TIPOLOGIA FUNCTIONARULUI PUBLIC

CLIPA LUCIAN-GABRIEL
ADMINISTRATIE PUBLIC, AN I

Universitatea ~Stefan cel Mare~ Suceava

FACULTATEA DE DREPT SI STIINTE ADMINISTRATIE
 Cadrul normativ

• Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi

completările ulteriore;
• Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea
demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea
corupţiei, cu completările şi modificările ulterioare;
• Legea nr. 571/ 2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice şi din alte unităţi
care semnalează încălcări ale legii;
• Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată;
• Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi
dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari
publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi
completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 1344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a
comisiilor de disciplină, cu modificările şi completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 1066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea
profesională a funcţionarilor publici.
 Rolul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici în procesul
de evaluare a perfecţionării profesionale a funcţionarilor
publici
• asigură managementul funcţiei publice şi a funcţionarilor publici din România;
• asigură aplicarea strategiilor şi a Programului de guvernare în domeniul managementului
funcţiei publice şi al funcţionarilor publici, precum şi în domeniul formării profesionale a
personalului din administraţia publică (în acest sens ANFP a elaborat metodologia de
evaluare, care ulterior a fost aprobată prin hotărâre de guvern);
• consulta organizaţiile sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici şi asociaţiile
profesionale in domeniile de interes;
• elaborează reglementări comune autorităţilor şi instituţiilor publice în ceea ce priveşte
evaluarea;
• stabileşte criteriile generale de performanţă profesională pe baza cărora se face evaluarea
performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici;
• monitorizează, verifică şi controlează aplicarea şi respectarea prevederilor legale
referitoare la evaluarea performanţelor profesionale individuale.
 Clasificarea funcţiilor publice din România (1)

• funcţii publice generale şi funcţii publice specifice;

• funcţii publice din clasa I (studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă,

respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau
echivalentă), funcţii publice din clasa a II-a (studii superioare de scurtă durată,
absolvite cu diplomă), funcţii publice din clasa a III-a (studii liceale, respectiv
studii medii liceale, finalizate cu diplomă de bacalaureat);
 Clasificarea funcţiilor publice din România (2)

• funcţii publice de stat (în cadrul ministerelor, organelor de specialitate ale

administraţiei publice centrale, şi în cadrul autorităţilor administrative autonome),
funcţii publice teritoriale (în cadrul instituţiei prefectului, serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice
centrale din unităţile administrativ-teritoriale) şi funcţii publice locale (în cadrul
aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor
publice subordonate acestora).

• după nivelul atribuţiilor titularului funcţiei publice, funcţiile publice sunt împărţite
în următoarele categorii: înalţii funcţionari publici; funcţionarii publici de
conducere; funcţionarii publici de execuţie.

În anul 2009, conform datelor pe care le deţine , în România erau aproximativ 113
000 funcţionari publici, ponderile, în funcţie de nivelul atribuţiilor titularilor, fiind
următoarele:
 Ponderea funcţionarilor publici, pe categorii, conform nivelului
atribuţiilor, în anul 2009

90,72%

9,06% 0,22%

Funcţionari publici ocupând funcţii publice din categoria înalţi funcţionari publici
Funcţionari publici ocupând funcţii publice din categoria funcţionari publici de conducere
Funcţionari publici ocupând funcţii publice din categoria funcţionari publici de execuţie

De asemenea, conform datelor deţinute de , în 2009 existau 4695 de instituţii şi autorităţi publice (la
toate nivelurile administrative)
 Procedura de evaluare – cadrul general (1)

Care este scopul evaluării?

Principalul scop îl reprezintă formarea unui corp profesionist de funcţionari publici, urmărind:

• corelarea între cerinţele funcţiei publice şi activitatea efectivă a ocupantului postului;

• îndeplinirea obiectivelor individuale stabilite anterior, prin raportare la rezultatele obţinute;
• recompensarea funcţionarilor publici care au obţinut rezultate deosebite;
• identificarea nevoilor de instruire în scopul îmbunătăţirii rezultatelor activităţii desfăşurate
de către funcţionarul public.

Cine realizează evaluările?

• Superiorul ierarhic are calitatea de evaluator pentru funcţionarul public care este evaluat.
• Evaluatorul este, de regulă, funcţionar public, asigurându-se astfel imparţialitatea în cadrul
procesului de evaluare.
• În codul de conduită se prevede în mod excepţional principiul “obiectivităţii în procesul de
evaluare a perfecţionării profesionale”.
 Procedura de evaluare – cadrul general (2)
Ce se evaluează?
• gradul şi modul de atingere a obiectivelor individuale (obiectivele individuale pot fi
revizuite trimestrial sau când structura organizatorică a instituţiei se modifică).
• gradul de îndeplinire a criteriilor de performanţă (de exemplu: capacitate de implementare,
capacitate de a rezolva eficient problemele, de analiză şi sinteză etc., sau: capacitate de a
conduce, de coordonare, competenţă decizională etc.).

Cum se desfăşoară procesul de evaluare?

• Procesul de evaluare se desfăşoară în mod descentralizat, la nivelul fiecărei instituţii şi
autorităţi publice.

• Procedura evaluării se realizează în 3 etape:

a) completarea raportului de evaluare de către evaluator, prin stabilirea calificativului final acordat,
notarea rezultatelor deosebite obţinute şi a problemelor întâmpinate, stabilirea obiectivelor
individuale pentru anul următor şi a necesităţilor de formare profesională identificate;
b) interviul între evaluator şi funcţionarul public evaluat;
c) contrasemnarea raportului de evaluare care se face, de regulă, de către superiorul ierarhic al
persoanei care are calitatea de evaluator.
 Procedura de evaluare – cadrul general (3)

Când se realizează evaluarea?

• Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se realizează

anual.
• în luna ianuarie a anului următor perioadei evaluate.

Excepţii:

• Dacă se modifică, suspendă sau încetează raportul de serviciu al persoanei evaluate;

• Dacă persoana evaluată este promovată sau dobândeşte o diplomă de studii de nivel superior
necesară promovării într-o altă funcţie publică;
• Dacă se modifică, suspendă sau încetează raportul de serviciu/raportul de muncă al
evaluatorului.
 Procedura de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale
funcţionarilor publici de conducere şi de execuţie
Cadrul normativ:
Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi
dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, cu completările şi modificările ulterioare.

Excepţii:
Există unele categorii de funcţionari publici cu statute speciale sau care sunt numiţi în
funcţii specifice, care pot avea proceduri diferite de evaluare, ca de exemplu:
• structurile de specialitate ale Parlamentului României, ale Administraţiei Prezidenţiale, ale
Consiliului Legislativ;
• serviciile diplomatice şi consulare;
• autoritatea vamală;
• poliţia şi alte structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor;
• înalţii funcţionari publici (a căror evaluare este reglementată de H.G. nr. 341/2007 privind
intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea
înalţilor funcţionari publici. Evaluarea înalţilor funcţionari publici se realizează de către o
comisie de evaluare specială numită prin decizie a primului-ministru);
• managerii publici (a căror evaluare cuprinde două componente: internă – aceeaşi ca la toţi
funcţionarii publici şi externă – efectuată de către evaluatori externi).
 Procedura de evaluare a funcţionarilor publici debutanţi (1)

Perioada de stagiu/de debut variază în timp, în funcţie de categoria de funcţie publică:

• 12 luni pentru funcţionarii publici din clasa I,
• 8 luni pentru cei din clasa a II-a,
• 6 luni pentru cei din clasa a III-a.

Când se face evaluarea funcţionarului public debutant (FPD)?

• în termen de 5 zile lucrătoare de la finalizarea perioadei de stagiu.

Cine realizează evaluarea FPD?

• De regulă, conducătorul compartimentului (funcţionar public) în care îşi desfăşoară
activitatea FPD, obligatoriu altă persoană decât îndrumătorul de stagiu.
 Procedura de evaluare a funcţionarilor publici debutanţi (2)
Cum se realizează evaluarea?
• În baza:
– Raportului de stagiu întocmit de FPD, care conţine informaţii legate de activitatea
desfăşurată de FPD în perioada de stagiu, prezentarea atribuţiilor pe care le are, precum şi
a eventualelor dificultăţi întâmpinate;
– Referatului întocmit de îndrumătorul FPD;
– Interviului de evaluare cu FPD.

• La evaluarea FPD sunt luate în considerare mai multe criterii, printre care şi: gradul de
cunoaştere a specificului şi a principiilor din administraţie, capacitate de îndeplinire a
atribuţiilor, capacitate de a lucra în echipă etc.

• Calificativele obţinute pot fi:

 „necorespunzător” - caz în care evaluatorul propune eliberarea din funcţie a
funcţionarului public.
 „corespunzător” – caz în care evaluatorul propune numirea FPD într-o funcţie publică
definitivă.
 Există şi o procedură de contestaţii, prin care FPD nemulţumit de rezultatul evaluării
după perioada de stagiu poate contesta calificativul de evaluare.
 Procedura de evaluare a înalţilor funcţionari publici (1)
Categoria înalţilor funcţionari publici (IFP) din România cuprinde persoanele care sunt
numite în următoarele funcţii: secretar general al Guvernului, secretar general adjunct al
Guvernului, secretar general/secretar general adjunct din ministere şi alte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale, prefect/subprefect, inspector guvernamental.

Cine realizează evaluarea?

• Comisia de evaluare, formată din 5 membri numiţi prin decizie a primului-ministru pentru un
mandat de 3 ani, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor.

Când se realizează evaluarea IFP?

• Evaluarea înalţilor funcţionari publici se face anual, pe bază de indicatori realizaţi şi cuprinde
evaluarea performanţelor profesionale individuale şi evaluarea generală care se realizează o
dată la 2 ani.

Cum se realizează evaluarea IFP?

• Evaluarea performanţelor profesionale se realizează anual, în vederea aprecierii
performanţelor obţinute, raportând rezultatele obţinute în mod efectiv la obiectivele
operaţionale stabilite. Gradul de îndeplinire a obiectivelor este apreciat de către fiecare
membru al comisiei cu note de la 1 la 5 (5 reprezentând nivelul maxim), nota finală fiind
media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei pentru obiectivele operaţionale.
 Procedura de evaluare a înalţilor funcţionari publici (2)
Evaluarea generală se realizează o dată la 2 ani, vizând 2 componente:

a) evaluarea performanţelor profesionale individuale pentru ultimul an din perioada evaluată;

b) evaluarea gradului de îndeplinire a obiectivelor strategice pentru ultimii 2 ani din perioada
evaluată. Aceasta se realizează prin notarea de la 1 la 5 (5 reprezentând nivelul maxim) a
gradului de îndeplinire a obiectivelor strategice prin raportare la termene de realizare şi
indicatori de performanţă, precum şi a gradului de îndeplinire a criteriilor de performanţă în
realizarea obiectivelor strategice stabilite. Media aritmetică a acestor două elemente
reprezintă nota pentru evaluarea obiectivelor strategice.
• Nota finală a evaluării generale este reprezentată de media aritmetică a notelor obţinute la
evaluările menţionate la literele a) şi b).

Procedura de contestare a rezultatelor evaluării IFP

• În cazul în care între raportul de activitate al înaltului funcţionar public şi referatul de
evaluare există diferenţe majore, se organizează obligatoriu un interviu.
• Guvernul sau primul-ministru, după caz, pot solicita reanalizarea calificativului acordat dacă
se consideră că raportul de evaluare nu corespunde realităţii.
• În cazul în care înalţii funcţionari publici sunt nemulţumiţi de rezultatele obţinute la
evaluarea performanţelor profesionale individuale sau la evaluarea generală, aceştia se pot
adresa instanţei de contencios administrativ competente.
 Procedura de evaluare a înalţilor funcţionari publici (3)

Evaluarea se realizează în baza următoarelor documente:

1. raportul de activitate întocmit de înaltul funcţionar public;

2. referatul de evaluare întocmit de primul-ministru pentru secretarul general al Guvernului şi
secretarul general adjunct al Guvernului;
3. referatul de evaluare întocmit de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice în al
cărei stat de funcţii se află funcţia publică, pentru funcţiile publice de secretar general şi
secretar general adjunct din cadrul ministerelor şi al altor organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale;
4. referatul de evaluare întocmit de către ministrul administratiei şi internelor, pentru funcţiile
publice de prefect şi subprefect;
5. referatul de evaluare întocmit de către secretarul general al Guvernului, pentru inspectorii
guvernamentali;
6. fişa postului înaltului funcţionar public evaluat;
7. documentele prin care se stabilesc obiectivele şi indicatorii de performanţă.
 Procedura de evaluare a managerilor publici (1)

• Managerii publici reprezintă o funcţie publică specifică din cadrul

sistemului funcţiilor publice din România, aceştia având rol, atribuţii şi
responsabilităţi de agenţi ai schimbării în domeniul reformei administraţiei
publice. Managerul public asigură sprijin pentru politicile de reformă ale
Guvernului României în ceea ce priveşte proiectarea şi implementarea de la
nivelurile strategice la cele operaţionale a procedurilor vizând accelerarea
reformei administraţiei publice centrale şi locale.

• Managerii publici (MP) beneficiază de un sistem de promovare rapidă

(„fast-streaming”), ca rezultat al procedurilor specifice de evaluare.

Când se face evaluarea MP?

• MP sunt evaluaţi profesional anual.
 Procedura de evaluare a managerilor publici (2)

Cum se realizează evaluarea MP?

Cuprinde două etape:

• componenta internă, respectiv evaluarea realizată de superiorul ierarhic, conform
procedurii generale de evaluare prevăzute pentru toţi funcţionarii publici din România;
• componenta externă constă în evaluarea efectuată de către evaluatori externi, în primul
trimestru al anului următor celui pentru care se face evaluarea.

Care sunt efectele rezultatelor evaluării MP?

În urma evaluării profesionale individuale, MP pot obţine următoarele rezultate:

• reconfirmarea statutului de manager public şi promovarea în grad profesional;
• reconfirmarea statutului de manager public şi reconfirmarea în grad profesional;
• reconfirmarea statutului de manager public şi retrogradarea în grad profesional;
• pierderea statutului de manager public.
 Consecinţele evaluării – cadrul general
• În urma evaluării, funcţionarului public i se acordă unul dintre următoarele calificative: „foarte
bine”, „bine”, „satisfăcător”, "nesatisfăcător".

• Calificativele obţinute la evaluarea profesională sunt avute în vedere la:

 avansarea în treptele de salarizare;
 promovarea într-o funcţie publică superioară (una dintre condiţiile de participare la
concursul/ examenul de promovare este aceea de a fi obţinut cel puţin calificativul „bine”
la evaluarea anuală a performanţelor individuale în ultimii 2 ani calendaristici);
 eliberarea din funcţia publică.

• De asemenea, în cadrul procesului de evaluare a performanţelor profesionale ale funcţionarilor

publici se stabilesc cerinţele de formare profesională a funcţionarilor publici pentru perioada
următoare de activitate care reprezintă baza Planului anual de perfecţionare profesională în funcţie
de care se realizează:

 curricula de instruire pentru funcţionarii publici

 domeniile prioritare de instruire pentru funcţionarii publici