TEMA:

Abordarea integrată a

conținuturilor matematice în

activitățile didactice din

învățământul primar
“ LECTURA ESTE PENTRU SPIRIT, CEEA CE EXERCIŢIUL ESTE
PENTRU TRUP.”
(MIHAI BENIUC)
 Raportul UNESCO al Comisiei internaționale pentru
educație în secolul XXI menționa ca fundamentale:
• ”învățarea pentru a știi cum să conviețuim” – ceea ce
presupune înțelegerea și acceptarea celor din jur pentru a
putea colabora;
• ”învățarea pentru a acumula cunoștințe” – având ca scop
acumularea unui bagaj de cunoștințe generale, de instrumente
de înțelegere și abilități de învățare;
• ”învățarea pentru a acționa” – ceea ce presupune
formarea capacităților de rezolvare a situațiilor problemă,
prin activarea potențialului creativ”
• ”învățarea pentru viață” – care să permită exersarea
autonomiei și responsabilității personale, pe baza dezvoltării
potențialului fiecărei persoane.
 Pornind de la aceste patru tipuri, se pot
definii cei patru piloni ai învățării:
- a învăța să știi
- a învăța să faci
- a învăța să muncești împreună cu ceilalți
- a învăța să fii.
Îmbinarea acestor patru tipuri de învățare
construiesc, de fapt, învățarea integrată
 Integrarea este văzută va fiind ”acțiunea de a face să
interrelaționeze diverse elemente pentru a constitui un tot
armonios, de nivel superior, a aduce părți separate într-un întreg
unitar, funcțional, armonios” (M.D.Bocoș)
Din punct de vedere curricular integrarea înseamnă:
 organizarea, punerea în relație a disciplinelor școlare, cu
scopul de a evita izolarea lor tradițională;
 ”procesul și rezultatul procesului prin care elevul
interpretează materia care îi este transmisă pornind de la
experiența de viață și de la cunoștințele pe care deja le-a însușit”;
 stabilirea de relații de convergență între cunoștințele,
capacitățile, competențele, atitudinile, valorile ce aparțin unor
discipline școlare distincte;
 proces educațional organizat astfel încât să traverseze
barierele obiectelor de studiu; predarea și învățarea sunt văzute din
perspectivă holistică, reflectând lumea reală, care este interactivă.
 Învățarea integrată asigură cadrul propice pentru
integrarea efectivă și afectivă a elevilor, aceștia putând
prezenta conținuturile cu ajutorul experiențelor proprii,
învață prin descoperire. Acest tip de învățare se reflectă cel
mai bine prin predarea tematică, tip de predare care asigură
dezvoltarea mai multor domenii, concomitent.
Conform literaturii de specialitate, abordarea integrată
are două dimensiuni, și anume:
- integrarea orizontală presupune reunirea a două sau mai
multe obiecte de studiu, din arii curriculare diferite, dar care
formează un ansamblu coerent;
- integrarea verticală se referă la reunirea a două sau mai
multe discipline de studiu din aceeași arie curriculară.
 Astfel, disciplina școlară Matematică și explorarea mediului
(specifică claselor P – II) este expresia integrării pe verticală a
două discipline de studiu: Matematică și Științe/Cunoașterea
mediului. Abordarea în manieră integrată a conceptelor
matematice și a celor care țin de domeniul biologiei și fizicii
conduce la o facilitare a învățării prin corelarea teoriei cu
aspectele din mediul înconjurător.
Abordarea integrată a matematicii și explorării mediului
este o opțiune pentru perioada primilor trei ani de școlaritate
(clasa pregătitoare – clasa a II-a), având drept scop principal
dezvoltarea progresivă a competențelor prevăzute, dar și a
achizițiilor elevilor. Se consideră ca deosebit de importantă
valorificarea experienței elevilor, trecerea accentului de pe
dimensiunea informativă pe cea atitudinal-afectivă și acțională
a formării personalității copiilor.
 Conform programei școlare de matematică și
explorarea mediului, principalele motive care au
determinat abordarea integrată sunt următoarele:
 ”O învățare holistică la această vârstă are mai
multe șanse să fie interesantă pentru elevi, fiind mai
apropiată de universul lor de cunoaștere.
 Contextualizarea învățării prin referirea la
realitatea înconjurătoare sporește profunzimea
înțelegerii conceptelor și a procedurilor utilizate.
 Armonizarea celor două domenii: matematică și
științe permite folosirea mai eficientă a timpului
didactic și mărește flexibilitatea interacțiunilor”
(O.M.E.N. 3418/19.03.2013).
 Pentru a fi siguri de reușita activității de predare-învățare
este important să se acorde atenție unor observații venite din
practica didactică și confirmate de literatura de specialitate, și
anume:
- predarea nu produce neapărat învățare;
- învățarea eficientă presupune aplicarea în practică a
cunoștințelor, urmată în mod imperios de feed-back;
- ideile preexistente și dispozițiile elevului influențează ceea
ce acesta învață;
- învățarea nu se produce numai în spațiul școlar, în cadrul
formal;
- mai ales la vârsta școlară mică, învățarea trebuie să
pornească de la concret spre abstract;
- așteptările elevului, dar și cele ale profesorului
influențează nivelul de performanță al învățării.
 Învățarea științelor, deci și a matematicii și explorării
mediului, presupune respectarea unor condiții specifice:
- reflectarea valorilor științifice;
- formarea unui model de gândire particular, distinct;
- activarea dorinței de a ști, a curiozității;
- implicarea elevilor în activități practice;
-extinderea învățării dincolo de orele de curs.
In clasele a III a si a IV a, integrarea continuturilor
matematice la disciplinele stiințe și geografie cade în sarcina
învățătorului .
Astfel se pot formula probleme pornind de la continuturile
celor doua discipline ( pr. de miscare, de calcul a distantelor, de
citire a tabelelor, de raportare la coordonate și în spatiu) sau se
pot îmbina curiozităti si informații stiintifice cu diferite calcule
si probleme . Proiectele și experimentele pot să presupună
măsurări, transformări ale unităților de măsură, problematizări
 Înrudirea matematicii cu muzica are aplicaţii
dintre cele mai diverse. În predarea matematicii
pot fi folosite conceptele de ritm şi măsură pentru
a evidenţia legătura dintre înmulţire, împărţire şi
operaţii cu fracţii. De exemplu, într-o melodie
care are măsura 3/4, suma duratelor notelor din
fiecare măsură trebuie să fie de trei pătrimi
(măsurile sunt separate între ele prin bare
verticale):
 De asemenea, gamele şi intervalele muzicale pot fi de
ajutor în înţelegerea unor noţiuni matematice elementare
cum ar fi şirurile, intervalele sau mulţimile. Dacă ne
gândim la claviatura unui pian, observăm că notele
clapelor albe se repetă din 7 în 7. Dacă înlocuim în
ordine fiecare notă cu un număr de la 1 la 7, obţinem un
şir de numere ale cărui elemente se repetă din 7 în 7.
 Deseori, la orele de matematică, deși știu să rezolve
exercitii complicate, ne întâlnim cu expresia „nu am
înțeles cum să rezolv problema”, deoarece elevii nu
citeasc enunțul problemei pentru a înţelege (să
interpreteze textul cu scopul de a înţelege / de a raţiona).
Rămâne în grija noastră, a învăţătorilor, să
reformulăm şi să interpretăm problemele matematice
elevilor noştri, să ne asigurăm că tot ceea ce presupune
Comunicare în Limba Romana relaţionează strâns cu
toate materiile predate, dar în special cu limbajul tehnic
al matematicii.
 Ţinând cont de importanta cititului în lecţiile de
matematică, cercetările au demonstrat că cititul în aceste
ore poate duce la o creştere a motivaţiei și interesului
elevilor pentru această disciplină.
Se poate folosi și matematica la orele de gramatică ,
de exemplu , se pot analiza părțile de vorbire sau de
propoziție pe textul unei probleme și astfel elevul îsi
poate clarifica și cerințele problemei odata cu
exersarea competențelor ce țin de limba română.
( Cine face ? Ce face? Ce fel de ?)
La orele de LLR se pot citi ghicitori și poezii care
practic constituie probleme de matematică cu enunt
în versuri.
 La orele de joc și mișcare sau muzică și miscare se
pot concepe activități care să integreze conținuturi
matematice .
Astfel cu ajutorul unor sfori/corzi se pot forma
figuri geometrice care se pot înscrie sau circumscrie
unele în altele, se poate executa un dans pe un ziar , pe
1/2 ,1/4, 1/8 din ziar, twister cu fracții echivalente sau
cu adunarea fracțiilor , ștafete cu cronometrarea
timpului și transformări secunde-minute, calcularea și
alegerea celui mai scurt traseu, etc.
 La orele de Avap se pot aborda foarte usor in special conținuturile care
țin de geometrie- figuri și corpuri geometrice, axe de simetrie, măsurare a
unor lungimi, proportii ( fracții ).
Multe din comptențele matematice vizate in capitolul de geometrie din
manualele de matematică se pot forma și exersa la orele de Avap în
 .
construirea unor machete, obiecte uzuale , reciclate sau artistice folosind
diverse tehnici, decupaj, pliere, îndoire, colaj, Tangram.

Există și numeroase variante de CDS -

Matematica distractiva, Matematica digitală, Magia cifrelor sau
CDS –uri cu matematica integrată – Educație financiară (propus de JA
Raifaissen), De-a arhitectura ( în colaborare cu Uniunea Arhitecților),
Grădina școlară.
Există și numeroase resurse digitale, respectiv
jocuri pe calculator prin care se pot exersa
calcule matematice, măsurări, transformări,
etc. .
Jocuri cum sunt Tangramul, Geomag, Geo-
 .
Board, XColony ajuta la intuirea elementelor de
geometrie.
 Conținuturile matematice pot fi abordate și în activitățile
extrașcolare.
Astfel prepararea unui produs ( murături, prăjituri, salate
de fructe sau legume ) pe baza unei rețete presupune
cântărire, măsurare de volum, fracții sau înmulțire împărțire
dacă se realizează porții multiple sau reduse.
În pregătirea unei excursii se pot calcula distanțele din
itinerar, timpul sau viteza de deplasare, se pot intui relațiile
dintre distanța reală și distanța de pe hartă în funcție de scală,
diferențele de altitudine, compararea lungimii traseelor,
calcularea necesarului de bani pentru vizitarea obiectivelor, a
costului/per execursionist.
In pregătirea unei serbări se poate măsura desfăsurarea
fiecărui moment și încadrarea în timpul alocat, se poate
calcula numărul de locuri pentru spectactori, numărul de
bilete alocat fiecărei clase/familii.
BIBLIOGRAFIE
-- Elena Mândru, Areta Niculae - “Strategii didactice interactive”, Editura
Didactica Publishing House, Bucuresti, 2010
Ana, D., Logel, D., Ana, M.L., Stroescu-Logel, E. (2017). Metodica predării
matematicii pentru învățământul primar, după noua programă. Pitești: Ed.
Carminis.
Magdaş, I., Vălcan, D. (2007). Didactica matematicii în învăţământul primar şi
preşcolar. Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă.
Neacşu, I., Găleteanu, M., Predoi, P. (2001). Didactica matematicii în învăţământul
primar. Craiova: Editura Aius.
Neagu, M., Mocanu, M. (2007). Metodica predării matematicii în ciclul primar.
Iași: Ed. Polirom.
Roşu, M. (2006). Didactica matematicii în învăţământul primar. MEC: Proiectul
pentru învățământul rural. Voica, C. (coord.), Gavrilă, R. M., Voica, C. L. (2009).
Recuperarea rămânerii în urmă la matematică. Bucureşti: Educaţia 2000+.
Disponibilă la adresa: http://proiecte.pmu.ro/c/document_library/get_ file?
p_l_id=14661&folderId=18026&name=DLFE-1801.pdf
-WEBOGRAFIE
•http://www.ascd.org/publications/books/105137/chapters/Reading-in-the-Mathema
tics-Classroom.aspx
•http://blog.abramslearningtrends.com/pre-k/5-unexpected-ways-to-improve-readin
g-hint-use-math
•
 NOASTRE
ÎNVĂȚARE