DIAGNOSTICUL RADIO-

IMAGISTIC AL TUBULUI
DIGESTIV

Partea I-a
Pregătirea generală a bolnavului pentru
examenul radiologic al tubului digestiv
• Pregătirea psihologică
• Anamneza centrată pe caz
• Examinare “a jeun” – secreţie gastrică
redusă
• Evacuare prealabilă a conţinutului intestinal
• clisma
• purgative (atenţie – excitante ale tubului digestiv)
• examen radioscopic simplu televizat
– examen sumar toraco-pulmonar
– examen nativ al abdomenului
• calculi radioopaci,
• corpi străini,
• perforaţii – pneumoperitoneu,
• ocluzii – nivele hidroaerice
• prepararea substantelor de contrast
– substanţe radioopace (greutate atomică mai mare decât
organele din jur: sulfat de bariu, preparate triiodate) sub
formă de suspensie, pastă
– substanţe radiotransparente: CO2
 2. Metodele de investigaţie
1.examen radioscopic simplu televizat
– simplu
– cu mijloace de contrast
• lichid
• gazos
2.examenul radiografic
– simplu – nativ
– cu mijloace de contrast
• lichide: sulfat de bariu
• gazoase: aer, CO2
• mixte: dublu contrast
 2. Metodele de investigaţie
3. examene angiografice
– arteriografia
– flebografia
– limfografia
4. examenul scintigrafic (izotopi radioactivi)

5. Examenul ecografic

6. tomografia computerizată

7. rezonanţa magnetică

8. endoscopia
 3. Tehnica examinării

• examen radioscopic simplu televizat

– torace
– abdomen
• etape de examinare cu contrast oral
– în strat subţire – studiul reliefului de mucoasă
– în semiumplere – studiul conturului, peristaltismului,etc
– în umplere completă
• efectuarea de radiografii ţintite
– incidenţa de faţă
– incidenţe oblice (OAD, OAS, OPD, OPS)
– incidenţe de profil
– în poziţie Trendelenburg
 Semiologia radiologică elementară a
tubului digestiv
I. Aspecte radiologice şi modificări de
ordin funcţional

1. Aspecte radiologice cu contrast a organelor digestive:

- stomac normoton
- stomac hiperton
- stomac hipoton

2. Tulburări de tonus: (distonii)

- hipertonie
- hipotonie
- atonie
3. tulburări de peristaltism
- hiperkinezie
- hipokinezie
- akinezie

4. tulburări de
evacuare:
- accelerată
- încetinită

5. tulburări de secreţie:
- crescută – hipersecreţie
- lipsa secreţiei
 Tipuri de stomac:
Normoton hiperton hipoton
Modalităţi de
umplere a
stomacului:
a - hiperton
b - ortoton
c- hipoton
d - aton
II. Modificări radiologice organice
1. Modificări de poziţie şi situaţie

- ptoza
- alungire
- volvulus(răsucire, torsionare)
- amprentare
- deplasare
- tracţionare
 4. MODIFICĂRI DE CONTUR

a. rigiditatea – benignă sau malignă

b. plus de umplere
– Nişa benignă
– Diverticulii
– Relaxările
– Aderenţele
c. minus de umplere
– Lacună
– Ancosă
– Incizură
d. conţinut mobil intraluminal
– Reziduuri alimentare
– Cheag dupa hemoragii
– Bezoari sau alţi corpi străini
 FARINGELE
Anatomia radiologică a faringelui
• Faringele: formă de pâlnie şi rol în respiraţie şi în
digestie
• Topografie: în faţa coloanei vertebrale şi în spatele
foselor nazale, a cavităţii bucale şi a laringelui
• Limite:
– superior - baza craniului,
– inferior - strâmtoarea faringo-esofagiană (Killian)
• 3 părţi componente
– Rinofaringele
– Orofaringele
– Hipofaringele
 - FARINGELE -

a. anamneza corectă
– momentul apariţiei bolii
– examinări anterioare şi rezultatul lor
– intervenţii chirurgicale în antecedente
b. examinarea nativă radioscopică/radiografică
– torace şi coloana vertebrală
– plămân procese patologice, tracţionare, dislocare,
comprimare
– abdomenul - lipsa camerei cu aer a stomacului
c. contrastul radioscopic
– suspensie în apă
– suspensie în lapte
– pasta consistentă
DIAGNOSTICUL RADIO-IMAGISTIC
AL FARINGELUI SI ESOFAGULUI
 - FARINGELE -

I. Examenul radiologic al faringelui

• a. cu suspensie baritată
• b. cu pasta baritată
– incidenţă de faţă
– incidenţă de profil
– proba Valsalva -pune în evidenţă diverticuli
faringo-esofagieni în fază incipientă şi tumori ale
hipofaringelui şi gurii esofagiene.
Examenul radiologic al esofagului

• în ortostatism cu suspensie baritată în incidenţe de

faţă, profil, oblice
• în poziţie Trendelenburg
• tehnica Brombart-Hillemand
• la copii - suspensie în cantitate redusă 1-2 linguri cu
lapte şi cacao după înfometare prealabilă de 2-3
ore.
Aspectul radiologic normal al
esofagului, cu cele patru
strâmtori fiziologice : faringo-
esofagiană, aortică, bronşică şi
diafragmatică
 - ESOFAGUL -

Corpii străini esofagieni

• Examenul radiologic: corpul străin, forma,

localizarea, eventualele complicaţii, prezenţa
unor afecţiuni preexistente/concomitente
• corpii străini
– radiotransparenţi
– radioopaci
• clinic durere şi/sau disfagie
• examenul radiografic în minimum 2 incidenţe
 - ESOFAGUL -

Malformaţiile congenitale esofagiene

1. Atrezia esofagiană
2. Duplicaţia esofagiană
3. Esofagul scurt congenital (brahiesofagul)
4. Malpoziţii cardiotuberozitare / cardie mobilă
supradiafragmatic/subdiafragmatic
5. Stenozele congenitale
6. Megaesofagul congenital
Atrezie esofagiană
Tipuri de malformaţii esofagiene după Ladd
Diverticul esofagian de pulsiune
Diverticul de tracţiune Diverticul de pulsiune
Diverticul de pulsiune faringo-esofagian tip Zenker
Diverticuli funcţionali Barsony-Polgar
Diverticul de pulsiune tip Zenker gigantic, descins în
mediastin
Cardiospasm – megadolicoesofag
şi megaesofag
 - ESOFAGUL -

Afecţiunile inflamatorii esofagiene

1. Esofagita de reflux
a. cauze multiple
– modificare unghi cardio-tuberozitar
– cardia mobilă
– după intervenţii chirurgicale pe cardia
– rezecţii gastrice
– cardiomiotomie Heller
b. examenul radiologic
– în ortostatism
– în pozitie Trendelenburg
 - ESOFAGUL -

Afecţiunile inflamatorii esofagiene

2. Esofagita stenozantă
a. precedată de esofagita peptică prin reflux gastro-
esofagian
b. clinic: disfagie progresivă (pentru solide şi
lichide), scădere ponderală
c. radiologic:
– stenoză de aspect tubular, net conturată, rigidă în 1/3
inferioară a esofagului
– dilatarea esofagului suprajacent
– complicare ulcer peptic
d. examenul endoscopic şi biopsia - diagnostic de
certitudine
 - ESOFAGUL -

3. Stenoza esofagiană post-caustică

• ingestie voluntară/involuntară de lichide caustice
• incidenţă mai mare la copii şi sexul feminin
• faze de evoluţie:
– acută de congestie - câteva zile după ingestia lichidelor caustice cu
contraindicaţie de examene radiologice - stenoza filiformă, margini neregulate
– cronică: constituirea stenozei
• valvulare(bridă)
• inelare (diafragm)
• tubulare
• diagnostic diferenţial
– stenoza canceroasă
– diverticul epifrenic mic
• complicaţii
– perforaţia de esofag/stomac
– abcesul mediastinal
– fistulele eso-traheo-bronsice
Stenoze esofagiene post-caustice
 - ESOFAGUL -

Ulcerul esofagian

a. clinic
– dureri retrosternale/retroxifoidiene
– disfagie
– regurgitaţii
b. incidenţă mai mare în caz de brahiesofag, hernie
hiatală, ulcer duodenal
c. patogeneza: sucul gastic refluat în esofag este
reţinut prin spasm al cardiei, cu sediul în 1/3
inferioară a esofagului
 - ESOFAGUL -

Tumorile de esofag

A. Tumori benigne
a. dezvoltare intraluminală/intramurală
b. radiologic
– imagini lacunare net conturate, mobile în lumenul
esofagului opacefiat
– perete suplu
– pliuri de mucoasă nemodificate
B. Tumori maligne: forme anatomo-patologice
diferite:
– Cancerul faringo-esofagian
– Cancerul esofagului toracic
 - ESOFAGUL -

1. Cancerul faringo-esofagian
a. clinic :
– semne neconcludente în faza de început
– disfagie,disfonie, tuse
b. radiologic:
– deglutiţie ezitantă, fracţionată, asimetrică
– hipotonie şi stază valeculară şi în sinusurile piriforme
– spasticitatea gurii esofagului
– refluxul în căile aeriene superioare
– relief mucos dezorganizat, cu imagini lacunare, contur neregulat şi rigiditate
segmentară
– spaţiul faringo-vertebral lărgit
– modificări de contur cu rigiditate segmentară
– refluxul contrastului în căile aeriene datorită lipsei de coordonare a reflexului
deglutiţiei prin infiltrare neoplazică a epiglotei
– stenoză malignă, pe o mică distanţă, contur neregulat, cu semiton malign
c. alte investigaţii
– faringoscopia
– esofagoscopia
 - ESOFAGUL -

2. Cancerul esofagului toracic

Forme anatomo-patologice de cancer
esofagian:
»Infiltrativ
»Ulcerant
»Vegetant
»Mixt
 - ESOFAGUL -

Forma infiltrantă

• dificil de diagnosticat în stadiul incipient.

caracterizat prin lipsa peristaltismului şi
rigiditate segmentară pe zona afectată
• leziunea elementară de bază: rigiditatea
• apariţia stenozei fusiforme, excentrice,
asimetrice cu stază secundară după ce
procesul prinde musculoasa
 - ESOFAGUL -

Forma ulcerantă

• apare rar în forma pură

• leziunea elementara de bază: nişa malignă – nişa
încastrată
• aspecte radiologice
– în ”farfurie “, ”menisc”, cu amputare de pliuri
– zone infiltrative asociate
– imagini lacunare
 - ESOFAGUL -

Forma vegetantă

• rareori întilnită ca modalitate evolutivă

• leziunea elementară de bază: lacuna, cu
aspect conopidiform/pseudopolipoid, cu
contururi neregulate şi rigiditate supra şi
subjacentă procesului tumoral
 - ESOFAGUL -

Forma mixtă

• reprezintă forma cea mai des întâlnită

• aspecte radiologice - combinaţia celor 3
forme amintite anterior
– defecte de umplere cu contur neregulat
– prezenţa de nişa în lacună
– imagine de semiton neregulat
– îngustare de lumen esofagian
– dezorganizarea pliurilor de pe un anumit teritoriu
• asocierea de procese inflamatorii perilezionale
Cancer faringo-esofagian
Cc. de esofag toracic
Cc. de esofag
inferior
 - ESOFAGUL -

Varicele esofagiene

a. dilataţii venoase în submucoasa esofagiană

b. patogenie
– ciroza hepatică
– tromboza venei splanice
– anomalii congenitale ale sistemului venos cardio-esofagian
c. dezvoltare în 1/3 inferioara a esofagului - reţea venoasă în
submucoasa abundentă; diafragmul prin contracţie
favorizează apariţia dilataţiilor venoase
d. simptomatologie clinică: mult timp neconcludentă
– aferenta afecţiunii de bază
– disfagie
– hematemeză
 - ESOFAGUL -

Varicele esofagiene

e. examen radiologic: suspensie fluidă/pastă semiconsistentă

– în ortostatism
– în decubit dorsal
– în poziţie Trendelenburg
– asocierea manevrei Valsalva accentuează volumul varicelor
f. semiologie radiologică
– aspect de piele de şarpe
– aspect în şirag de mărgele
– aspect în mozaic
– imagini lacunare rotunde/ovalare pe axul lung esofagian
Notă: varicele esofagiene nu pot fi evidenţiate întotdeauna radiologic
g. diagnostic diferenţial radiologic
– bule de aer (tranzitorii, mobile)
– neo esofagian vegetant incipient
– contracţiile tertiare - apar în faza de contracţie
– hernia hiatală
 Explorare cu substanţă
de contrast a esofagului
în poziţie Trendelenburg
cu evidenţierea de varice
esofagiene – imagine în
“piele de şarpe”
Varice esofagiene
 DIAGNOSTICUL RADIO -
IMAGISTIC AL STOMACULUI
II. Explorarea radiologică a stomacului
1. Examenul radioscopic simplu, televizat, nativ
2. Examenul radioscopic cu contrast opac
– în suspensie baritată
– pasta baritată
– dublu contrast
– substanţe de contrast sterile
– Etape:
• examenul în strat subţire
• examenul în semiumplere
• examenul cu umplere completă
3. Examenul radiografic cu contrast opac
Poziţiile de
examinare
a = de faţă
b = de profil
c = OAD
d = OAS
e = decubit dorsal
f = procubit
 1- hipofaringe
 2- valecule
 3- sinusuri piriforme
 4- gura lui Killian
 5- esofag
 6- unghiul lui Hiss
 7- cardie
 8- fornix
 9- curbura mare
 10- curbura mica
 11- corpul gastric-portiunea verticala
 12- sinusul gastric
 13- portiunea orizontala
 14- portiunea antro-pilorica
 15- pilor
 16- bulb
 17- curbura mare- reces extern
 18- curbura mica- reces intern
 19- varful bulbului- genunchi superior
 20- D2
 21- genunchiul inferior
 22- D3
 23- D4
 - STOMACUL -

Radiodiagnosticul stomacului

• Stomacul organ cavitar, situat sub diafragm,

fixat la cardia şi genunchiul superior duodenal
• Forma stomacului - dată de musculatura
proprie
– în formă de carlig, normoton, normokinetic.
– formă de corn de taur, hiperton, hiperkinetic
– alungit, hipoton, hipokinetic
Stomac normoton Stomac hipoton
Stomac hiperton (“obscen”)
 - STOMACUL -

Relieful gastric normal

• determinat de plicaturarea mucoasei gastrice

– accentuat: stomac hiperton
– diminuat/şters: stomac hipoton
• fornixul: pliuri neregulate, asemănătoare circumvoluţiunilor
cerebrale
• cardia: aspect stelat
• porţiunea verticală: 3-5 pliuri paralele pentru fiecare perete
• mica curbură verticală – calea gastrică Waldeyer
• porţiunea orizontală: pliuri orizontale, spiralate,
convergente spre pilor
• lăţimea normală a pliurilor 3-6 mm
 - STOMACUL -
II. MALFORMAŢIILE CONGENITALE ALE
STOMACULUI

1. Perforaţia neonatală
2. Stenoza hipertrofică de pilor
3. Stenoza diafragmatică prin brahiesofag
4. Omfalocelul
 - STOMACUL -

Perforaţia neonatală

– foarte rară
– defect congenital al musculaturii şi stomacului
– pneumoperitoneu
 - STOMACUL -

Stenoza hipertrofică de pilor

• patogeneza: insuficientă dezvoltare a plexurilor nervoase din

peretele stomacului cu hipertrofia musculaturii la nivel
prepiloric
• simptomatologie
– vărsături puternice
– deshidratare
– scădere ponderală marcată
– formaţiune tumorală palpabilă în hipoconrul drept/prombilical
apărută la 3-6 săptămâni de la naştere.
• Radiologic:
– examenul nativ – distensie aerică accentuată a stomacului
– examenul cu contrast opac
– stomac dilatat, hipoton, aton, cu lichid de stază abundent
– peristaltică vie - peristaltism Barret - “peristaltismul de luptă”, fără
evacuare
– contrast restant în stomac la 6-8 ore sau uneori până a doua zi!!
Stenoză hipertrofică de pilor
– examen cu substanţă de
contrast şi compresiune pe
zona de interes
 - STOMACUL -

Omfalocelul

• hernie a intestinului cu o porţiune din stomac

• rezistenţă scăzută a peretului abdominal la
nivel ombilical
• antrenează tulburări de tranzit la nivel variat
 - STOMACUL -

III. Gastritele

• origine inflamatorie, toxică, alergică

• tipuri
– hipertrofice
– atrofice
– acute
– cronice
• radiologic
– pliuri de mucoasa normale/îngroşate
– lichid de hipersecreţie cu mucus în exces
– pliuri de mucoasa deformabile la compresie
– stomac hipoton sau hiperton
Modificările pliurilor gastrice
a - mucoasa normala
b - mucoasa ingrosata
c - mucoasa subtiata (atrofie)
d - convergenta pliurilor
 - STOMACUL -

V. ULCERUL GASTRIC
1.semne directe
2.semne indirecte
1.Semne directe
– nişa în relief, pe peretele
anterior/posterior
• proemină din contur
• versante asimetrice
• zonă de edem la bază (formă semilunară)
– ulceraţiile superficiale până la 2mm neevidenţiabile
– aspecte radiologice
• în cocarda
• în ghimpe
– dimensiuni câţiva mm până la câţiva cm
– pedicul – nişă pediculată
– stratificare – nişă stratificată Haudeck
“No acid no ulcer”
Ulcer gastric acut : A – imagine de ansamblu, cu nişă în relief, în treimea mijlocie
a micii curburi şi ancoşă (semnul degetului arătător în marea curbură) ; B – nişa
în relief – detalii : nişa proeminentă din conturul gastric (1) , versant abrupt la
baza nişei (2), versant lin (3), bandă transparentă Hampton (4), zonă de edem
semilunar (5), mucoasa gastrică (6).
Tipuri de nişă : 1 – semisferică ; 2 – triunghiulară ;
3 – ovalară ; 4 – în spin ; 5 – dreptunghiulară ; 6 –
gigantă ; 7 – gigantă în arcuri ; 8 – suspendată; 9 –
pediculată ; 10 – nişă tip Haudeck.
Alte localizări ale nişei gastrice: A – prepiloric; B –
piloric; C – faţa posterioară gastrică; D – cardia; E –
marea curbură gastrică
Nişă în relief – deformare
în B majuscul prin spasm
organizat al marii cuburi –
semnul degetului arătător
 - STOMACUL -

2. Semne indirecte de ulcer gastric

• bilocularea gastrică – deformare în “B”majuscul
• rigiditate
• rectitudine
• retracţie
• hipertonie
• hipersecreţie
• hiperkinezie
• ancosa marii curburi (contractură spastică organizată)
• scurtarea micii curburi
• pilor devenit excentric
 - STOMACUL -

3. Complicaţiile ulcerului gastric

• penetraţie
• perforaţie
• hemoragie
• malignizare
 - STOMACUL -

IV. Ulcerul gastric cu alte localizări

• Ulcerul regiunii antrale

• Ulcerul piloric
• Ulcerul feţei posterioare a stomacului
• Ulcerul marii curburi
• Ulcerul cardiei
 - STOMACUL -

1. Ulcerul regiunii antrale

• foarte dificil de diagnosticat

• mica curbură şi pilorul deviate la stânga
• marea curbura alungită cu stomac dilatat în
jos cu aspect de “ceainic”
• sensibilitate dureroasă la compresie dozată
• imagini de nişă în relief
 - STOMACUL -

2. Ulcerul piloric

• nişa în relief – aspect de “mărgică pe aţa”

• tulburări de evacuare gastrică
• apariţia stenozei gastrice
 - STOMACUL -

3. Ulcerul feţei posterioare a stomacului

• nişă pe faţa posterioară

• bilocularea gastrică
• examinare obligatorie în incidenţe oblice
 - STOMACUL -

4. Ulcerul marii curburi

• nişă în relief pe marea curbură

• aspecte particulare ”nişă în lacună”
• diagnostic diferenţial obligatoriu cu cancerul
gastric
 - STOMACUL -

5. Ulcerul cardiei

• foarte rar întâlnit

• convergenţă de pliuri
• diferenţiat de
– resturi de bariu
– diverticol al cardiei
– reces subcardial
Ulcer gastric acut al
micii curburi cu
nişă de tip Haudeck
Ulcer gastric antral cu nişă în cocardă
 Nişă gigantă tip
Haudeck pe faţa
posterioară – examinare
în ortostatism
 Nişă gigantă după
contrast evidenţiat în
poziţie Trendelenburg
Falsă imagine de nişă – calcul radioopac
Ulcer gastric acut al micii
curburi
 - STOMACUL -

Diagnostic diferenţial

• cancerul gastric
• resturi de contrast opac între pliuri
• calcul renal radioopac
• ganglion mezenteric calcificat
• diverticul cardial
• unghiul Treitz opacefiat cu contrast
• undele peristaltice lente
• modificări organice ale stomacului
– rigiditate segmentară
– rectitudine
– retracţie
 Cancerul gastric

• Adenocarcinom în marea majoritate a

cazurilor
• D.p.d.v. radiologic:
– Cancer gastric incipient:
– infiltrant,
– ulcerant,
– vegetant
– Cancer in perioada de stare
Cancerul gastric
 Epidemiologie

• Prevalenţa variază mult în funcţie de zona geografică, în

funcţie de obiceiurile alimentare
– Foarte mare în Japonia
– În Europa mai frecvent în nord
• Raportul bărbaţi : femei = 2-3:1
• Frecvenţa creşte cu vârsta (vârsta medie de diagnostic peste
60 de ani
 Etiopatogenie
• Helicobacter Pylori
– Agentul etiologic de ordinul I (OMS)
– Determină gastrită atrofică cu metaplazie intestinală, cu
potenţial evolutiv spre displazie şi neoplazie
– Eradicarea sa în ţările avansate
a determinat  incidenţei CG
• Factori de risc
– Alimentaţia
• conţinut crescut în nitrozamine  incidenţa CG
• bogată în vitamina C şi A (fructe şi legume proaspete) 
incidenţa
– Factorul genetic – există o predispoziţie familială
– Standardul economico-social scăzut (prin alimentaţie, HP)
• Afecţiuni gastrice predispozante:
– Gastrita cronică atrofică
• Frecvent determinată de HP
• Apar leziuni displazice, de la uşoare
la severe (cancer intra-epitelial)
– Polipi adenomatoşi gastrici
• Stare precanceroasă, mai ales cei mari
• Polipectomie la cei peste 1 cm
– Rezecţia gastrică
• La peste 15 ani de la intervenţie
• Stomită inflamatorie
• Gastrită a bontului gastric
– Gastrita cu pliuri gigante (Menetriere) – 15% risc
– Ulcerul gastric – risc mic
• Frecvent confuzie endoscopică, obligatorii biopsii multiple
ale ulcerelor gastrice şi verificarea endoscopică a vindecării
Posibilă existenţa unor cancere ulcerate care se pot
cicatriza sub tratament
 Clasificare
Macroscopic
1.Infiltrant: aspect rigid,fara unde peristaltice. Poate prezenta spre
zona sanatoasa o proeminenta numita”treapta Haudeck”
2.Ulcerant: Nise cu aspect ,,in platou”, nisa ,,in lacuna”
3.Vegetant:imagine lacunara,contur neregulat,cu zone de
semiton.
Microscopic
1.Adenocarcinom (marea majoritate) grad de diferenţiere variabil
Cel cu aspect histologic de “inel cu pecete”, deosebit de agresiv.
2.Sarcom(tumora rara): Limfosarcom sau Reticulosarcom.Poate
apare la varste tinere.Radiologic descris ca imagini multiple polipoide
sau pliuri ale mucoasei monstruos hipertrofiate si neregulate.
 Tablou clinic
• Subiectiv, cel mai frecvent apar:
– Sindrom dispeptic
– Epigastralgie
– Pierdere ponderală progresivă
– Anemie neelucidată
– Eventual agregarea familială de CG
– Prezenţa unor leziuni precanceroase
• Examenul obiectiv:
– De obicei sărac
– Posibilă paloare datorită anemiei
– În formele avansate, masă palpabilă epigastică, adenopatie
supraclaviculară
 Extensia CG

• Extensia CG se face:
– Transparietal, precoce,
cu invadarea organelor vecine
• Colon transvers
• Corp pancreatic
– Pe cale limfatică
• Teritoriile de drenaj limfatic gastric
• La distanţă
• Metastazare
– Cel mai frecvent: - ficat 
- plămân
– Uneori peritonită carcinomatoasă
 Stadializarea TNM
Permite stabilirea prognosticului şi a atitudinii terapeutice
• T – tumora cuprinde:
– T1 – mucoasa şi submucoasa
– T2 – musculara
– T3 – seroasa
– T4 – organele din jur
• N – adenopatia:
– N0 – fără invazie ganglionară
– N1 – invadaţi ganglionii de vecinătate (până la 3 cm de tumora)

– N2 – invazia ganglionilor la distanţă(gg. supraclavicular – semnul Virchow)

• M – metastaze:
– M0 – fără metastaze
– M1 – cu metastaze la distanţă
 Diagnostic diferential

-Ulcer gastric

-Tumori stromale:Leiomiom/Leiomiosarcom

-Limfoame

-Metastaza gastrice

-Polipi gastrici

-Ulcer peptic
Nisa Haudeck
Neoplasm vegetant antral
Stenoza gastrica-cancer infiltrativ
Limfom gastric
Carcinom mica curbura-ingrosare murala focala,datorita invaziei tumorale
Metastaze pulmonare si colectie pleurala stanga
Carcinom localizat la niv Cardiei.Metastaze hepatice
 Tratament
• Chirurgical – de elecţie
– Gastrectomie cu limfadenectomie
– Frecvent gastrectomie subtotală sau totală (cu eso-jejuno-
stomie), în funcţie de localizarea şi extensia tumorii
• Endoscopic:
– Mucosectomia în CG incipient
piesa rezecată va fi examinată histologic în totalitate pentru a verifica
dacă excizia a fost radicală
– Paliativ – hemostază cu Argon beamer
• Chimioterapia – postchirurgical, în formele avansate
– Mai multe cure cu Adriamicină + 5 Fluorouracil
 Etapele invaziei peretelui gastric:
1 - etapa histologică sau stadiul 0,
2 - etapa cancerului mucoasei, stadiul 1,
3 - cancer gastric în etapa submucoasă,
4 - cancerul gastric în etapa parietală
Clasificarea macroscopică a
cancerului precoce după
Shirakabe-Maruyama – 1983
Tip I – polipoid, mai mic de 5
mm în în înălţime ; Tip II –
superficial : a - elevat (mai
mult de 5 mm înălţime, b –
plat (minimal sau fără
alterarea în înălţime a
mucoasei), c – cu depresiune,
dar fără să atingă musculara
mucoasei ; Tip 3 – excavat,
de obicei datorită ulceraţiei ;
Legenda straturilor : 1 –
mucoasa, 2 – musculara
mucoasei, 3 – submucoasa, 4
– fibre musculare circulare şi
longitudinale, 5 – seroasă
 Clasificarea macroscopică a cancerului gastric avansat după
Borrmann – adaptată după Shirakabe-Maruyama:
Tipul I – localizat, cu leziune în ciupercă; Tipul II – localizat, cu ulceraţie;
Tipul III – leziune de tip infiltrativ; Tipul IV – leziune schiroasă. Legenda
straturilor : 1 – mucoasă, 2 – musculara mucoasei, 3 – submucoasa, 4 –
fibre musculare longitudinale şi circulare, 5 – seroasă
 Cancerul gastric incipient
• Leziunile în funcţie de varietatea morfopatologică
– Rigiditate in cancerul infiltrant
– Nişă în cancerul ulcerant
– Lacună în cancerul vegetant
– Cancerul infiltrant
• Cancerul infiltrant al micii curburi
• Cancerul infiltrant al unghiului micii curburi
• Cancerul infiltrant al regiunii prepilorice
– Cancerul ulcerant
• Nişă “în lacună”
• Marea nişă triunghiulară prepilorică
• Nişă cu aspect de menisc
– Cancerul vegetant
• Imagine lacunară
• Contur imprecis, neregulat, cu semiton malign
• Formaţiuni vegetante cu caracter difuz, contur imprecis şi şters
 Cancerul infiltrant
• Cancerul infiltrant al micii curburi
• Cancerul infiltrant al unghiului micii curburi
• Cancerul infiltrant al regiunii prepilorice
Cancerul ulcerant
• Nişă “în lacună”
• Marea nişă triunghiulară prepilorică
• Nişă cu aspect de menisc
Cancerul vegetant
• Imagine lacunară
• Contur imprecis, neregulat, cu semiton malign
• Formaţiuni vegetante cu caracter difuz, contur imprecis şi şters
 Modalităţi de infiltraţie canceroasă:
1 – rotunjirea unghiului micii curburi ; 2 – infiltraţie prepilorică ; 3 –
rigiditate în treaptă ; 4 – infiltraţie a regiunii antropilorice
 Cancerul gastric în perioada de stare

• Localizare pe curburi cu lipsă marginală de contur, cu

aspect neregulat
• Localizare pe feţe
– imagine lacunară rotundă sau ovalară, contur crenelat,
semitonuri
– invadare de jur împrejur – stenoză medio-gastrică
• Localizare prepilorică – aspect în “cotor de măr”
• Localizare eso-cardio-tuberozitară – forma mixtă
• Variante anatomo-patologice:
– Infiltrant – rigiditate malignă
– Ulcerant – nişă încastrată
– Vegetant – lacună / nişă în lacună
– Mixtă – vegetant + ulcerant
 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL ÎNTRE NISA BENIGNA- NISA MALIGNA
• BENIGN
• 1.iese din conturul gastric
• 2. este mai mult profunda decat larga
• 3.ulcer in oglinda
• MALIGN
• 4.linia Hampton prezenta
• 5.relief mucos benign adiacent nisei
• -nu iese din contur = nisa incastrata
• 6.localizare pe mica curbura in • -mai mult larga decat profunda=
portiunea verticala nisa in platou
• 7.forma rotunda sau ovalara • -linia Hampton absenta
• 8.dimensiuni de 3-10 mm
• -relief malign
• 9.structura omogena
• 10.contur regulat • -localizare antrala
• 11.numar: unica sau multipla • -forma neregulata
• -U.G.-20% multiplu • -contur neregulat,spiculi
• -U.D.-10% multiplu • -peste 20mm
• 12.desi unii autori recomanda
examenul endoscopic in toate • -structura inomogena
cazurile de ulcer gastric,mai putin de • -unica
5% dintre acestea sunt maligne
• -nisa Carman
• U.G.= ulcer gastric
• U.D.=ulcer duodenal
 Cancer ulcerant al micii curburi gastrice, cu nişă încastrată sau
“în menisc”; caracteristicele nişei “în menisc”: 1 – versante simetrice,
2 – nu proemină din contur
 Cancer ulcerant: A – nişă pe peretele posterior cu imagine “în
farfurie” în incidenţa de faţă; B – leziunea similară pe micacurbură,
văzută din profil, realizează imaginea de nişă cu rădăcini
Biloculare gastrică:
A – prin stenoză
canceroasă în care ismul
îngust este situat axial,
conturul pereţilor dinţat, cu
trecerea continuuă a
contrastului prin zona rigidă
îngustată ;
B – stenoză medio-gastrică
ulceroasă în care porţiunea
ismică este situată excentric,
aproape paralelă cu mica
curbură, stomacul fiind
deformat în “B”
 STOMACUL BILOCULAR

• BENIGN • MALIGN
– produs de o – produs de o
stenoza stenoza
mediogastrica: mediogastrica:
• excentrica • axiala
• inelara • tubulara
• contur regulat • contur neregulat
• stomacul se • stomacul se umple
umple de sus in de jos in sus
jos
Cancer gastric vegetant al micii curburi gastrice cu imagine
lacunară pe mica curbură gastrică; cancer vegetant prepiloric în
virolă, cu îngustarea lumenului antral, cu contur ca de “cotor de
măr” (A); amputarea porţiunii din stomac invadate de tumoră (B)
 Cancer eso-cardio-
tuberozital: contrastul
ocoleşte tumora care
transpare prin camera cu
aer a stomacului realizând
imaginea în "deltă de
fluviu"
 Stomacul operat
• Intervenţii operatorii fără rezecţie gastrică:
– vagotomia,
– piloroplastia,
– gastrorafia-duodenorafia,
– gastrostomia-gastroduodenostomia,
– gastropexia,
– gastro-entero-anstomoza antecolică anterioară cu fistulă Braun,
retrocolică posterioară şi excizia ulcerului, urmată de sutură
• Intervenţii operatorii cu rezecţie gastrică:
– gastrectomiile
• subtotale: gastroduodenostomia termino-terminală, gastrojejunostomia
termino-laterală, gastrectomia polară superioară
• totale: gastrectomia totală cu eso-jejunostomie termino-terminală
 Principalele tipuri de intervenţii
chirurgicale pe stomac :
A – sutura şi înfundarea perforaţiei ;
B – gastro-entero-anastomoză
transmezocolică posterioară ;
C – rezecţie gastrică, procedeu
Haberer ;
D – rezecţie gastrică, procedeu
Pean-Billroth I ;
E – rezecţie gastrică tip Billroth II,
procedeu Reichel-Polya ;
F – rezecţie gastrică Billroth II,
procedeu Hoffmeister-Finsterer ;
G – rezecţie subtotală, cu anastomoză
tip Braun ;
H – rezecţie fundică ;
I – gastrectomie totală ;
J – anastomoză după Roux ;
K,L – rezecţie cu interpoziţie de intestin
subţire sau colon ;
M – gastrectomie totală, cu interpoziţie
de colon sau intestin subţire
 Complicaţiile postoperatorii ale
stomacului operat
• Stenoza gurii de anastomoză
• Sindromul Dumping
• Tulburări postprandiale tardive
• Sindromul de ansă aferentă
• Microgastria
• Gastrita bontului
• Stomita
• Jejunita
• Jejuno-ileita
• Invaginarea anselor jejunale în stomac
• Neoplasmul primar de bont gastric
• Ulcerul peptic postoperator
• Refluxul gastro-esofagian
 Sindrom de ansă Gastrită de bont după
aferentă : stază în ansă cu rezecţie gastrică tip
distensia acesteia Billroth II
Ulcer peptic postoperator cu localizări diferite: în faţa gurii
de anastomoză şi pe primii 5 cm ai ansei eferente sub forma
unui plus de umplere de mici dimensiuni
CC vegetant
 Cancer gastric
vegetant antro-piloric
 Cancer gastric
infiltrant al corpului
Cancer gastric
vegetant antral
Cancer eso-cardio-
tuberozitar –
examinare în poziţie
Trendelenburg
Rezecţie gastrică
Pean-Billroth-I
Rezecţie gastrică Billroth-II
Eso-jejunostomie
termino-terminală
 ULCERUL DUODENAL BULBAR ACUT
Aspectele radiologice ale bulbitei

Bulbita simplă
– Pliuri paralele, îngroşate
– Curburi bulbare mai groase,
– Evacuare incompletă cu faze lungi de acalmie, resturi de bariu între pliuri
Bulbita edematoasă
- Tipul reticulat
- Tipul nouros
- Tipul pseudoulceros
Bulbita pătată
N.B.: bulbita consituie o fază premergătoare sau chiar prima fază a evoluţiei
unui ulcer duodenal.
Aspectul mucoasei şi conturul bulbului duodenal în bulbite: A –
bulb duodenal, cu imagine scobită în semilună; B – forma
reticulată, cu mucoasă turgescentă, cu resturi de contrast între
proeminenţele bulbului, realizând aspect stelat sau în “fagure
de miere”; C – forma polipoidă, cu aspect de “panou găurit”
datorită dislocuirii contrastului prin mameloanele mucoasei
A
D E

Aspectul mucoasei şi conturului bulbului

B duodenal în bulbite: A – aspect nouros al
bulbului; B – bulbită de aspect pătat; C –
bulb ftizic în cadrul bulbitei stenozante;
D – bulbită cu margini dinţate şi aspect în
“timbru de carte poştală”; E – aspect al
bulbului în “snop de spice”

C
 Ulcer duodenal
• Semne radiologice directe
– Nişa
• Sediu (mezobulbar, fata (ant+post), postbulbar
• Numar
– Multiple – 10-15 %
– “Kissing ulcers” (fata ant+post bulbara)
– Ulcere multiple postbulbare
» Sindr. Zollinger-Ellison
– Dimensiuni
» Cativa mm  3-5 mm
» +/- “giant duodenal ulcer”
– Modificari organice ale bulbului
• Bulb in ciocan
• Bulb in trefla
• Bulb coraliform
• Semne radiologice indirecte
– Modificari la distanta
• Stomac HHH
– Umplere fugace
– Bulb durabil cu staza (S.Stockes)
– Incizuri pe curburi
– Duodenita asociata ulcerului (>90 %)
3.2. Aspecte radiologice ale ulcerului duodenal

• Nişa bulbară
– In evoluţie predomină procesul inflamator exudativ şi
infiltrativ
– Mai puţin profunde
– Nu se observă gulerul nişei
– Vindecare cu deformări
– Penetraţia – periviscerită
– Aspectul depinde de deformarea bulbului şi sediul ei
• Nişă bulbară fără deformarea bulbului
• Nişă bulbară cu deformarea bulbului
 Nişă bulbară, fără deformarea bulbului, cu aspect “în
cocardă” sau “rozetă”, prezentă pe mica curbură bulbară, cu
convergenţă de pliuri spre nişă şi cicatrice stelară în stadiul
final
 Deformaţii bulbare ca elemente definitorii în evoluţia ulcerului
duodenal; sunt prezente ancoşe şi incizuri pe curburi unilateral şi
bilateral, producând stenoză mediobulbară; recesul marii curburi dilatat
diverticular în etape
Ulcer duodenal bulbar cronic, cu recesul
marii curburi deformat pe fondul de
scleroză în evoluţia ulcerului duodenal –
diverticul Cole

Pungă Hart pe recesul

intern al micii curburi,
datorită diverticulizării
peretelui bulbar între
două zone de scleroză;
diverticul Akerlund, ca
plus de umplere sub
impulsul undelor
peristaltice
Aspecte ale ulcerului duodenal bulbar, cu deformări
ale bulbului
3.2. Aspecte radiologice ale ulcerului duodenal

• Forme clinico-radiologice de ulcer duodenal

– Forma edematoasă
– Forma edemato-scleroasă
– Forma sclero-edematoasă
– Ulcerul calos
– Ulcerul duodenal cu periduodenită
Bulbita cronica
Nisa bulbara acuta
Nisa dubla
Nisa bulbara-convergenta pliurilor
Nisa post-
bulbara
Ulcer bulbar acut-fata posterioara
Diverticol tip Colle
Ulcer duodenal bulbar cronic
 3.3 Diagnosticul diferenţial radiologic
• Diverticolul duodenal
• Resturile de contrast opac în bulb
• Corpi străini radioopaci
• Pilor prins ortograd
• Calculi radioopaci biliari
• Calculi radioopaci renali
3.4 Complicaţiile ulcerului duodenal bulbar
• Hemoragia
• Perforaţia
• Stenoza pilorică
– Stadiul iniţial
– Perioada de stare
– Diagnostic diferenţial cu:
• Stenoza canceroasă
• Ptoza gastrică cu atonie
• Fistulele bilio - digestive
• Periviscerita - constituirea de sindrom aderenţial
Ulcer duodenal complicat
Ulcer
duodenal
perforat
TUMORILE DUODENALE BENIGNE

Fitobezoari
Tricobezoari
Radiodiagnosticul intestinului
subţire
Radiodiagnosticul intestinului subţire

1. Anatomie radiologică
2. Semiologie radiologică
3. Metode radiologice de examinare a intestinului
subţire
4. Malformaţiile congenitale
5. Tuberculoza ileo-cecală
6. Ileitele
7. Enteritele
8. Parazitozele intestinale
9. Tumorile intestinului subţire
 1. Anatomie radiologică

• Lungime 2,5 – 4 m
• Ansele jejunale
– flancul superior stâng abdominal
– forma literei “U”, cu ansele dispuse orizontal
• Ansele ileale
– ultimele 2/5 din lungimea intestinului subţire
– Vertical în regiune inferioară dreaptă a abdomenului
 2. Semiologie radiologică

• Semne organice
• Semne funcţionale
– Tonusul
• tulburări: hipertonia, hipotonia, atonia, dischinezia
– Peristaltismul
• tulburări: hiperperistaltism, hipoperistaltism, antiperistaltism
– Tranzitul intestinal
Relieful mucoasei intestinului subţire la nivel
jejunal (A) şi la nivel de ileon (B)
Ileonul cu aspect hiperton: aspect de
“intestin de pui”
 3. Metode radiologice de examinare a
intestinului subţire
• Examenul radioscopic/radiografic simplu
• Examenul cu substanţă de contrast
– Tranzitul baritat
– În continuarea examenului gastric
– Ileonul se opacefiază în 2-3 ore de la ingestia
suspensiei baritate, cecul în 3-4 ore
– Evacuarea integrală în 6-8 ore
 4. Malformaţiile congenitale
• Diverticulii
– Opacităţi rotunde ataşate peretelui intestinal printr-un pedicul îngust
– Nivel orizontal în ortostatism
• Diverticulul Meckel
– Aspect în deget de mănuşă sau piriform, cu bază largă de implantare
sau colet îngust
• Mezenterul comun
– Lipsa unghiului Treitz
– D3, D4 şi intestinul subţire – la dreapta coloanei vertebrale
– Cecul şi colonul – la stânga coloanei sau pe linia mediană
• Ileusul meconial
• Blocada meconială
 Multipli diverticuli de
pulsiune pe jejun şi ileon
proximal
Diverticul Meckel,
cu aspect în “deget
de mănusă”, dispus
pe ileon, la circa 50
cm faţă de cec
 Mezenter comun:
duodenul unghiul
Treitz, jejunul şi
ileonul dispuse în
dreapta coloanei
vertebrale, iar colonul,
în întregime, este
situat în stânga
coloanei
 5. Tuberculoza ileo-cecală
• Tuberculoza ileo-cecală ulceroasă
– Stadiul inflamator (în faza de debut)
– Stadiul ulceros
– Stadiul scleros
• Tuberculoza ulceroasă colică
• Forma entero-peritoneală
• Forma tumorală (hipertrofică)
 Tuberculoza ileo-
cecală, cu imagini
lacunare date de
hipertrofia foliculilor
limfatici, cec îngustat,
cu contur neregulat şi cu
plus de umplere sub
forma nişei în relief,
datorită cazeificării
foliculilor limfatici
 Tbc ileo-cecală: ileon
Tbc ileo-cecală: nodulul de alarmă
terminal, cu imagine de
al Marina Fiol
ileon “bătut în ţinte”
 Tbc ileo-cecală: A – incizură şi retracţie de cec; B –
semnul lui Stierlin prin extinderea leziunilor ulcerative
şi la nivelul cecului; C – aspect pseudo-tumoral lacunar,
cu pierderi de sustanţă marginale la nivelul cecului
 6. Ileitele
• Ileita foliculară nesclerozantă
– Aspect polpolipoid al mucoasei ileonului terminal
– Fără modificări de contur, tonus sau peristaltism
• Ileita terminală (boala Crohn)
– Evoluţie acută: aspect multilacunar sau microulceraţii
spiculiforme
– Evoluţie cronică
• Faza incipientă: ileonul terminal “bătut în cuie”, ulceraţii pe
ileonul terminal, îngroşarea progresivă a pereţilor
• Stadii avansate: semnul corzii (Kantor)
 Faze diferite în evoluţia bolii Crohn: A – ileon
terminal “bătut în cuie”; B – ulceraţii pe ileonul
terminal; C – îngroşarea progresivă a pereţilor
ileonului terminal
 Ileită terminală în faza de stenoză, ireversibilă, cu
prezentarea schematizată a coardei lui Kantor, a
ulceraţiilor şi a foliculilor hipertrofiaţi; semnul lui Bodart,
prin îngustarea lumenului ansei terminale, cu scurtare şi
ulceraţie la acest nivel.
Crohn disease
stage I
Crohn disease-stage II(ulcerative)
Crohn disease-stage III(ulc.sten.)
 7. Enteritele
• Acute
– Hipertonie şi hiperkinezie cu peristaltism accentuat
– Pliuri de mucoasă îngroşate sau şterse
– După evacuarea contrastului opac relieful mucos prezintă
multiple pete opace restante în pliuri
• Cronice
– Pliuri mult îngroşate, neregulate sau contur şters, contur
ondulant, lumen îngustat
Enterita
Enterita cronica
Enterita cronica
 8. Parazitozele intestinale
• Ascaridioza
– Transparenţe cu lungimi variabile, mobile, liniare
sau curbilinii
– Daca sunt aglomeraţi – aspect de “spaghete”
– Aspect de fină opacitate liniară
Ascaridioza jejunala
 Tumorile intestinului subţire
• Tumorile benigne
– Polipii şi polipoza
• Carcinoidul
• Tumori maligne
– Carcinomul intestinului subţire
Tumoră benignă de ileon, sub forma unei
imagini lacunare, cu contur precis
delimitat
Tumoră carcinoidă,
cu stenoza
ileonului:
1 – infiltraţia
conturului intern al
cecului
2 – stenoza
tumorală
 Tumoră
malignă
stenozată de
ileon proximal
RADIODIAGNOSTICUL
COLONULUI
Radiodiagnosticul colonului
1. Anatomia radiologică
2. Fiziologie
3. Examenul radiologic al colonului
4. Malformaţii congenitale ale colonului
5. Modificări funcţionale
6. Colitele
7. Diverticulii colonului
8. Tumorile benigne ale colonului
9. Tumorile maligne
10. Apendicele
11. Aspecte radiologice ale colonului operat
1. Anatomia radiologică
1. Anatomia radiologică

Principalele sfinctere
fiziologice ale colonului,
precum şi orarul de
opacefiere al segmentelor
acestuia: 1-BUSSI, 2-
HIRSCH, 3-CANNON, 4-
PAYR-STRAUSS, 5-
BALLI, 6-MOULTIER, 7-
ROSS
 Aspecte radiologice ale haustraţiilor colonului: A-aspect normal
(haustraţii egale, paralele, simetrice); B, C-haustraţii neregulate, cu
zone spastice şi hipertone; D-ramificaţii şi bifidităţi ale haustraţiilor de
bază, cu apariţia haustreolelor (subhaustraţii)
 2. Fiziologie
• Mişcările colonului
– Mişcări pendulare mici
– Mişcări pendulare mari
– Mişcările peristaltice mari
– Mişcările antiperistaltice
3. Examenul radiologic al colonului
• Tranzitul baritat
• Clisma baritată
• Metoda dublului contrast (metoda Fischer)
• Colonoscopia
 4. Malformaţii congenitale ale colonului
• Anomalii de fixare şi poziţie
– Mezenterul comun
– Poziţia înaltă a cecului
 Modificările de lungime şi
– Cecul pelvian calibru
– Cecul mobil  Dolicocolonul
– Cecul recurbat (caecum recurvatum)  Megacolonul
– Interpoziţia colonului transvers între  Megacolonul congenital sau
ficat şi diafragm (Boala Chilaiditi) boala lui Hirschprung
– Ptoza colonului  Megacolonul idiopatic
 Megadolicocolonul
 Microcolonul
 Dedublarea colonului
Anomalii de poziţie ale Anomalii de poziţie ale colonului
colonului drept – cecul drept – cec mobil (punctat
recurbat subhepatic aspectul normal)
 Ptoza colonului, care se află în Dolicocolonul: lungime
întregime sub linia crestelor iliace exagerată a colonului,
prin prezenţa mai multor
bucle
 Megacolonul congenital sau boala lui Hirschprung:
megadolicocolon cu zonă îngustată la nivel recto-
sigmoidian în incidenţa de faţă şi de profil, cu dilatarea
foarte pronunţată a colonului sigmoidian
 5. Modificări funcţionale
• Constipaţia
– Constipaţia spastică
– Constipaţia atonă
– Constipaţia cu stază colică difuză
– Constipaţia bipolară
• Diareea
 6. Colitele

• Rectocolita ulceroasă
• Colita muco-membranoasă
Colită
ulceroasă
std.1
Colită ulceroasă std.2
Colită ulceroasă std.2-3
Colită ulceroasă
std.3
 7. Diverticulii colonului

• Prediverticuloza
• Diverticulul congenital
• Diverticulii câştigaţi
• Diverticuloza
• Diverticulita
Diverticuli sigmoidieni
multipli: A – opacităţi
sferice de dimensiuni
variate; B – opacefierea
cu contrast: 1 –
diverticuli suspendaţi; 2
– diverticul cu pedicol
larg; 3 – diverticul cu
pedicul îngust; 4 – alte
posibilităţi de opacefiere
Diverticuloza
sigmoidiana
Diverticuloza
sigmoidiana
8. Tumorile benigne ale colonului

• Polipul colic solitar

• Polipoza rectocolică generalizată
• Tumora viloasă a rectului
Polipoza sigmoidiană –
multiple imagini
lacunare, rotunde, precis
delimitate, cu pereţi
supli la nivel de
sigmoid, descendent şi
transvers parţial
Polip malignizat
Polip sesil
Polip vilos
Polipoză familială
Colonoscopie
virtuală
 9. Tumorile maligne
• Cancerul colonului
– Forma vegetantă
– Forma infiltrativă
– Forma ulcerantă
Imagine de stop “în
pâlnie”
Cancer infiltrant recto-sigmoid
Cancer de colon: A – imagine în “pantalon bufant
Rachet”; B – imagine în calotă sferică (“clopotul
lui Chaoul”); C – imagine în “explozie de
grenadă”
Cancer stenozant descendent
Cancer de colon tranvers: tunel canceros,
delimitat de câte o calotă sferică la cele
două extremităţi, cu realizarea imaginii în
“halteră”
Cancer vegetant al rectului Cancer vegetant
– imagine în virolă sau circumferenţial al
“cotor de măr” colonului ascendent
 Cancer al rectului
ulcerant, cu imagine
de nişă “în farfurie”
 10. Apendicele
• Metodele de investigaţie – metoda Czeppa
• Anatomia radiologică
• Semiologia radiologică a apendicelui patologic
– Semne directe în apendicita cronică: opacefierea şi/sau
lipsa de opacefiere a apendicelui
– Semne indirecte: semnele indirecte gastrice, duodenale,
intestinale, ale ileonului, cecale, ale colonului
 RADIODIAGNOSTICUL
AFECŢIUNILOR COLECISTULUI
ŞI ALE CĂILOR BILIARE
EXTRAHEPATICE
1. Anatomia radiologică şi fiziologia veziculei biliare
2. Metode de examinare
3. Litiaza biliară
4. Colecistita acută
5. Colecistita cronică
6. Colesitozele
7. Adenomiomatoza generalizată
8. Adenomiomul
9. Dischineziile căilor biliare
10. Fistulele bilio-digestive
 Metode de examinare
• Pregătirea bolnavului pentru colecistografie
• Metode:
– Exmenul radiologic simplu, nativ
– Colecistografia per orală
– Coleangiocolecistografia intravenoasă
– Probe farmaco-dinamice
– Colangiografia prin perfuzie
– Colangiografia pe tub Kehr sau prin puncţie percutanată
– Colangiografia transhepatică percutană
– Colangio-pancreatografia prin endoscopie retrogradă (ERCP)
Colecistită cronică
litiazică
Litiaza biliară: 1 – calcul biliar solitar, radioopac; 2 – calculi biliari
faţetaţi, cu periferia radioopacă, 3 – @nisip biliar”; 4 – calcul
radiotransparent cu inel opac marginal; 5 – calcul biliar solitar,
mixt, cu centru radioopac şi inel opac marginal, realizând imagine
în cocardă
 Calculi biliari radiotranparenţi, evidenţiaţi cu ajutorul
substanţei de contrast: A – calcul solitar radiotransparent; B
– calculi radiotransparenţi multipli; C – calculi biliari
radiotransparenţi, plutitori “între două ape”; D – calculi
biliari radiotransparenţi multipli, realizând imagine în reţea
 Calcul biliar
Dischnezia căilor biliare: A – vezicula
radioopac, restant în
biliară hipertonă; B – veziculă biliară
coledocul terminal,
hipotonă
post-colecistectomie
Acute hemorrhagic pancreatitis
Acute Pancreatitis (head)
 Acute
Pancreatitis
Fistulă bilio-digestivă
cu substanţă de
contrast baritată,
pătrunsă din duoden
în arborele biliar
 Comunicările bilio-digestive
• Fistula gastro-colică
• Fistula gastro-jejuno-colică
• Fistula duodeno-colică
• Fistula entero-enterală şi entero-colică
• Fistula bilio-intestinală
• Fistula intestino-urinară
– Fistula intestino-vezicală
– Fistula pielo-intestinală
– Fistula uretero-intestinală
• Fistula intestino-vaginală
• Fistulele intestinale externe