c6 Radio 2014

DIAGNOSTICUL
RADIO-IMAGISTIC AL
MEDIASTINULUI
Prof.dr.Mircea Buruian
Anatomie
Liniile
mediastinale
Metodele de investigaţie ale
mediastinului
• Examenul radioscopic televizat
• Examenul radiografic simplu
• Examenul tomografic in plan frontal
• Examenul angio-pneumo-cardiografic
• Examenul bronhoscopic şi bronhografic
• Examenul scintigrafic pulmonar
• Examenul prin tomografie computerizată
• Examenul prin rezonanţă magnetică
• Examenul baritat esofagian
• Punctia biopsie cu ac fin ghidata CT
Tipuri de opacitati mediastinale
1) opacitate emisferică (chist, tumoră neurogenă) ; 2) opacitate

ovoidală (chist dermoid) ; 3) calcificare marginală (chist,
anevrism)
4) opacitate policiclică (tumoră ganglionară) ; 5) opacitate

boselată (teratom) 6) opacitate rotundă cu margini difuze
7) opacitate fuziformă (pleurezie mediastinală) ; 8) opacitate

trapezoidală (limfosarcom) ; 9) opacitate paramediană imprecis
delimitată (mediastinită)
10) opacitate mixtă

toraco-mediastinală
(tumoră malignă) (după
Bariety-Coury)
Topografia principalelor tumori
mediastinale
1 - guşă retrosternală ;
2 - timom, hemangiom ;
3 – teratom ;
4 - limfom malign primar ;
5 – guşă retrotraheală ;
6 – tumori neurogene ;
7 – tumori esofagiene
mediastinale
8 - chist tiroidian ;
9- chist timic ;
10 – teratom chistic ;
11- mezoteliom ;
12 – chist bronhogenic ;
13 – meningocel ;
14 – chist neuroenteric ;
15 – limfangiom
mediastinale
16 – lipom timic ;
17 – chist dermoid ;
18 – lipom ;
19 – liposarcom.
(după Fraser-Pare :
modificat de Twinning-
Zuppinger)
Procese patologice ale etajului superior al
mediastinului anterior
 Guşa toracică retrosternală

– Guşa toracică retrosternală - total, sau în cea mai mare
parte în torace, având sediul median.
– Examenul radiologic :opacitate omogenă cu conturul

inferior şi extern convex, bine delimitat, cu aspect de
“cască inversată”.
– Frecvent după hemoragii produse la nivelul guşei pot

apare calcificări care sunt dispuse sub formă de lizereu
calcar sau neregulat la nivel intraparenchimatos.
Adenom
tiroidian
Guşă retrosternală
Guşă cervico-toracică
Gusa intratoracica
Guşă
retrosternală
 Guşa retroclaviculară dreaptă
– opacitate ovalara care lărgeşte mediastinul

superior în drepta, traheea şi aorta fiind deplasate
în stânga.
– Diagnosticul diferenţial: anevrismul de trunchi

brahiocefalic (prezintă pulsaţii proprii).
 Guşa toracică aberantă
– sediul variat în mediastin;
– opacitate rotundă sau ovalară;
– poate deplasa organele mediastinale (traheea,

aorta, esofagul)
 Guşa intratoracică malignizată
– Radiologic:
1. semne de infiltraţie tumorală, constând în
2. pierderea mobilităţii,
3. contururi imprecise.
 Anevrismul trunchiului brahio-cefalic
– Opacitate unilaterală, net delimitată, situată în partea

dreaptă a mediastinului superior.
– Imaginea nu se deplasează în cursul tusei şi deglutiţiei,

prezentând mişcări sincrone cu restul mediastinului.
 Procese patologice ale timusului.
– Hipertrofia timusului la sugari;
– Procese benigne : timoame
– Procese maligne primitive timice.

Timom
Timom : IRM
Timom : CT
 Hipertrofia timusului
Prezenta la sugari, manifestându-se prin fenomene de

compresie a traheei.
Radiologic: opacitate cu forme variate :
– rotundă,
– ovoidală,
– trapezoidală,
– în formă de butoi,
– în ceas de nisip,
– pînza de corabie cu contururi net delimitate şi structură
omogenă , care lărgeşte mediastinul superior, unilateral
sau bilateral.
– în profil opacitatea se proiectează în mediastinul anterior,

obturând spaţiul clar retrosternal.
– în inspir, opacitatea se alungeşte cranio-caudal şi se subţiază,
conturul extern deplasându-se medial.
– în expir, opacitatea se scurtează cranio-caudal şi se lărgeşte
lateral.
– alteori, opacitatea are formă de coloană, depăşind lateral

imaginea cordului bilateral, până la nivelul diafragmului,
sugerând aspect de pericardită.
Hipertrofie de timus
 Tumorile maligne primitive ale timusului.
– Tumorile maligne ale timusului sunt rare : 3/4 sunt sarcoame şi
1/4 epitelioame. Sunt întâlnite la adulţi.
– Radiologic:
• Lărgirea mediastinului anterior, superior şi mijlociu având o
situaţie mediană.
• La început contururi nete, arcuite, ulterior şterse, imprecise.
• Opacitatea tumorală se măreşte progresiv.
• Diametrul orizontal al opacităţii este mai mare decât cel
vertical.
• Produce fenomene de compresiune.
Procese patologice ale etajului mijlociu al
 Chistele dermoide
– Radiologic: opacitate rotundă, ovoidală sau hemisferică

având contur extern convex, net delimitat cu bază largă
de implantare pe mediastin cu structură omogenă sau
neomogenă (prezintă imagini calcare cand sunt de
dimensiuni mari).
– Produc deplasarea mediastinului numai în cazurile în
care prezintă dimensiuni mari.
– Uniloculare sau multiloculare cu incizuri pe contururi
determinate de fenomene inflamatorii asociate.
– Diagnosticul diferenţial cu adenopatiile mediastinale
este dificil.
 Chistele bronhice.
– Chistele bronhice derivă din diverticulii traheei ; în cazul
în care chistul bronşic nu are legătură cu traheea se
realizează aspectul pseudotumoral, formaţiunea
conţinând lichid.
– În cazurile în care există comunicare cu traheea chistele
conţin aer.
– Pe peretele chistului se pot depune săruri calcare.
– Radiologic apar ca opacităţi rotunde situate în
mediastinul anterior. În unele cazuri prezintă mobilitate
în cursul tusei şi deglutiţiei.
Chist bronsic gigant

Chist bronsic –
IRM in T1 si T2
 Chistele pericardice
– Derivă din pericard, comunicând cu cavitatea
pericardică.
– Radiologic: opacităţi cu margini nete, care fac corp
comun cu imaginea cordului, de care nu pot fi
disociate.
– Forma lor se modifică în raport cu amplitudinea
respiraţiei.
– Nu prezintă mobilitate în timpul tusei şi deglutiţiei.
Chist pericardic
Procese patologice ale etajului inferior al
 Chistele pleuro-pericardice
– sediul supradiafragmatic para-cardiac drept, din profil

proiectându-se în sinusul costofrenic anterior, suprapunându-se
peste marginea cordului.
– radiologic opacitate omogenă, conturul rotunjit sau poliedric.
– Modificari în raport cu mişcările respiratorii.

Chist pleuro -
pericardic
 Diverticulii pericardici
– formaţiuni de origine pericardică ce fac corp comun cu

pericardul, având peretele cu aceeaşi structură cu a
pericardului şi conţinutul aeric sau lichidian.
– dimensiunea diverticulului este diferită, uneori având un

diametru de 8-9 cm.
Radiologic:
– opacitate omogenă, de intensitatea imaginii cordului, cu
contur extern regulat, convex, bine delimitat.
– Imaginea îşi modifică aspectul în funcţie de inspir şi expir

(semnul lui Jansson) - in inspir se alungeşte şi se îngustează,
iar în expir, se scurtează şi se lărgeşte.
– Kimografic: pulsaţii de transmisie, croşetele fiind

asemănătoare pe conturul diverticulului cu cavităţile cardiace
adiacente.
– Diverticulul pericardic nu are tendinţă de creştere, aspectul

radiologic modificându-se numai în cazul apariţiei unor
complicaţii (inflamaţii, hemoragii).
• Pericardita închistată
– Clinic: sindrom de iritaţie sau compresie mediastinală;
în antecedentele bolnavului episod clinic pericardic
– Examenul radiologic opacitate intensa, omogena, cu
contur exetrn convex, care face corp comun cu
opacitatea cordului, faţă de care nu se poate departaja
la examenele în incidenţe diferite.
– Contur cu mici neregularităţi, datorită aderenţelor
pericardice ;
– Calcificări pericardice uneori; iar la examenul
radioscopic televizat
– Semnul Jansson este absent.
 Anevrismul cardiac.
– Apare pe fondul unui infarct miocardic.
– Radiologic:
• dilataţie circumscrisă a peretelui unei cavităţi
cardiace.
• bombare limitată a conturului cordului, cu pulsaţii
diminuate ;
• kimografic croşete cu caracter paradoxal în zona
anevrismului.
Anevrism al VS
 Pleurezia mediastinală antero-inferioară.
– Radiologic :
• opacitate triunghiulară,
• intensitate mare cu vârful în hil şi baza pe diafragm,
• structura omogenă,
• conturul extern liniar bine delimitat.
 Hernia diafragmatică.
– Hernia colonului prin fantele Larrey se manifestă ca o

opacitate cu structură omogenă sau neomogenă,
– Situată în regiunea sinusului cardio-diafragmatic anterior,
– Radioscopic: caracterul particular al acestei hernii
reprezentat de labilitatea imaginii radiologice în cursul
examinării.
– Examenul irigoscopic precizează diagnosticul şi pune în
evidenţă colonul opacefiat herniat trans-diafragmatic în
cavitatea toracică.
Hernie intratoracică de
colon
Procesele patologice ale mediastinului
mijlociu
• Tumorile maligne traheo-bronşice
– Neoplasmul este situat mai rar la nivelul traheii sau al

bronşiilor primare, iar cînd există , este net mediastinal.
– Tumoreta se află într-o proporţie mică în lumenul bronşic,

în rest fiind situată mai ales în ţesutul conjunctiv
mediastinal.
– Simptomatologia clinică este oarecum precoce, constînd

din hemoptizii, dispnee, wheezing şi stridor.
Procesele patologice ale mediastinului mijlociu
-continuare-
– Examenul radiologic trebuie să evidenţieze cele două componente,
intrabronşică şi extrabronşică.
– Radiografia standard de faţă şi de profil: opacitate intensă, omogenă,
de dimensiuni variate, situată în zona juxtahilară, cu contur neregulat şi
şters, care face corp comun cu mediastinul şi nu poate fi separată de
acesta în nici o incidenţă ; dacă tumora este mică, aceasta se confundă
cu opacitatea hilară care îşi măreşte diametrul.
– Radiografia cu raze dure pune în evidenţă diminuarea de calibru a
traheii sau a bronhiei primitive ;
– Tomografia în plan bronşic evidenţiază existenţa formaţiunii
endobronşice şi diminuarea de calibru, la fel ca si explorarea CT.
mijlociu
• Chistul bronhogenetic
– Chistul bronhogenetic sau disembriomul homoplastic respirator - tumoră congenitală
întîlnită în mica copilărie sub forma unui chist cu conţinut lăptos sau maroniu murdar,
rotund, ovalar sau piriform, de volum variat, cu un diametru mediu de 5 cm.
– Localizarea - de obicei la nivel de bifurcaţie, dar poate fi găsit şi în vecinătatea

arborelui traheobronşic.
– Radiologic : opacitate de cele mai multe ori omogenă, rar cu nivel de lichid sau
pulbere calcară la polul inferior; conturul precis delimitat, intensitatea mică, iar cînd
este la nivelul bifurcaţiei se observă clar pe secţiunile tomografice.
– Pe incidenţa de profil se situează în compartimentul mijlociu, însă prin creştere poate

să se dezvolte spre compartimentul anterior, rar spre cel posterior.
– În unele cazuri poate avea mişcări de ascesionare în deglutiţie (ROBINS), sau se poate
deforma în inspiraţie profundă (MILLER).
mijlociu
• Chistul pleuropericardic
– Denumit şi disembriom homoplastic din grupa tumorilor celomice, chistul

pleuropericardic este o tumoră congenitală care apare datorită aberaţiei în
formarea cavităţii celomice, situată în etajul inferior al mediastinului
mijlociu, cel mai frecvent în unghiul cardio-sterno-diafragmatic.
– În majoritatea cazurilor tumora este unică, dispusă mai ales în dreapta,
rotundă sau ovalară, de dimensiuni foarte variate, de regulă între 5-10 cm,
de aspect chistic, cu pereţi subţiri, uneori comunicînd cu cavitatea
pericardică.
– Radiologic- opacitate cu contur precis, de formă rotundă sau ovalară,
omogenă, permanent lipită de cord situată în unghiul
sternocardiodiafragmatic.
– Rar conturul este şters, formaţiunea deformîndu-se în inspir profund.
– În caz de pneumoperitoneu chistul pleuro-pericardic se situează net
supradiafragmatic, iar în caz de pneumotorace în mediastin
• Necroza ţesutului grăsos pericardic
– Constituie o eventualitate foarte rară.
– Apare la obezi, care prezintă dureri retrosternale asemănătoare
cu cele din infarctul pulmonar sau cardiac.
– Radiografic punga de grăsime de la vîrful cordului prezintă un
contur şters.
– Procesele patologice ale mediastinului mijlociu se caracterizează
prin predominenţa proceselor tumorale propriu zise şi a
proceselor adenopatice de natură tumorală sau inflamatorie.
– Procesele adenopatice se caracterizează prin opacităţi
mediastinale care prezintă un contur în arcuri, ovalar sau rotund,
care prin fuzionarea şi suprapunerea formaţiunilor adenopatice
conduc în final la realizarea unui contur policiclic.
– Aspectele radiologice sunt foarte asemănătoare, indiferent de
natura inflamatorie sau tumorală a adenopatiilor, astfel că
diagnosticul pozitiv şi diferenţial se poate face numai în strînsă
legătură cu contextul clinic de evoluţie.
Adenopatii mediastinale tumorale
 Limfogranulomatoza malignă HODGKIN
– Aspecte radiologice variate :

 lărgirea unilaterală a mediastinului,care prezintă contur
convex,cu unul sau mai mulţi ganglioni măriţi la nivel
hilar;
 adenopatii bilaterale cu contur policiclic;
 opacitate în coloană realizată de formaţiunile
adenopatice,care deplasează extern elementele
vasculare mediastinale;
 adenopatii mediastinale cu opacităţi lineare spre
parenchimul pulmonar.
•Limfogranulomatoza Hodgkin.
1 – opacitate policiclică unilaterală
2 – opacitate policiclică bilaterală
3 – opacitate în coloană
4 – opacitate policiclică bilaterală cu prelungiri
în parenchim
•Limfosarcomul mediastinal :
5 – opacitate policiclică bilaterală asimetrică
6 – opacitate în butoi
7 – opacitate în coloană
Boala HODGKIN
Boala Hodgkin-proba
terapeutica
 Limfosarcomul mediastinal
– Este a doua tumoră malignă ca frecvenţă a mediastinului avînd
predilecţie pentru adolescenţii de sex masculin.
– Radiologic: opacitate mediastinală, cu contur neregulat sau
sinuos, cu convexitate externă care se dezvoltă rapid.
– Aspectele radiologice care se pun în evidenţă demonstrează:
 lărgirea mediastinului bilateral, care are un contur poliarcuat ;
 lărgirea mediastinului în formă de coloană cu contur linear ;
 opacitate mediastinală cu aspect de butoi.
– Procesul tumoral se extinde la plămîn din aproape în aproape,
alteori determinînd metastaze pulmonare sau pleurale cu
formarea de colecţii lichidiene.
– Radioterapia de probă determină regresiunea rapidă a masei
adenopatice.
Limfosarcom
mediastinal
 Adenopatiile din limfoleucoze
• Radiologic :
 opacitate unică sau multiplă, cu diametrul de 1-3 cm,
fără fuzionare ;
 lărgire difuză a opacităţii mediastinale, cu contur

imprecis, fără aspecte de compresiune ;
 adenopatii hilare bilaterale izolate ;
 adenopatie unilaterală.
 Reticulosarcomul mediastinal
– Seamănă foarte mult cu limfosarcomul mediastinal.
– Evoluţia este rapidă cu invazia plămînului, iar radiosensibilitatea este
variabilă, în general mai redusă decît a limfosarcomului şi a bolii Hodgkin.
 Limfomul mediastinal recidivant malign Brill-Symmers

– Examenul radiologic pune în evidenţă adenopatii traheo-bronşice uni sau
bilaterale de diferite dimensiuni, cu individualizarea ganglionilor.
– Adenopatia me-diastinală poate fi recidivantă, iar evoluţia gravă spre

caşexie, cu perioade scurte de remisiune.
– Diagnosticul pozitiv este punctat prin evidenţierea granulomatozei gigante

foliculare maligne.
 Adenopatiile mediastinale maligne metastatice
– Implică în mod obligatoriu prezenţa în antecedentele bolnavului

a unui cancer primar : bronşic, esofagian, mamar, gastric.
– Examenul radiologic:fara particularităţi ale opacităţilor;

radiosensibilitate variată, în raport cu caracterul tumorii primare.
Adenopatii mediastinale inflamatorii
 Tuberculoza gangliobronşică
– Forma tumorală: opacităţi cu contur uni sau poliarcuat,

de obicei unilateral, cu contur net delimitat, care fac
corp comun cu opacitatea mediastinală.
– În cazul apariţiei periadenitei, contur imprecis.
– Din mediastinul mijlociu, se poate invada mediastinul

posterior ; în cazul coexistenţei unui focar pulmonar -
etiologie bacilară.
Tuberculoza gangliobronşică
 Sarcoidoza pulmonară sau boala Besnier-Boeck-
Schaumann
– opacităţi adenopatice bilaterale, mai rar unilaterale, la care se asociază leziuni
parenchimatoase, nefiind exclusă posibilitatea unor leziuni în oase, ficat,
tegumente etc.
– Clinico-radiologic - trei forme : mediastinală pură, mediastino-pulmonară şi
pulmonară pură, determinate de stadiul bolii.
– Radiologic adenopatia realizează o opacitate hilară, la început unilaterală, de
dimensiuni modeste, ovalară sau policiclică, net conturată, opacitate care
creşte în dimensiuni şi în intensitate şi în maximum 3 luni devine bilaterală,
dar nu obligatoriu simetrică.
– Evoluţia lentă şi adesea spontan regresivă după 1-2 ani, sau poate trece în
stadiul al doilea, cu apariţia unor modificări parenchimatoase, concomitent
cu scăderea în dimensiuni a maselor ganglionare.
– Diagnosticul diferenţial radiologic: limfosarcomul, boala Hodgkin, limfomul
giganto-folicular, adenopatia din tuberculoză, din unele boli infecto-
contagioase etc.
Sarcoidoza
pulmonară sau
boala Besnier-
Boeck-Schaumann
 Adenopatiile sindromului Loffgren
– Sindromul Loffgren este caracterizat de triada

adenopatii, eritem nodos şi artralgii.
– Debutează cu erupţie cutanată, urmată de artralgii.
– Adenopatiile sunt unice sau multiple, cu contur net
delimitat, unghiul de unire al ganglionilor fiind
ascuţit.
– Evoluţia este regresivă, pe parcursul a câtorva
săptămîni.
 Adenopatia din tuberculoza secundara
– Constituie o eventualitate extrem de rară, apariţia ei fiind legată

de stadiul de alergie tuberculoasă al adultului, de cele mai multe
ori şi cu alte localizări ganglionare tuberculoase.
– Frecventă la adulţii tineri, cu un tablou clinic necaracteristic.
– Examenul radiologic relevă imaginea unei adenopatii fără semne

patognomonice, de dimensiuni variate, cu contur net, ovalară
sau polilobată, mai ales unilaterală ;
mijlociu
 Alte adenopatii mediastinale.
– Adenopatiile în cursul infecţiilor pulmonare acute sau cronice se

pot constata în unele bronhopneumonii, infecţii virotice, micoze,
la unii cardiaci.
– Adenopatiile din pneumoconioze prezintă foarte frecvent
calcificări în coajă de ou.
– Adenopatiile din bolile dismetabolice pot apare în unele
dereglări metabolice cum ar fi xantomatoza, fibroza chistică de
pancreas etc.
– Adenopatia hiperplazică (Castelman) este de origine necunoscută
; apariţia ei este marcată de o opacitate mică, solitară hilară sau
paratraheală, cu contur net sau lobulat, fără calcificări, dar de
dimensiuni ce pot ajunge pînă la forme tumorale.
Procese patologice ale mediastinului
posterior – etajul superior
• Tumorile nervoase (disembrioame homoplastice nervoase)
– Tumorile nervoase :
 tumori avînd punctul de plecare din nervii periferici, neuro-fibromul şi
neurilemomul, avînd origine din ţesutul endoneural, respectiv din teaca lui
Schwann ; tot aici este cuprins schwanomul malogn (neurofibrosarcomul) ce
poate fi primar malign. Acest grup de tumori poate fi asociat cu
neurofibromatoza Recklinghausen.
 tumori care iau naştere din ganglionii simpatici, ganglio-neuromul şi

neuroblastomul (simpaticoblastomul) - primul este benign iar celelalte două
maligne.
 tumori care apar din celule paraganglionare : feocromocitomul şi

paragangliomul (chemodectomul), care amândouă pot fi benigne sau maligne,
avînd punctul de pornire din sistemul simpatic sau parasimpatic.
Procese patologice ale mediastinului
posterior – etajul superior
– Radiologic: opacităţi rotunde sau ovalare, dispuse în

şanţurile costo-vertebrale, în orice loc de-a lungul colanei
dorsale, avînd dimensiuni variate de la 2-3 cm pînă la 15-
20 cm diametru în formele gigante.
– Conturul este precis delimitat, structura este omogenă,

uneori cu calcificări în interiorul tumorii.
Neurofibrom drept
gigant
mediastinului posterior
Schwanom dorsal
Schwanom
dorsal
Schwanom
 Ganglioneurinomul
– Tumoră benignă care ia naştere din proliferarea elementelor conjunctive ale
lanţului simpatic juxtavertebral sau ale nervilor intercostali.
– Radiologic: opacităţi rotunde sau ovoidale, cu structură omogenă şi contur
net delimitată, care este agăţată de coloana vertebrală, încît în orice incidenţă
am rota bolnavul, opacitatea nu îşi modifică forma şi topografia.
– Dimensiunile variază de la 3-4 la 8-9 cm în lungime şi 3-4 cm în lăţime, sediul
variabil, mai frecvent în regiunea suprahilară.
– Tumora produce compresiunea arcurilor costale posterioare şi a corpilor
vertebrali de vecinătate, producand atrofie prin compresiune.
– Arcurile costale posterioare sunt subţiate, erodate, deformate şi îndepărtate ;
corpii vertebrali adiacenţi tumorii au gaura de conjugare lărgită, iar pediculii
vertebrali erodaţi.
Ganglioneurom apical sting
Ganglioneurinom dorsal
 Abcesul rece din tuberculoza vertebrală sau boala POTT

– Examenul radiologic în incidenţa de faţă pune în evidenţă
prezenţa unei opacităţi rotunde sau fusiforme, cu
contururi bine delimitate, proiectată pe una sau pe
ambele margini ale mediastinului.
– Pe imaginea de profil se constată proiectarea opacităţii

peste coloana vertebrală cu osteoporoza şi osteoliza
centrate pe un cuplu vertebral, tasarea corpilor vertebrali
afectaţi, pensarea şi apoi dispariţia spaţiului
intervertebral, neregularităţi de contur ale spaţiului
articular, modificări de ax şi de poziţie ale corpilor
vertebrali afectaţi, cu formarea de ghibus.
Morbul
POTT
 Meningocelul
– Meningocelul : hernia leptomeningelui printr-o gaură de conjugare,
fiind unic sau multiplu, unilateral sau bilateral.
– Examenul radiologic este total asemănător cu cel al tumorilor
nervoase, dar gaura de conjugare este lărgită ; diagnosticul este tranşat
de examenul mielografic cu contrast pozitiv, cînd susbstanţa de
contrast trece şi în meningocel.
 Megaesofagul
– Radiologic: lărgire a mediastinului pe conturul drept, iar pe profil
voalarea spaţiului clar retrocardiac.
– Administrarea de contrast opac evidenţiază calibrul extrem de mărit al
esofagului, care conţine resturi alimentare, lichid de hipersecreţie,
realizîndu-se un aspect mlăştinos, neomogen
 Diverticolul esofagian
– Plus de umplere (deverticulum=deviere), situat în orice regiune a
esofagului de la gura lui Kilian pînă la cardie, putînd să fie de pulsiune,
de tracţiune şi micşti (vezi patologia esofagiană).
 Cancerul esofagian
– Examenul cu suspensie baritată pune în evidenţă semne tipice de
neoplasm localizat în treimea mijlocie a esofagului, cu stenoză
excentrică, contur imprecis, neregulat, semiton malign, relief anarhic,
amputare de pliuri, invazia organelor de vecinătate, etc.
• Hernia hiatală a stomacului se poate evidenţia prin

opacefierea mediastinului postero-inferior, în
special după administrarea de contrast opac (vezi
patologia diafragmului).
Adenopatii calcificate
Anevrism de crosa aortica calcificat
Arc aortic drept
Chist bronhogenic
Chist pericardic
Hernie Morgagni
Lipomatoză mediastinală
Liposarcom mediastinal
Masă mediastinală anterioară
Pneumomediastin
Timom
Masă în mediastinul mijlociu
CAZURI CLINICE
1. Localizare
2. Prezentare clinică
3. Administrare de contrast
4. Trăsături de bază
MIC REMEMBER ANATOMIC
Cazul 1.
Context clinic : fată, 23 ani, fără simptome.
Care este diagnosticul ?
1.Cardiomegalie
2.Tumoră timus
3.Gușă endotoracică
4.Chist pericardic
Diagnostic final:
TIMOM
Thymomul
Cea mai frecventă tumoră de mediastin anterior
Adulți
Asociată cu:
Myastenia gravis (30-50%)
Hipogammaglobulinemie (10%)
Aplazia de hematii (5%)
Strollo et al Chest.1997
Thymomul
Tumoră solidă cu necroză (30%)

Calcificări frecvente
Priza de contrast
Invazie locală
Invazie locală
Tymoamele au tendința de a se agăța de cord
și mediastinul inferior simulînd leziuni
cardiace !!!
NU UITAȚI !
*
*
* *
* *
* *
Timoamele
LOCATIE ANTERIOR-PARACARDIAC
UNILATERAL
TRĂSĂTURI OMOGENE (2/3)
CAPTARE MARE
PREZENTARE ASiMPTOMATICE
Myasthenia
Hypogammaglobulinemia
Aplazia cu celule roșii
Compresie locală
Cazul 2.
Pacient cu limfom Hodgkin tratat prin radioterapie.

1990 1994
Diagnostic:
1- Anevrism de aortă ascendentă
2- Thymom (???!!!¿¿¿)
3- Dilatația AD
4-Chist timic
LEZIUNILE CHISTICE MEDIASTINALE
Chiste timice  Mediastin anterior

Congenitale  Uni / multilocular
Rest duct hipofaring.  Calcificări în perete
Asimptomatic
< 6 cm
Unilocular
Dodîndite
Inflammatorii/ neoplastice
Largi
Simptomatice
Multiloculare
LOCAȚIE ANTERIOR
TRĂSĂTURI OMOGENE
hypodense
CONTRAST FĂRĂ
SYMPTOME FĂRĂ
 Chistul timic poate apare odată cu BH sau se poate
dezvolta după radioterapie.
 Nu trebuie confundat cu recidiva bolii.
NU UITAȚI !
Thymic cysts in Mediastinal Hodgkin disease

KK Lindfors, JE Meyer, CG Dedrick, LA Hassell and NL Harris
Radiology, Vol 156, 37-41.
Cazul 3.
Bărbat de 54 de ani, cu dificultăți la

înghițire
Diagnostic:
1. Tumoră de esofag
2. Gușă intratoracică
3. Teratom
4. Chist bronhogenicgenic
J. Rosai. Mosby ed. 1996
LOCATIE MIJLOCIU- SUPERIOR
TRĂSĂTURI OMOGENE
CALCIU-CHISTE
PRIZĂ MARE
PREZENTARE Asimptomatice (1/3)

Dispnee, stridor sau
dysphagie
Gușa intrathoracică se localizează
în mediastinul anterior !
NU UITAȚI !
Cazul 4.
Femeie în vîrstă de 64 ani, cu dispnee, durere

toracică și dimeri D pozitivi, pe fondul unui
transplant renal.
Diagnostic:
1. Embolie pulmonară
2. Cancer tiroidian
3. anevrism aortic
4. Limfom non-Hodgkin
Diagnostic:
1.Embolie pulmonară
2. Cancer tiroidian
3. anevrism aortic
4. Limfom non-Hodgkin
Transplantul și limfomul
 11,8 ori mai frecvent.

 Limfom non - Hodgkin
 Prognostic rezervat
Opelz G, Dohler B.
Lymphomas after solid organ transplantation:
a collaborative transplant study report.
Am J Transplant. 2004 Feb;4(2):222-30
Lymphomul
LOCATIE ANTERIOR-
MIJLOCIU
BILATERAL
CARACTERISTIC HETEROGEN.
MULTINODULAR
CONTRAST INTERMEDIAR
PREZENTARE LYMPHOM
PM Tecce, EK Fishman, and JE Kuhlman

CT evaluation of the anterior mediastinum: spectrum of disease
[published erratum appears in Radiographics 1994 Nov;14(6):1404]
Masa mediastinală din mediastinul anterior
poate fi un limfom la bolnavii cu transplant. !
NU UITAȚI !
Cazul 5.
Femeie în vîrstă de 50 ani, cu dispnee.

Diagnostic:
1- Chist hidatic
2- Teratom
3- Empiem
4- Mesotheliom
Teratom chistic matur
Nivel lichidian fluid-fluid
Mediastinal mature teratoma: imaging features

KH Moeller, ML Rosado-de-Christenson and PA Templeton
American Journal of Roentgenology, Vol 169, 985-990, 1997

Teratomul
LOCATIE ANTERIOR
CARACERISTICI HETEROGEN
CALCIU-GRĂSIME
NIVEL FLUID FLUID
CONTRAST NEREGULAT
SIMPTOME FĂRĂ
1- Hydatid cyst???
Masa tumorală mediastinală cu nivel fluid-fluid este
dată de teratomul chistic matur !
REȚINEȚI !
Cazul 6.
Femeie de 56 ani, asimptomatică.

Diagnostic: 1. Limfadenopatii
2. Chist bronchogenic
3. Diverticol esofagian
4. Teratom
Chiste
60% Bronchogenice
10% Duplicație
5% Neuroenterice
25% Nedefinite
Strollo et al. Chest 1997

LOCALIZARE MEDIASTIN
Chistul MIJLOCIU/PLĂMÎN
Bronchogenic
SYMPTOME VARIABILE/
COMPRESIE
Chistul
Omogenitate
bronchogenic
hypo
TRĂSĂTURI Hyperdensitate
CONTRAST FĂRĂ
Omogen
TRĂSĂTURI hypo
Hiperdens/
Hiperintens
IRM
Prezența mucusului, a sîngelui și a
calciului pot să schimbe aspectul CT NU
și IRM ! UITAȚI
Cazul 7.
Diagnostic:
1- Ganglioneuromul
2- Limfomul
3- Abcesul
4- altele
Anemia cronică
Hematopoeza extramedulară
Mediastin posterior
 Masele posterioare mediastinale au de
obicei origine neurogenă !
 A nu se uita etiologia osoasă și de părți moi !
NU UITAȚI !!
DE REȚINUT:
Pentru orice leziune mediastinală
se va preciza:
1- Localizarea
2 - Contextul clinic de evoluție
3 - Caracteristicile definitorii
4 - Priza de contrast
DE REȚINUT :
Patologia mediastinala, foarte bogata si
complexa poate fi evidentiata cu
ajutorul explorarilor radio-imagistice.
Explorările contribuie in mod
substantial la stabilirea diagnosticului
pozitiv si diferential in vederea aplicarii
unui tratament medico-chirurgical
adaptat la fiecare bolnav in parte in
functie de suferinta pe care o prezinta.
RADIODIAGNOSTICUL
DIAFRAGMULUI
Diafragm – vedere Diafragm – vedere
inferioară antero-superioară
ASPECTUL NORMAL
-formă convexă
-sinusuri costofrenice laterale, posterioare
-sinusuri cardiofrenice
-excursii respiratorii –
1-3 cm (respiraţii normale)
2-4 cm (respiraţii profunde)
-diafragmul drept mai sus cu 1-3 cm decât cel
stâng
ASPECTE PATOLOGICE
Poziţia înaltă a diafragmului:
hepatomegalia din insuficienţa cardiacă
colecistita calculoasă
tumori mediastinale cu interesarea
nervului frenic
abcesul subfrenic
ASPECTE PATOLOGICE
RELAXAREA DIAFRAGMATICĂ
(EVENTRAŢIA)
aproape exclusiv pe stânga
fibrele musculare degenerate, subţiate
poziţie înaltă a diafragmului
mişcări reduse sau absente (afectare a
frenicului)
triunghiul Quénu şi Duval
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
• Hernia diafragmatică (triunghiul Qénu-Duval,
proba Cordier)
• Megadiafragmul
• Interpoziţia colonului între ficat şi diafragm
(Chilaiditi, pe dreapta)
• Relaxarea tranzitorie (prin oboseală)
• Relaxarea localizată
Triunghiul Quénu -Duv
Relaxare diafragmatică
Relaxare diafragmatică localizată
ASPECTE PATOLOGICE
Abcesul subfrenic
poziţie înaltă a diafragmului, pareză
reacţie pleurală
uneori condensare pulmonară bazală
imagine hidro-aerică (după puncţie, floră
anaerobă)
Abces subfrenic
Abces subfrenic postoperator (chist hidatic)
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
• Pneumoperitoneul
• Interpoziţia freno-hepatică a colonului
• Pleurezia purulentă
INTERPOZIŢIA FRENO-HEPATICĂ A
COLONULUI-CHILAIDITI
• Datorită hepatoptozei
• Hipotrofie de lob quadrat
• Hipertransparenţă subdiafragmatică cu
haustraţii
Chilaiditi
Chilaiditi - irigografie
PNEUMOPERITONEUL
• Perforaţii organe cavitare
• Postoperator
• Scop dignostic (pe vremuri)
• Hipertransparenţă subdiafragmatică
(“croissant”)
• Dg.diferenţial:
abces subfrenic
Chilaiditi
PNEUMOPERITONEU
HERNIILE DIAFRAGMATICE
• Congenitale
1:2000-3000 de naşteri
asocieri – hipoplazie pulmonară
anomalii SNC (encefalocel,
spina bifida, anencefalie)
Tipuri: posterioare – Bochdalek (90%)
anterioare – Morgagni (10%)
HERNIILE DIAFRAGMATICE
Dobândite:
• Anterioare (retrosternale)
lateral(Larrey), medial (Morgagni)
• Posterioare (paravertebral stâng)
Bochdalek
• Hiatale (hiatusul esofagian)
Ackerlund I, II, III
Herniile hiatale
• Ackerlund I – prin brahiesofag
• Ackerlund II – paraesofagiană
(cardia subdiafragmatică, de obicei nereductibilă)
• Ackerlund III – prin alunecare – 95% din cazuri

(cardia supradiafragmatică, reflux gastro-esofagian,
deseori reductibilă în ortostatism)
Diagnostic diferenţial
• Ampula epifrenică
• Diverticuli de pulsiune
Hernie diafragmatică retrosternală cu colon
Hernie retrosternală posttraumatică
Hernie Ackerlund II (paraesofagiană)
Hernie Ackerlund III

c6 Radio 2014

Загружено:

Сведения о документе

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

c6 Radio 2014

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

DIAGNOSTICUL

1) opacitate emisferică (chist, tumoră neurogenă) ; 2) opacitate

4) opacitate policiclică (tumoră ganglionară) ; 5) opacitate

7) opacitate fuziformă (pleurezie mediastinală) ; 8) opacitate

10) opacitate mixtă

 Guşa toracică retrosternală

– Examenul radiologic :opacitate omogenă cu conturul

– Frecvent după hemoragii produse la nivelul guşei pot

 Guşa retroclaviculară dreaptă

– opacitate ovalara care lărgeşte mediastinul

– Diagnosticul diferenţial: anevrismul de trunchi

– sediul variat în mediastin;

– opacitate rotundă sau ovalară;

– poate deplasa organele mediastinale (traheea,

1. semne de infiltraţie tumorală, constând în

 Anevrismul trunchiului brahio-cefalic

– Opacitate unilaterală, net delimitată, situată în partea

– Imaginea nu se deplasează în cursul tusei şi deglutiţiei,

– Hipertrofia timusului la sugari;

– Procese benigne : timoame

– Procese maligne primitive timice.

Prezenta la sugari, manifestându-se prin fenomene de

– în profil opacitatea se proiectează în mediastinul anterior,

– alteori, opacitatea are formă de coloană, depăşind lateral

– Radiologic: opacitate rotundă, ovoidală sau hemisferică

Chist bronsic gigant

– sediul supradiafragmatic para-cardiac drept, din profil

– radiologic opacitate omogenă, conturul rotunjit sau poliedric.

– Modificari în raport cu mişcările respiratorii.

– formaţiuni de origine pericardică ce fac corp comun cu

– dimensiunea diverticulului este diferită, uneori având un

– Imaginea îşi modifică aspectul în funcţie de inspir şi expir

– Kimografic: pulsaţii de transmisie, croşetele fiind

– Diverticulul pericardic nu are tendinţă de creştere, aspectul

– Hernia colonului prin fantele Larrey se manifestă ca o

• Tumorile maligne traheo-bronşice

– Neoplasmul este situat mai rar la nivelul traheii sau al

– Tumoreta se află într-o proporţie mică în lumenul bronşic,

– Simptomatologia clinică este oarecum precoce, constînd

– Localizarea - de obicei la nivel de bifurcaţie, dar poate fi găsit şi în vecinătatea

– Pe incidenţa de profil se situează în compartimentul mijlociu, însă prin creştere poate

– Denumit şi disembriom homoplastic din grupa tumorilor celomice, chistul

 Limfogranulomatoza malignă HODGKIN

– Aspecte radiologice variate :

 Adenopatiile din limfoleucoze

 lărgire difuză a opacităţii mediastinale, cu contur

 adenopatii hilare bilaterale izolate ;

 Limfomul mediastinal recidivant malign Brill-Symmers

– Adenopatia me-diastinală poate fi recidivantă, iar evoluţia gravă spre

– Diagnosticul pozitiv este punctat prin evidenţierea granulomatozei gigante

 Adenopatiile mediastinale maligne metastatice

– Implică în mod obligatoriu prezenţa în antecedentele bolnavului

– Examenul radiologic:fara particularităţi ale opacităţilor;

– Forma tumorală: opacităţi cu contur uni sau poliarcuat,

– În cazul apariţiei periadenitei, contur imprecis.

– Din mediastinul mijlociu, se poate invada mediastinul

– Sindromul Loffgren este caracterizat de triada

 Adenopatia din tuberculoza secundara

– Constituie o eventualitate extrem de rară, apariţia ei fiind legată

– Frecventă la adulţii tineri, cu un tablou clinic necaracteristic.

– Examenul radiologic relevă imaginea unei adenopatii fără semne

 Alte adenopatii mediastinale.

– Adenopatiile în cursul infecţiilor pulmonare acute sau cronice se

• Tumorile nervoase (disembrioame homoplastice nervoase)