Electroencefalografie

Curs 3
 Artefacte

Fenomene straine de activitatea bioelectrica cerebrala care paraziteaza

traseele si ingreuneaza interpretarea lor.
Aproape intotdeauna EEG este contaminat cu astfel de semnale.
Reprezinta unul din motivele pentru care este nevoie de o experienta
considerabila pentru interpretarea EEG .
Se datoreaza, in general sistemelor de amplificare.
Pentru evitarea lor este foarte importanta aplicarea corecta a tehnicilor
de montare a electrozilor.
Importanta – lipsa cunoașterii lor genereaza cele mai mari si regretabile
erori in interpretarea EEG.
 Artefacte

- Constau de obicei intr-o secventa cu amplitudine mare si forma

diferita comparativ cu cea a secventelor EEG care nu sufera nicio
modificare.
-Prezenta artefactelor pe EEG poate fi determinate de cauze ce tin de:
- pacient
- aparatura (pot fi diminuate prin scaderea impedantei
electrozilor sau prin scurtarea firelor acestora ).
- Cele mai comune surse de artefacte EEG:
-legate de pacient:
- miscare a corpului; EMG; ECG (puls, pacemaker),
- miscari oculare;
- transpiratie
-artefacte tehnice:
- 50/60 Hz;
- miscari ale cablului;
- fluctuatii de impedanta;
- baterie defecta;
- folosirea in exces a diferitelor substante sau dimpotriva
utilizarea de piese uscate;
Pentru o mai buna diferentiere a artefactelor fiziologice,
se utilizeaza electrozi auxiliari pentru monitorizarea
miscarilor oculare, ECG, activitate musculara.

In analiza automata a EEG, in computerizare, artefactele

sunt un factor major de eroare.
Se folosesc diferite dispozitive pentru eliminarea lor din
secventele EEG de analizat.
Tipuri :
1) Artefacte mecanice: 1/ miscare de electrod,
2/ miscare de fir,
3/ tremor al capului (miscare de fir).
2) Artefacte fizice: datorate in general aplicarii incorecte a electrozilor - trebuie
verificata inpedanta.
1/artefact de retea – broom (50c/sec) de la alte aparate, de la inpamantare.
2/varfuri - de la inchiderea si deschiderea altor aparate,
3/pace maker cardiac.
3) Artefacte biologice:
1) oculare:1. miscari oculare si de clipit,
2. tremorul pleoapelor,
3. electronistagmograma,
2) musculare - electromiograma
3) cardiace - 1. electrocardiograma,
2. puls,
3. artefact balistocardiografic.
4) sfigmograma,
5) transpiratia,
6) electrodermatograma,
7) miscari respiratorii,
8) artifact de inghitire.
 Artefacte
Artefactele oculare și clipit - sunt produse de IO, DO, miscarea GO.
Fiecare GO constituie un dipol electric, datorita diferentei de potential
dintre cornee si retina, diferenta mare comparativ cu potentialele
cerebrale.
Cand ochiul este static (imobil) nu reprezinta o problema, lipsesc;
Diferitele miscari oculare reflexe genereaza un potential care apare in
derivatiile frontale, bilateral, simetric.
Pot apare si regiunile Temporo - Rolandice, dar au amplitudine mai mica.
Morfologic: unde sinusoidale, regulate, bifazice, f – 3c/s, a – 100-200μV
Se pot confunda cu: ritmul delta si varfurile lente bifazice.
Pot apare unilateral: lipsa GO, paralizie oculara unilaterala, unele diplopii
Miscarile oculare - orizontale sau verticale produse de muschii oculari,
genereaza de asemenea potentiale electromiografice.
Clipitul reflex sau voluntar genereaza potentiale electromiografice ;
importante sunt miscarile reflexe ale globilor oculari care produc un aspect
artefactat caracteristic EEG (fenomenul Bell ).
Artefactele produse de vibratia/tremorul pleoapelor :
– denumite ritm kappa (unde kappa).
- Unde monomorfe, continui sau intermitente, grupate, ritmice
- vazute (de obicei) in derivatiile prefrontale.
- pot fi observate in timpul unui status mental activ
- situate de obicei in intervalul teta 4-7 HZ sau alfa (8-13 Hz ).
- initial s-a crezut ca au origine cerebrala.
- ulterior studiile au evidentiat ca sunt generate de vibratia pleoapelor ;
- uneori sunt atat de mici incat sunt dificil de observat.
- reprezinta de fapt “zgomote“ sau artefacte in citirea EEG si nu ar trebui
denumite rimt sau unde => termenul nu mai este in uz.

Unele artefacte sunt folositoare.

De exemplu, miscarile oculare sunt foarte importante in polisomnografie
si pentru evaluarea posibilelor modificari ale starilor de alerta,
somnolenta sau somn.
EEG in stare de veghe
Unde de vertex
Unde de vertex la un copil normal de 7 ani
Asimetrie de unde de vertex determinata de leziune tegumentara dreapta
Fusurile de somn de amplitudine mai mare in regiunea frontala
dreapta determinate de leziuni cutanate (ritm de bresa)
Fusurile de somn de amplitudine mai mare in regiunea frontala
dreapta determinate de leziuni cutanate (ritm de bresa)
Fusurile de somn de amplitudine mai mare in regiunea frontala
stanga determinate de leziuni cutanate (ritm de bresa)
Artefacte de clipit
Artefact de flutter ocular produs prin stimulare luminoasa;
dd – activitate epileptiforma 3Hz
Artefact de flutter ocular limitat in derivatiile frontale
Miscari orizontale ale ochiului
Artefact de miscare laterala a ochilor; dipol frontal
Artefact de miscare lat oculara, ritmica (nistagmus la orbi); mediu voltat, ritmic
T3 –artefact EKG
Artefact de flutter pleoape dd artefact de clipire repetitiva; amplitudine mai
mica, ritmic
Artefact de clipire; unde difazice, bilaterale, simetrice,
amplitudine mare
Clipirea ochilor ca raspuns la stimularea fotonica
Miscari oculare nistagmoide
Nistagmus vertical in jos (cu componenta spre dreapta);
Fp1 si Fp2 sunt negative
Flutter ocular
Artefact muscular (EMG) (muschii frontali)
Artefact muscular (EMG) (muschii temporali)
Artefact muscular (EMG) (muschii faciali)
Debut –sfarsit frecventa marebrusc, fara alte modificari eeg
Artefact muscular si miscare
Artefact EMG – T3; potentiale di si trifazice limitate T3, durata mai scurta
decat vf epileptiforme
Artefact fotomiogenic – derivatii frontale si occipitale (O2)
Fara raspuns fotic de conducere (frecventa mica)
Artefact fotomiogenic; raspuns fotic de conducere prezent
(frecventa mare de stimulare)
Artefacte glosokinetice repetate
Diferenta de potential baza – vf limba
Artefact glosokinetic – activitate lenta monomorfa, ritmica (T2 – T1)
Artefact muscular frontal
Tuse cu artefact glosokinetic
Artefact de puls mimand PLEDs in derivatia T6 . Nota relatie 1:1 cu EKG si limitat la un
singur electrod. EKG trebuie monitorizat in timpul EEG pentru diferentiere.
Artefact de puls (C3); amplitudinea undei peste activitatea de fond, limitat la un
canal, concordant cu EKG
Artefact de puls (O1); unda lenta urmeaza contractiei cardiace
Monitorizarea miscarii ochilor demonstreaza originea cerebrala a traseului lent difuz
la un pacient treaz, in afara fazei artefactelor de clipire in secunda 3 si 8.
Artefact de electrod unic la T5.
Artefact de electrod – unde lente focale T4-T6, T6-O2
Oscilatii fixe tipice miscarii ritmice electrod
Artefact de transpiratie
Artefact de transpiratie – unde de frecv scazuta si amplitudine mare F si T
Artefact de transpiratie la intreg scalpul; Artefact ecg canale laterale
Artefact EKG - frecvent in electrodul auricular
Artefact EKG T3-A1, A2-T4; locatia,durata, perioada fixa sugereaza sursa EKG
Artefact EKG – montaj referential; predomina pe stg
Artefact pacemaker A1 si A2; aparitii tranzitorii, amplitudine mare, simultane cu
descarcarile EKG
Artefact EKG asemanator cu varf ascutit – unda (sharp waves)
Atrefact de sunet (telefon) 20Hz
Artefact de miscare a capului asemanator cu unde lente focale O2
Artefact de miscare a capului asemanator cu delta ritmic in canalele post. stang
Artefact de electrod la Cz – electrod miscat.
Poate fi confundat cu unda de vertex
Artefactele EKG sunt relativ comune si pot fi considerate
drept activitate tip spike.
EEG modern:
- include un canal EKG de la nivelul extremitatilor.
-permite EEG sa identifice aritmiile cardiace care sunt un
diagnostic diferential important in sincope si alte disfunctii.

Artefactele glosokinetice sunt produse de diferenta de

potential dintre baza si varful limbii .
Miscarile minore la nivel lingual pot contamina EEG
(tremor si tulburari parkinsoniene ).
 Artefacte externe
Artefacte produse din exteriorul pacientului.
Miscarea pacientului sau simpla instalare a
electrozilor pot produce “pocnetul“ electrozilor,
spike-uri provenite din schimbarea tranzitorie a
impedantei unui electrod dat.
Slaba impamantare a electrozilor poate produce un
artifact semnificativ, 50-60 Hz in functie de frecventa
sistemului de alimentare.
O alta sursa de interferente o poate constitui
prezenta unei perfuzii IV - care poate produce unde
ritmice, rapide, voltaj scazut ce pot fi confundate cu
spike urile.
Artefact electric ambiental 60 Hz T6-O2, A2-T4, C4-P4; determinat de
impedanta locala a electrozilor; dd – artefact muscular
Artefact electric ambiental 60 Hz filtrat
Artefact electric motor – frecv f mare, unde fixe, repetitive
Artefact electric motor – frecv f mare, unde fixe, repetitive (pacient comatos)
Artefact ventilatie mecanica O2; Fp2 si F4 artefact frecv inalta (contact electrod slab
Artefact vibratie – produs de vibratia aerului din saltea; interval fix intre unde
Artefact de picurare iv – unde tri si polifazice, amplitudine mica, fara alte
modificari eeg. Predomina datorita inactivitatii electrocerebrale