Student: TRAICIU IULIAN

Grupa: 141SE
 Ultrasunetele sunt vibraţi mecanice ale particulelor
unui mediu elastic ale căror frecvenţe de oscilaţie
sunt superioare pragului de percepţie al urechi umane
– 20KHz – şi care se propagă în mediu sub formă de
unde elastice.
 Posibilitatea utilizarii undelor ultrasonice pentru
testari nedistructive s-a recunoscut de abia in anii
'30, in Germania de catre Mulhauser, Trost,
Pohlman, iar in Rusia de catre Sokoloff, acestia
folosind tehnici variate cu unde continue.
 Metoda este aplicabila structurilor din materiale metalice si
nemetalice, pentru identificarea discontinuitatilor de
suprafata sau interioare.
 Undele sunt generate de traductori piezoelectrici, uzual la
frecvente de 1-10 MHz.
 Energia transmisa si/sau reflectata poate da informatii
privind integritatea structurii (pozitia si marimea
eventualelor defecte).
 Undele elastice se clasifica in functie de modul de vibratie
al particulelor mediului, in raport cu directia de propagare
(unde longitudinale, transversale si de suprafata).
 Unde longitudinale:
 oscilatiile sunt in directie longitudinala
(zonele de compresiune alterneaza cu cele de
dilatare).
 se propaga in medii solide, lichide si
gazoase.
 Unde transversale (de forfecare):
 particulele se antreneaza unele pe altele,
deplasandu-se pe o directie perpendiculara
pe directia de propagare, la ½ din viteza
undelor longitudinale.
Material Densit. cL cT
kg/m3 m/s m/s
Aluminiu 2700 6320 3130
Argint 10400 3650 1610
Cupru 8900 4700 2260
Aur 19300 3240 1200
Otel turnat 7300 5800 3200
Otel slab aliat 7850 5960 3235

Otel 7900 5790 3100

inoxidabil
Plexiglass 1180 2730 1430

Sticla, flint 3600 4260 2560

Sticla, crown 2500 5660 3420

 apare la suprafata unui solid de grosime mare, marginit de aer .
 se propaga in vecinatatea suprafetei, intr-o zona de grosime aproximativ
egala cu lungimea de unda.
 particulele vibreaza urmand o traiectorie eliptica, viteza de propagare este
de 90% din viteza undelor transversale.
 se pot detecta defecte de suprafata sau langa suprafata.
 apar în plăci de grosime aproximativ egală
cu o lungime de undă.
 există moduri simetrice (unde la care
deplasările perpendiculare pe placă sunt de
sensuri opuse pe cele doua fețe ale plăcii) și
moduri antisimetrice (unde de “incovoiere”
la care deplasările perpendiculare pe placă
sunt de sensuri identice pe cele două fețe
ale plăcii ).
 Viteza undelor depinde de:
1. materialul structurii prin care se propagă;
2. frecvența;
3. unghiul de aplicare a undei incidente;
4. grosime structură.

 Viteza de fază. Viteza de grup

 A0 în placa de oțel 4mm , 150 kHz
 Viteza undelor (v)este dată de produsul dintre
frecvență (f) și lungimea de undă (λ)
v=f*λ
 Viteza undelor depinde de modulul de elasticitate, de
densitate, de coeficientul Poisson
 Reflexia și transmisia undelor la frontiera a 2 medii
diferite se face conform legii Snell:
 sin α / sin β = v1 / v2 ,
 unde α/β sunt unghiurile de incidență/refracție, iar v1
și v2 sunt vitezele undelor in cele 2 medii.
 Se bazează pe efectul piezoelectric: modificarea
dimensiunilor unui cristal (cuarț) în funcție de polaritatea
curentului electric aplicat pe fețe opuse.
 Zona din imediata vecinătate a traductorului (“near field
of the sound beam”) prezintă fluctuații mari ale
intensității semnalului emis, ceea ce face ca eventuale
discontinuități din structură sa producă semnale multiple,
dificil de interpretat.
 La trecerea undelor prin materiale, se produce o atenuare
a intensității lor datorită:
◦ dispersiei cauzate de discontinuitățile întalnite
◦ absorbției datorită conversiei energiei undelor în
caldură.
 La propagarea prin material, undele îşi manifestă intensitatea
prin implicarea în două fenomene: atenuarea inerentă unui
parcurs normal şi reflexia de o suprafaţă de discontinuitate.
 Există două modalităţi fundamentale de aplicare a metodei:
prin transmisie şi prin reflexie (ecou).
 Este cea mai utilizată metodă.
 Energia undelor se transmite prin intermediul unui
cuplant (uzual, ulei sau vaselină) între traductor și
suprafață structurii de testat.
 Când undele “călatoresc” prin material, la întalnirea
unei discontinuități, o parte a energiei lor se reflectă, o
parte se transmite mai departe in structură.
 Amplitudinea ecourilor scade.
 Dacă reflexia nu permite o interpretare bună, se
analizează semnalul transmis cu ajutorul unui al doilea
traductor aflat la celalalt capăt al structurii.
 Când nu este posibilă transmiterea undelor normal la
suprafață, se pot emite unde transversale, pe direcții
înclinate.
 Frecvența undelor este un element cheie în aprecierea
senzitivității la identificarea și măsurarea defectelor. La
o frecvență dată, practic, se pot “vedea” discontinuități
comparabile cu lungimea de undă, până la ½ din
aceasta.
 La frecvențe joase, atenuarea este mai mică, gradul de
penetrare crește, dar scade capacitatea de a discerne
între defecte prea apropiate. Frecvențe mai mari sunt
alese pentru a avea o rezoluție mai bună.
 Se pot determina fisuri in structura, aparute datorita
fenomenului de oboseala. Forma semnalului este mai
ascutita. Daca accesul este posibil, se fac mai multe
determinari, de pe diferite directii, pentru a putea
localiza defectul si a evalua marimea lui.
 Incluziunile si porozitatile reflecta undele sub forma
unor semnale mai slabe.
 Undele ultrasonore permit determinarea grosimii
conductelor sau vaselor sub presiune, aceasta cu impact
in prevenirea cedarii structurilor datorita coroziunii.
 Folosește unde transversale pentru examinarea
sudurilor, fisurilor, porozitaților etc.
 Unghiul de refracție al undelor în material este înscris
pe traductor, alegerea acestuia fiind impusă de tipul de
defect.
 Stabilirea distanței la care se pune traductorul se face
printr-o calibrare inițială, inspecția facându-se apoi prin
mișcarea traductorului în planul piesei, pe o linie
paralelă cu zona de controlat.
 Inspecția conductelor se poate face la interior sau la
exterior, pentru determinarea deftctelor din fabricație
sau aparute in timpul funcționării.
 “A – scan”: amplitudinea ecourilor este prezentata in
functie de timpul parcurs de unda in structura;
traductorul are o pozitie fixa.
 “B – scan”: traductorul aluneca dupa o linie de pe
suprafata obiectului testat; se obtine o evaluare in
sectiunea piesei, cu informatii privind lungimea si
adancimea unui eventual defect.
 “C – scan”: este o reprezentare plana a tuturor
ecourilor; se utilizeaza pentru detectia coroziunii in
conducte sau vase sub presiune si pentru identificarea
delaminarilor in structuri compozite.
 Aplicații ale metodelor ultrasonice de control: structuri
sudate, piese metalice și nemetalice, identificarea
fisurilor apărute in funcționare, evaluarea coroziunii,
etc.
 Avantaje: se inspectează o mare parte a structurii,
rezultatele sunt imediate, costurile sunt relativ scăzute
față de alte metode.
 Limitări: penetrare scăzută în anumite materiale,
tehnicianul operator trebuie să fie bine pregătit pentru
interpretarea datelor.
 Bibliografie:
 [1] – Carmen Dumitru ,”Echipamente și tehnologii
inovative de procesare a pieselor obținute prin
turnare”.
 [2] - Cl.Stefanescu,DM Stefanescu, “Indreptar pentru
Turnatori,Ed.tehnica 1972”.
 [3] - Wikipedia
 [4] - Curs – Metode de control nedistructiv. Prezentare
generală.