Centenarul

Marii Uniri
ROMÂNIA
1918-2018
Harta marchează și
frontierele dinainte de
Marea Unire și cele de
după, dar și teritoriile
locuite de români în
statele vecine.

Cu roz închis este

indicată harta României
antebelice; României
între anii 1859 și 1918.

Cu galben sunt
marcate teritoriile care
s-au unit prin propria
voință cu Țara-Mamă.
• Înfrângerea Puterilor Centrale în
1918 şi dreptul la
autodeterminare al popoarelor,
afirmat în urma revoluţiei
bolşevice din Rusia, au favorizat
realizarea statului naţional
unitar român prin unirea
provinciilor aflate sub dominaţia
străină cu Țara-Mamă.
• Asemenea românilor și alte
națiuni și-au afirmat dreptul la
autodeterminare provocând
prăbușirea imperiilor din Europa
și apariția unor noi state.
• Unirea a avut loc prin eforturile
conjugate ale populației
românești din provinciile aflate
sub stăpânire străină și
eforturile diplomatice ale
Regatului României la
Conferința de pace de la Paris
din 1919.
 2. Stema Basarabiei

• 3 aprilie 1917: înființarea Partidului Național

Moldovenesc;

• În urma recunoaşterii dreptului la autodeterminare a

popoarelor din fostul Imperiu ţarist, de către puterea
comunistă instalată la conducerea Rusiei în 1917,
Congresul ostașilor moldoveni a proclamat Basarabia
autonomă în octombrie1917 și a decis alegerea unui
organ reprezentativ;
• În decembrie 1917 fost ales Sfatul Ţării, adunare
1. Harta Basarabiei reprezentativă, condus de către Ioan Inculeţ, cu 150
de membri.
Membri ai Sfatului Ţării
 Sfatul Ţării, Chişinău

1. Steagul Sfatului Ţării

2. Stema Sfatului Ţării

 2 decembrie 1917: Sfatul Țării proclamă Republica Democratică

Moldovenească; Sfatul Țării cere sprijinul armatei române.
 24 ianuarie 1918: republica își proclamă independența;
 Sfârșitul lui ianuarie 1918 2 divizii de infanterie sosesc în ajutor;
 27 martie 1918: Sfatul Țării proclamă unirea cu România.
 1. Ion C. Inculeţ
(1884-1940),
preşedintele Sfatului
Ţării.

 3. Teritoriul României la data unirii cu Basarabia,

 2. Actul unirii. în condițiile ocupației realizate de Puterile
Centrale în teritoriul dintre Carpați și Dunăre și
mutarea capitalei la Iași.
• Bucovina se desprinde de Imperiul Austro-Ungar în
toamna anului 1918, în condiţiile destrămării acestuia,
• pe fondul evenimentelor de la sfârșitul Marelui Război.

• Stema Bucovinei
În 1918, Bucovina, totodată, s-a confruntat cu pretenţii teritoriale din
partea Ucrainei, inclusiv cu pericolul unor lupte cu soldați ucraineni, fapt
pentru care a fost solicitat ajutor din partea armatei României.

1. Harta Bucovinei, 1910. 2. Situaţia Bucovinei azi.

La Cernăuți, în toamna anului 1918, se formează Consiliul Naţional Român
în frunte cu Iancu Flondor

Iancu Flondor,
1865-1924.
 La 15 noiembrie 1918, Congresul General al
Bucovinei, alcătuit atât din români, cât şi din
reprezentanţi ai altor minorităţi, a proclamat
unirea Bucovinei cu România
Unirea teritoriilor
locuite de români în
Transilvania, Banat și
Ungaria (Crișana,
Bihor, Satu Mare) va
face ca de la
această dată ele să
fie denumite
generic:
Transilvania.
 Declarația de independență

 Inițial Comitetul
Executiv al Partidului
Național Român, 12
octombrie 1918 a dat
Declaraţiei de
autodeterminare a
românilor din Ardeal şi
Ungaria cunoscută şi
sub numele de
„Declaraţia de la
Oradea”, în fapt o
adevărată declarație
de independență.
Partidul Național Român și Partidul Social-Democrat au creat
Consiliul Național Român Central cu sediul la Arad

• C.N.R.C., format din 12 membri (6+6 din

fiecare partid) și-a asumat rolul de organ
reprezentativ al românilor.

• În județe, orașe și comune puterea a fost

preluată de de consilii naționale românești
susținute de gărzi naționale locale.

• C.N.R.C. a luat hotărârea convocării Marii

Adunări Naționale de la Alba-Iulia pentru
ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918.

• 1228 de delegaţi oficiali, aleși

Alexandru Vaida Voievod Gheorghe Pop de Băseşti
Declaraţia de la Oradea, Deschiderea Marii Adunări
12 octombrie 1918 • susţinuţi de 100 000 de români Naţionale de la Alba-Iulia
 1 DECEMBRIE 1918 MAREA ADUNARE POPULARĂ

ARAD
BUCUREŞTI

ALBA-IULIA

BRAŞOV

SIBIU

POIANA SIBIULUI BISTRIŢA

Rezoluţia Marii Adunări Naţionale a tuturor românilor din Transilvania prin
care se hotărăşte unirea „teritoriilor locuite de dânşii cu România”.

Vasile Goldiş – cel care a citit

Rezoluţia Unirii

Rezoluţia proclamă principiile

fundamentale menite a propăşi
statul naţional unitar român.
• „I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara
Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua
de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a
tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională
proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul
cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.
II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie
până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.
III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului
Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:
1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va
instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va
primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu
numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile
din Stat.
3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice.
Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în
vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor
omeneşti.
5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a
proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului
de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o
proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui.
Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale,
pe de altă parte, potenţarea producţiunii.
6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în
cele mai avansate state industriale din Apus.
• IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresu
să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca d
şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mic
deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentr
regularea raporturilor internaţionale.
V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fr
Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi
mamă România.
VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea
subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume naţiun
cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană ş
ca acest salut al său să se aducă la cunoştiinţa tuturor acelo
VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea mem
Iuliu Maniu - preşedintele
Consiliului Dirigent din
Transilvania, subordonat Membrii Consiliului Dirigent: Valeriu Braniște, Tiberiu Brediceanu, Ștefan
guvernului de la Bucureşti Cicio Pop, Ion Flueraș, Octavian Goga, Vasile Goldiș, Emil Hațieganu,
Iosif Jumanca, Aurel Lazăr, Vasile Lucaciu, Iuliu Maniu, Mihai Popovici,
Ioan Suciu, Alexandru Vaida-Voevod, Aurel Vlad.
La 29 decembrie 1919
Parlamentul României
votează legile de
ratificare a Unirii cu
România a Transilvaniei,
Bucovinei şi Basarabiei.

Organizarea
teritorial
administrativă
 Stema României, datând din 1921,
cu simbolurile heraldice de veche
tradiţie:
- acvila cruciată însoţită de
soare şi lună: Ţara Românească
- capul de bour cu stea între
coarne, flancat de roză şi semilună:
Moldova
- un leu trecând pe un pod peste
valuri naturale: Banatul
- acvila ieşindă, însoţită de
soare, semilună şi şapte cetăţi
Transilvania
- doi delfini afrontaţi
(desemnând regiunea maritimă a ţării).
 autor: prof. dr. Beatrice Budea
 Şcoala Gimnazială „Serafim Duicu” Tîrgu-Mureş, Colegiul Naţional „Al. Papiu Ilarian”
Tîrgu-Mureş.

 Bibliografie:
 1. Istorie, manual pentru clasa a VIII-a (manualele alternative)
 2. Istorie, manual pentru clasa a X-a, (manualele alternative)

 Pentru sursele imaginilor și hărților: pagini monografice de pe siturile web

 În verde, teritoriile cedate de România Rusiei în 1878

În roșu : teritoriul cedat de România Austro-Ungariei

și în verde, cel cedat Bulgariei în martie 1918