METODA ELEMENTULUI FINIT

Gavriloiu Diana-Maria
PCCIZS IM
CUPRINS:
o INTRODUCERE

o NOTIUNI GENERALE DESPRE ELEMENTE

DE TIP SHELL
o SURSE DE ERORI IN MEF

o APLICATIE

o BIBLIOGRAFIE
1. INTRODUCERE
 Metoda elementului finit=metoda generala de rezolvare
aproximativa a ecuatiilor cu derivate partiale care descriu sau
nu fenomene fizice.
 Analiza MEF consta in inlocuirea domeniului real, in care se
petrece un fenomen dificil de studiat, cu un alt domeniu
(numit model discret), in care studiul fenomenului este mai
usor de efectuat si rezultatele mai usor de obţinut. Chiar daca
aceste rezultate sunt aproximative pentru domeniul initial,
sunt acceptabile dintr-un punct de vedere practic.
 Modelarea consta in impartirea (sau discretizarea) in
subdomenii (numite elemente finite), conectate la
extremitatile lor (numite si noduri exterioare ale elementului
finit), in nodurile modelului discret cu elemente finite, unde
se definesc parametrii caracteristici (principali si secundari).
 Tipuri de elemente finite:
 Elemente structurale primitive= elemente
structurale de baza, ce alcatuiesc structura de
rezistenta.
 Elemente finite de mediu continuu ~ placi, difragme,
membrane, cupole etc.

 Elemente finite speciale ~ derivate din elementele

finite de mediu continuu si include caracteristici
necesare modelarii unor fenomene speciale: fisuri,
mediu infinit, contact s.a.

 Macroelemente
2. NOTIUNI GENERALE DESPRE
ELEMENTELE DE TIP SHELL

 Elemente de tip shell sunt patrulatere

izoparametrice cu 4 pana la 8 noduri sau elemente
triunghiulare cu 3 pana la 6 noduri, avand orice
orientare pe directia 3D.
 Caracteristici ale materialului: comportarea
materialului sub incarcari este caracterizata prin legi
constitutive (legea lui Hooke- comportare liniar
elastica)~ modulul de elasticitate E,coeficientul lui
Poisson μ, coeficientul de dilatare termica.
 Puncte nodale: numar finit de puncte nodale, ce
definesc geometria si gradele de libertate.
 Geometrie: caracterizata prin modul de
atribuire al nodurilor. Elemente pot fi drepte sau
curbe.

 Grade de libertate: realizeaza conectarea la

nodurile comune si definesc parametrii de stare
ai elementului. . Fiecare nod poate avea
maximum 6 componente ale deplasarii, denumite
deplasari nodale, in raport cu cu un sistem de axe
global: u, v, w ale deplasarii liniare si 3 rotiri: θx,
θy, θz numite grade de libertate elastice.
3. ERORI IN MEF
 Intrucat modelele de calcul aproximeaza
realitatea, nu exista un model de calcul unic. In
general, pentru aceiasi structura se pot elabora
mai multe modele de calcul, toate corecte, dar cu
performante diferite.
 Modelele de calcul se elaboreaza pe baza
experientei ingineresti, dar si pe baza imaginatiei
respectivului proiectant. Aceastea trebuie sa
sintetizeze eficient informatiile avute la
indemana despre structura respectiva.
 Schema logica parcurs
Tipuri de erori:
 Erorile conceptuale sau de principiu provin
din neglijarea satisfacerii ipotezelor si
conceptelor care definesc diversele categorii de
probleme ale structurilor, ceea ce poate duce la
erori mari ale solutiei obtinute.
 Aproximarea geometriei structurii reale are
loc in procesul de elaborare a modelului de calcul.
 Forma distorsionata a elementelor

 Aproximarea maselor si a distributiei

acestora
 Eroarea umana
 Concluzii:
 Problematica erorilor de aproximare al modelarii
introduse involuntar in modelul de calcul este
complexa, ceea ce nu poate permite controlul si
evaluarea acestora.
 Verificarea erorilor se poate face prin teste de
laborator, dar acestea presupun costuri ridicate
si marirea perioadei de solutionare al roblemei
analizate.
4. APLICATIE
 S-a propus modelarea unui rezervor de apa, cu
elemente de tip shell. S-au comparat deformatiile si
eforturile intre doua rezervoare cu nivel al apei
diferit.
 Dimensiuni rezervor:
R=6.0m
H=6.0m
𝑡𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒 =25cm
𝑡𝑐𝑢𝑝𝑜𝑙𝑎 =10cm
 Materiale: beton clasa C20/25 (Eb=30 KN/m3, μ=0.2).
 Incarcarea~presiune apa: γ𝑎𝑝𝑎 =10kN/𝑚3
 Nivel apa: model 1 ℎ𝑎𝑝𝑎 =4m
model 2 ℎ𝑎𝑝𝑎 =6m
o Rezervorul este incastrat la baza.
MODELUL DE CALCUL
 S-a realizat cu elemente de tip shell discretizate.
 Deformata model 1.

 Deformata model 2.
 Comparatie intre deplasarile produse de catre
cele doua modele.
  Eforturi obtinute.
 F11~model 2.
 F11~model1
 M22~model 1.  M22~model 2.
 Comparatie intre eforturile de la cele doua
modele.
5. BIBLIOGRAFIE

 https://www.scribd.com/document/93753417/Meto
da-Elementelor-Finite
 Note de curs Metoda Elementului Finit – C.
Ghindea
 http://www.encipedia.org/
 http://www.resist.pub.ro/Cursuri_master/PMEF/
PMEF_Curs_02.pdf
VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!