You are on page 1of 43

Semestrul I

Capitolul I
Democraţia:valori
şi principii
Pentru a răspunde la această întrebare fundamentală, să
încercăm să ne închipuim o comunitate de oameni. O
comunitate cunoscută de noi toţi este familia, compusă din
mamă, tată şi copil. O astfel de familie locuieşte împreună,
mănâncă împreună, trăieşte împreună. Problemele care decurg
din toate acestea ne sunt prea bine cunoscute. Cine duce
gunoiul, la ce program TV ne uităm etc. Cine ia deciziile aici?
Există două posibilităţi. Prima este ca un singur membru al
familiei să ia decizia, impunându-se astfel în faţa tuturor
celorlalţi membri ai familiei. Acest membru al familiei decide
de exemplu cine ţine în mână telecomanda televizorului, la
ce program se uită întreaga familie.

Se poate însă şi altfel. Familia poate lua deciziile


împreună. În cazul de faţă, întreaga familie poate lua
decizia cu privire la programul TV urmărit. Acel membru
al familiei în a cărui mână se află telecomanda apasă pe
buton pentru a urmări emisiunea asupra căreia toţi
ceilalţi membri ai familiei au căzut de acord în prealabil.
La fel ca într-o mică familie, şi în comunităţile mai mari - ca de exemplu în
cadrul populaţiei unui stat - există probleme de convieţuire. Şi la acest nivel
trebuie luate decizii. Aici nu mai este vorba de un simplu program de
televiziune, ci de programul statului, adică de ceea ce se petrece într-un
stat.
Şi într-un stat există tot două posibilităţi, la fel ca în familie. Şi aici, prima
variantă este ca o persoană să hotărască ce se va face - ea este cea care ţine
în mâini "telecomanda". Vom numi această persoană "conducător", ea fiind
cea care conduce statul, care îi alege programul. Acest conducător are
foarte multă putere şi îi conduce pe toţi ceilalţi oameni, el conduce întreaga
populaţie. Populaţia nu prea are nimic de spus, ea nu se bucură de prea
multe drepturi. Populaţia nu poate "să pună mâna pe telecomandă",
lăsându-l pe conducător să ia singur deciziile cu privire la program.
Situaţia este cam nedreaptă, nu-i aşa? Există însă şi o a
doua variantă. În acest caz, toţi oamenii beneficiază
de anumite drepturi, care îi conferă o părticică de
putere. Oamenii laolaltă hotărăsc cine va fi
conducătorul lor, ei sunt cei care îi conferă puterea -
limitată temporal, astfel încât acest conducător să
"apese pe buton" şi să dea drumul la programul de
guvernare. Conducătorul unui stat nu poate face
acest lucru decât dacă populaţia este de acord cu
acest program. El nu poate propune un program care
privează populaţia de drepturile sale sau care i le
limitează.
Ce înseamnă democraţie ?
Ce sunt democraţiile liberale?
• Este sistemul de guvernare caracterizat prin participarea
cetăţenilor la procesul de conducere.
• Cuvântul democraţie a fost folosit pentru prima dată în
urmă cu aproximativ 2500 de ani şi provine din limba
greacă, în care demos înseamnă popor, iar kratos, înseamnă
putere.
• Din punct de vedere etimologic, prin democraţie se înţelege
puterea poporului.
• -democraţie - puterea poporului
demos-popor
kratos-putere
• -sec.VIII î.Hr- polisul- Atena – stăpâna Atticii
Atena – Aşezare şi locuitori
Atena -plan
Forme de conducere la Atena
DEMOCRAŢIA

PLUTOCRAŢIA

Puterea poporului
OLIGARHIA Demos = popor
(Aristocraţia) Cratos = putere

Puterea celor cu
MONARHIA avere
● Plutos = bogăţie

● Cratos = putere

Puterea unui grup


restrâns
Puterea o singură ● Oligos = câţiva,
persoană-regele puţini
●Monos = unul singur
● Arkhos = conducere
●Arkhos = conducere
În afara democrației.
Prizonierii Pirateria Copii sclavilor

Piața de sclavi

Minele

Lucrul casnic
Meșteșugurile Agricultura
O democraţie care exclude o parte a populaţiei.

Cetăţeanul Pericle Arsinoe, o femeie ateniană


"Bună ziua ! Eu mă numesc • “Eu sunt una din cele 90 000 de femei
ateniene, numele meu este Arsinoe. În
Pericle şi sunt unul din cei 40 000
casa mea eu mă ocup de copii şi de
de cetăţeni ai Atenei. Eu sunt
îngrijirea casei. Eu am o sclavă, care se
cetăţean atenian deoarece am
numeşte Crisilla, şi care se ocupă
peste 20 de ani, am făcut
treburile menajere şi de bucătărie
serviciul meu militar în slujba
pentru familie. Eu petrec cea mai mare
Atenei, dar şi pentru că părinţii
parte din timp în gineceu,parte a casei
mei sunt ei înşişi atenieni. Eu
situată la etaj care îmi este rezervată,
particip, de 4 ori pe lună, la
unde eu ţes haine şi alte stofe. Particip
Ecclesia, Adunarea cetăţenilor,
la procesiunea Panateenelor, chiar dacă
care se reuneşte pe colina Pnyx.” sunt exclusă de la viaţa politică,
deoarece eu nu sunt considerată ca un
cetăţean.”
O democraţie care exclude o parte a populaţiei.
Apollonios
metec Fotinos, sclav
Salut ţie, tinere străin! Eu sunt
Apollonius, metec. Originar din
Corint eu trăiesc la Atena alături de " Bună ziua, mă numesc
alţi 100 000 de meteci. Eu nu sunt Fotinos şi sunt sclav. Am fost
deci cetăţean atenian, ci un străin. Eu capturat de perşi şi vândut la un
sunt, totuşi, liber şi am câteva cetăţean din Atena acum câţiva
drepturi (chiar dacă îmi este interzis ani. Dar am avut şansă, eu sunt un
să particip la viaţa politică a Atenei). sclav casnic: fac menajul, spăl
Protectorul meu m-a prezentat vasele, aranjez locuinţa. Vă
autorităţilor cetăţii, ceea ce mi-a liniştesc imediat: eu nu am nici un
permis să obţin titlul de metec. În drept, dar mă respectă pentru că
schimbul acestei recunoaşteri, eu am costat foarte mult, aproape un
plătesc un impozit (eisfora) şi trebuie Kg de argint brut(200 drahme). Eu
să îndeplinesc îndatoririle mele sunt unul din cei 130 000 de sclavi
militare dacă Atena este ameninţată. de la Atena. Şi cel mai sărac dintre
Meşteşugar, ca mulţi din semenii cetăţenii Atenei ne pot avea,
mei, eu trăiesc în belşug. Dar îmi este împreună cu soţia şi copiii mei.
interzis să cumpăr bunuri funciare
(casă, pământ etc.) în cetate.
Pnyx – colina unde se reuneau Adunarea Poporului. De trei sau patru ori pe
lună, de la răsăritul soarelui, cetăţenii se adunau şi discutau proiectele de
legi şi le votau prin ridicarea mâinilor.
• Solon- reforma censului 594/ 593 î.Hr- patru categorii
de cetăţeni- în funcţie de venit
• - Bule- atribuţii juridice, politice,
administrative
• - Ecclesia- votează legile, alege şi
supraveghează magistraţii, declară război, încheie
pacea, judecă anumite procese
• -Heliaia-tribunalul poporului
• - limitează marea proprietate
• - interzice vânzarea sclavilor
• - sec. VI î. Hr- tirania lui Pisistrate
• 508/507 î.Hr- populaţia împărţită în 10 triburi
• -unificarea Atticii
• - Sfatul- 500 membrii
• - Colegiul celor 10 arhonţi- funcţii administrative şi
juridice
• - introdus ostracismul
• - flotă puternică- Pireu
• -sec.V î.Hr- conflict cu perşii- expansiunea în
Asia Mică a perşilor întâlnesc opoziţia oraşelor
greceşti
• - liga anti –persană-grecii obţin victorii-
Maraton, Termopile, Salamina
10 STRATEGI:
- Conduc armata
- Conduc cetatea în
numele poporului
Legile Ostracismul
HELIAIA
Tribunalul – 6 000
Face justiţia
votează

GERUSIA
Sfatul celor 500

ECCLESIA

Tragere la sorţi
(alese pentru 1 an
prin tragere la
Adunare a cetăţenilor. sorţi)

METECII CETĂŢENII Familiile cetăţenilor SCLAVII


100 000 40 000 130 000
• - sec.Vî. Hr- secolul de aur al Atenei- Pericle
• - legea cu privire la cetăţenia ateniană
• - legea prin care juraţii sunt retribuiţi
• - dezvoltarea artelor, culturii- Acropole
Acropole
Acropole este una din colinele Atenei care devine începând din sec.al VI-lea un spaţiu sacru dedicat zeilor şi în
mod special zeiţei Atena, zeiţa protectoare a cetăţii.
Spaţiul amenajat măsoară 270m lungime şi 156m lăţime
Atena
Acropola
Agora veche
Panteon
• - conflict Atena- Sparta- Liga de la Delos-
oraşele –stat aristocratice- Sparta
• -Atena în frântă
• -sec IV î Hr-. Sparta şi Teba- noile puteri
• - regatul macedonean- supune cetăţile
greceşti
• Atena a fost cetate importantă a Greciei
antice, fiind situată în Attica, ridicată în jurul
Acropolei.
• În sec.VI-V Î.Chr. reformele pun bazele
unui nou tip de conducere: democraţia. Toţi
cetăţenii sunt egali şi participă la conducere.
Democraţia ateniană nu era o democraţie
deplină deoarece femeile, metecii şi sclavii nu
participau la conducere.
• Atena – leagănul democraţiei directe
În Evul Mediu
• Au funcţionat democraţii în cantoanele
elveţiene , oraşele italine sa cele din N
Europei
De la democraţia directă la cea
reprezentativă
• Pe măsură ce populaţia unei comunităţi
a devenit mai numeroasă, trăind pe un
teritoriu mai întins, democraţia directă
s-a dovedit greu de practicat. Astfel, în
epoca modernă s-a impus democraţia
prin reprezentanţi.
Monarhia parlamentară constituţională
• În Anglia, în 1869,
conform Declaraţiei
Drepturilor, puterea a
fost încredinţată unui
Parlament ales în mod
liber de către cetăţeni.
• Democraţiile moderne se
mai numesc şi liberale
deoarece valoarea
fundamentală a acestor
societăţi este libertatea Camera lorzilor la începutul
secolului al XIX-lea
individuală.
Sistemul republican constituţional
• În 1787, în S.U.A., a fost
adoptată prima
Constituţie modernă.
• Prevedea separarea
puterilor în stat:
* Legislativă (Congres)
* Executivă (Preşedinte)
* Judecătorească (Curtea
Supremă de Justiţie şi
instanţele judecătoreşti) Votul este o parte importantă
a procesului democratic
Democraţia reprezentativă
• Reprezintă statul în care puterea politică este
exercitată pe o perioadă de timp limitată de către
reprezentanţii aleşi ai poporului, în urma unor
alegeri libere şi corecte.
• Regimurile democratice funcţionează în baza unor
valori şi principii fundamentale.
• Valori democratice: libertatea, dreptatea,
egalitatea, proprietatea, responsabilitatea, etc.
• Principii: pluralismul, reprezentativitatea, domnia
legii, separarea puterilor în stat, voinţa majorităţii şi
protecţia minorităţilor.
Instituţii democratice internaţionale
Parlamentul
ONU
European

Consiliul Europei
Practici democratice internaţionale
• La baza activităţii ONU se află principiul
egalităţii statelor mari şi mici, al dreptului
naţiunilor de a-şi hotărî singure soarta, al
cooperării între state. Drepturile şi obligaţiile
membrilor ONU sunt egale.
• Luarea deciziilor în organismele OSCE are la
bază consensul (absenţa oricărei obiecţii cu
privire la o decizie). La consens se ajunge prin
dialog şi negociere.
Practici democratice europene
• Instituţiile europene se formează din reprezentanţi aleşi în
mod direct de către cetăţenii UE.
• În deţinerea unor funcţii se aplică principiul rotaţiei.
• Luarea deciziilor se realizează pe baza principiului
majorităţii sau al unanimităţii.
• Actele legislative sunt adoptate împreună de Parlamentul
European şi Consiliul de Miniştri (codecizie).
• Instituţiile europene acţionează strict în folosul cetăţenilor.
• Instituţiile UE sunt obligate să respecte principiul
transparenţei.
Instituţii democratice din România
Guvernul – Palatul Victoria

Parlamentul României
Preşedinţia - Palatul Cotroceni
Practici democratice în România
• Autorităţile publice se constituie prin voinţa
cetăţenilor exprimată prin alegeri libere sau pe
temeiul unor legi elaborate democratic.
• Şedinţele Parlamentului sunt publice, iar deciziile se
iau prin vot, pe baza principiului majorităţii.
• Instituţiile au atribuţii specifice, dar în acelaşi timp
colaborează şi se controlează reciproc în scopul
prevenirii abuzului de putere.
• Activitatea instituţiilor publice este transparentă.
Relaţii între instituţiile publice şi cetăţeni

• Cetăţenii sunt periodic informaţi în legătură cu


activitatea desfăşurată de reprezentanţii
autorităţilor.
• Sunt realizate întâlniri între aleşi şi alegători.
• Reprezentanţii autorităţilor răspund la
memorii, sesizări, petiţii ale cetăţenilor şi ţin
cont de opiniile lor în luarea unor decizii.
Indicele democraţiei - 2008

Indicele democraţiei publicat în ianuarie 2008. Ţările colorate


albastru deschis au un indice mai ridicat - 9.5 (Suedia fiind ţara cea
mai democratică cu 9.88), în timp ce ţările colorate cu negru au
indicele cel mai scăzut - 2
(Coreea de Nord fiind cea mai nedemocratică cu 0.86).
Drepturile şi îndatoririle cetăţeanului
• Drepturi • Îndatoriri
• Să aleagă şi să fie ales • Să respecte legile
• Să fie informat şi educat • Să se intereseze de
• Să conteze pe o justiţie, problemele comunităţii
poliţie, administraţie, • Achitarea impozitelor
armată care respectă • Solidaritate, fidelitate faţă
drepturile omului de ţară şi la nevoie să-şi
• Dreptul de petiţionare apere ţara
• Accesul liber la justiţie
Citate despre democraţie
• Democraţia este un mecanism care garantează că nu vom fi guvernaţi
mai bine decât merităm. (George Bernard Shaw)
• Democraţia este un sistem politic prost, însă cel mai bun dintre cele
pe care omenirea le-a inventat până acum. (Winston Churchill)
• Democraţia este guvernarea poporului, de către popor, pentru popor.
(Abraham Lincoln)
• Prin democraţie înţeleg că ea îi conferă celui mai slab dintre noi
aceleaşi şanse ca şi celui mai puternic. (Mahatma Gandhi)
• Democraţia este un sistem minunat care ne protejează împotriva
tiraniei şi asigură un mecanism pentru schimbare. (Eduard de Bono)
Democraţia participativă
• În societatea viitorului se vor crea condiţii
pentru realizarea unei democraţii
participative prin antrenarea cetăţenilor
la dezbaterea şi adoptarea deciziilor
majore de interes comun atât pe plan
local, naţional cât şi global.