jasp cristobalit corindon bauxita

SiO2 SiO2 Al2O3 Al2O3

OXIZII
hematit
ÎN VIAŢA rubin
Al2O3
Fe2O3
NOASTRĂ Realizat de:
Placinta Mariana
Oxizii
• a.Definiţie: Compus chimic ,
în componenţa căruia intră oxigenul sau
un alt element. În molecula unui oxid ,
ambele valenţe ale oxigenului sunt
satisfăcute de celălalt element , care poate
fi , după împrejurări , metal sau nemetal.
• b.Scriere: Formula oricărui oxid se
poate scrie corect cînd se cunosc
simbolurile elementelor ce-l compun şi
valenţele acestor elemente.
 Proprităţile Oxidului:
• 1.Oxid cu proprietăţi acide :
oxid metalic ,care formează cu apa un acid .
Ex: Dioxidul de carbon : Cao + H2O = H2CO3

• 2.Oxid cu proprietăţi bazice :

Oxid metalic, care cu apa formează o bază.
Ex: Oxidul de calciu : CaO + H2O = Ca(OH)2

• 3.Oxid cu propietăţi bazice şi acide ( amfoter ): oxid ,

care reacţionează cu un acid ca o bază ,şi cu o bază ca
un acid .Substanţa amfoteră : substanţă care , în soluţie
apoasă , poate funcţiona atît ca un acid ( faţă de o
bază) , cît şi ca o bază ( faţă de un acid tare ).
 OXIZI ÎN NATURĂ

safir brut
Al2O3

rubin
Al2O3

cuarţ
smarald
SiO2
Al2O3
 OXIZI ÎN NATURĂ

opal opal
SiO2 SiO2

cristobalit SiO2

onix
 OXIZI ÎN NATURĂ

bauxita
bauxita
Al2O3

Al2O3

hematit corindon
Fe2O3 Al2O3
 ISTORIC

Cu ani în urmă (în unele zone, chiar şi azi), oamenii de la munte, în

general moţii, culegeau piatra de var şi o ardeau în cuptoare speciale, construite
de ei, obţinând astfel var nestins (CaO).
 AŞA A FOST…

Distribuirea (vânzarea) se făcea

cu mijloace proprii, adică în
căruţe acoperite cu coviltir, să nu
ajungă apă, în caz de ploaie la
var şi să aibă loc o reacţie
chimică deja cunoscută (stingerea
varului).
 OXIDUL DE ALUMINIU
• Pulbere albă greu fuzibilă, greu solubilă în apă şi
în acizi.Se gaseşte în natură în stare cristalizată
sub forma de pietre semipreţioase- safir, rubin
topaz.

• În zilele de astăzi bijutierii folosesc o gamă

largă de minerale. Pietrele preţioase cele mai
valoroase sunt: diamantele, smaraldele,
rubinele şi safirele, cele din urmă preţuite
pentru culorile lor. Aceste pietre sunt atât de
valoroase încât greutatea lor se măsoară în
carate, un carat cântărind doar 200 de
miligrame.

• RUBINUL Poate fi confundat cu granatul,

spinelul roşu, turmalina roşie.
Culori: roşu, purpuriu, orange, roz,
roşu-carmin, roşu cu tentă maronie
Compoziţia chimica: Oxid de Aluminiu - Al2O3
 • Numele provine din latinescul
SAFIRUL sapirus = înţelept, fie din
ebraica sappin = cel mai frumos
sau sefer = carte.

• Safirul este o piatră

albăstruie, transparentă -
translucidă sau opacă, cu nuanţe
închise sau deschise.

• Termenul de safir este atribuit

pietrei corindon - varietatea
albastră. Este un oxid de
aluminiu, cristalizat în sistem
romboedric.
Safirul se poate produce si în
mod sintetic, din oxid de
aluminiu colorat cu săruri de
crom si cobalt (metoda Verneuil-
Fremy).
 OXIDUL DE CALCIU
• varul nestins – are
întrebuinţări în construcţii, în
agricultură (la neutralizarea
solurilor care sunt prea acide
şi în care nu s-ar putea
dezvolta bine plantele); la
fabricarea amoniacului,
clorurii de var, azotatului de
calciu, carbidului; la
purificarea sucului zaharat în
fabricile de zahăr; în tabacarie;
în industria metalurgică
(fabricarea fontei); în industria
sticlei etc.
• Calcinarea carbonatului de
calciu (a pietrei de var),
amestecat cu cabune, se
realizează industrial în
cuptoare verticale.
• Oxidul de calciu reactionează
cu apa, cu degajare de caldură
(stingerea varului), formînd
hidroxid de calciu (var stins):
CaO + H2O = Ca(OH)2 La cald
se combină cu oxizi, cu formare
de săruri. Se întrebuinţează la
fabricarea varului stins, a
carburii de calciu, ca agent
bazic în metalurgie.
 DIOXIDUL DE CARBON
• Dioxidul de carbon se gaseşte în aer (în proporţie de
0,003%) şi în apele carbogazoase. Întrucît procesele care
produc CO2 (arderi, putreziri, fermentaţii, expiraţie etc)
sunt compensate de procese care iau CO2 din aer
(fotosinteza), concentraţia acestuia nu variază apreciabil.

Întrebuinţări:
• prepararea sodei de rufe (carbonat de sodiu);
• fabricarea bauturilor carbogazoase
(sifon, Coca-Cola);
• stingerea incendiilor;
• tratarea unor boli ( de ex. la Covasna,
mofete);
• Dacă în trecut, în cuptoarele
improvizate în curte, CO2 format
la arderea calcarului, se pierdea
în aerul atmosferic, astăzi în
cuptoarele speciale, CO2 este
căpătat şi depozitat în cilindrii
speciali, apoi folosit în medicină,
în industria alimentară etc
• Extinctoarele ,pe care le observăm destul
de des în locuri publice etc. , unele dintre
ele sunt încărcate cu spumă carbonică.
Aceasta este indicată pentru stingerea
incendiilor provocate de instalaţiile
electrice.
DIOXIDUL DE SILICIU
• sub formă de nisip, este
utilizat la obţinerea
materialelor de construcţie
(mortar, ciment, beton etc.)

• a sticlei de cuarţ
(caracterizată printr-o mare
rezistenţă la variaţii de
temperatură), la obţinerea
diferitilor compuşi ai siliciului,
în industria optică, în
metalurgie.
 OXIDUL DE ZINC
• Oxidul de zinc, este unul dintre
cei mai importanţi compuşi
comerciali ai zincului.
In principal oxidul de zinc este
folosit ca pigment (alb de zinc),
apoi ca adaos ionic în sticle, în
emailuri şi în glazuri ceramice.

• Oxidul de zinc mai poate fi întâlnit

şi ca adaos de ZnO în cauciuc , în
sectorul textilelor, în colorarea cu
pigmenţi a ţesaturilor, dar şi ca
agent de uscare în sinteza
anorganică sub formă de clorură
de zinc, dar şi în industria
farmaceutică si cosmetică .
DIOXIDUL DE SULF
• In stare gazoasa, se foloseşte ca materie
primă la fabricarea acidului sulfuric, ca
decolorant pentru fibre textile, ca
dezinfectant. În stare lichefiată, SO2 se
întrebuinţează ca solvent selectiv la
rafinarea petrolului şi ca substanţă
criogenă (producatoare de frig), deoarece,
prin trecerea sa din stare lichidă în stare
gazoasă, se produce o accentuată scădere
de temperatură.

• Cărbunii, petrolul şi gazele naturale conţin

şi compuşi ai sulfului. Prin arderea acestora
se formează dioxid de sulf. Acest gaz atacă
plămînii, producînd astm.
 IMPORTANȚĂ ȘI UTILIZĂRI

• materii prime: Al2O3 (bauxita), FeO, Fe2O3;

• materiale de construcţii: CaO, SiO2;
• obţinerea acizilor: CO2, SO2, SO3, NO2, P2O3, P2O5;
• obţinerea nor baze: CaO (pt. var stins, Ca(OH)2);
• catalizatori: V2O5, MnO2, Al2O3;
• pigmenţi şi coloranţi: Pb3O4(miniu de plumb),
Fe2O3, Cr2O3(verde), ZnO (alb de zinc).
• alimentaţie: CO2 (prepararea sucurilor şi a
sifonului)