comparat anumiţi parametrii obţinuţi pentru solul netratat şi cel fertilizat pentru
a observa modul de acţiune al fertilizantul asupra germinării şi ratei de creştere pentru
speciile testate.
z
• Gradul de inhibiţie pentru creşterea rădăcinii de Sinapis alba a avut valori negative atât
în cazul solului test nefertilizat, cât şi pentru proba fertilizată.
• Diferenţa dintre cele două valori de 9,5% reprezintă procentul efectiv de stimulare a
îngrăşământului.
• Procentul de germinare este de 100% în cazul solului martor, 87% pentru solul
nefertilizat şi 100% pentru solul test fertilizat.
Imagini reprezentative pentru susținerea datelor obținute în
cazul rădăcinii de Sinapis a.
z
Fig 7.2 rădăcină Sinapis a. sol standard Fig 7.3 rădăcină Sinapis a.probă de sol Fig 7.4 rădăcină Sinapis a. probă sol
netratat 10.02 fertilizat 19.04
• Lungimea hipocotilului de Sinapis alba a fost determinată pentru ziua 5 de monitorizare.
Valorile negative, pentru ambele substraturi test arată efectul stimulator asupra creşterii
tulpinii de Sinapis alba.
• Gradul de stimulare al fertilizantului este de 7,3%
• Deviaţia standard a avut cea mai mare valoare pe substart fertilizat 0,13%.
Fotografii efectuate pentru determinarea dimensiunilor hipocotilului de
Sinapis alba
z
Fig 7.10 Tulpină Sinapis a. sol standard Fig 7.11 Tulpină Sinapis a. sol netratat 12.02 Fig 7.12 Tulpină Sinapis a. sol fertiizat NPK 21.04
z
• Solului test nefertilizat a avut efect inhibitor asupra dezvoltării radiculei de Sorghum saccharat
• Faţă de solul martor, substratului fertilizat are efect inhibitor
• Diferenţa dintre cele două procente de 33,47% - gradul de stimulare produs de aplicarea
înrăşământului.
• La 5 zile de la germinare, plantulele crescute pe substrat fertilizat prezentau o rădăcină
pregnant ramificată
Fotografii reprezentative pentru determinarea lungimii rădăcinii de Sorghum
sacharat
z
Fig 7.6 Sorg radacină sol standard Fig 7.7 sorg radacină sol netratat 10.02 Fig 7.8 Sol fertilizat cu NPK 19.04
z
• Solul test netratat a manifestat un efect inhibitor asupra dezvoltării tulpinii de Sorghum
saccharat.
• Pentru creşterea tulpinii plantulelor, pe substrat fertilizat a fost determinat efectul
stimulator comparativ cu solul martor.
• În raport cu solul test nefertilizat, valoarea procentuală de 76,37%, arată un efect
stilumator al aplicării îngrășământului asupra ratei de creștere.
Imagini reprezentative pentru determinarea lungimii hipocotilului de
Sorghum saccharat
z
Fig 7.13 Tulpină Sorghum s. sol control Fig 7.14 Tulpină Sorghum s. sol netratat 12.02 Fig 7.15 Tulpină Sorghum s. substrat fertilizat
21.04
Concluzii
z
• Specia Sorghum saccharat a înregistrat cele mai mai valori privind gradul de stimulare a
îngrăşământului NPK
• Utilizarea fertilizantului a avut efect şi asupra aspectului rădăcinii la ambele specii.
• Aplicarea îngrășământului a crescut rata de germinare pe solul nefertilizat, la valoarea
înregistrată pentru solul standard
Reprezentarea procentului de germinare diferenţiat pe tipul
de substrat
200%
150%
100%
50%
0%
sol standard
sol nefertilizat
sol fertilizat