UNIVERSITATEA ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI

FACULTATEA ȘTIINȚE EXACTE

DEPARTAMENTUL: CHIMIE, INFORMATICĂ ȘI MATEMATICĂ

A efectuat : Buţcu Oxana

 afectează mediul prin consumul mare de apă, energie si
substanțe chimice, precum și prin cantitatea mare de
deșeuri pe care le generează ca rezultat al utilizării
unui număr impresionant de substanțe chimice și
procese tehnologice.
 rest dintr-un material croit, tăiat, fasonat etc. care nu
mai poate fi valorificat direct pentru realizarea
produsului respectiv.
 Deșeurile textile pot fi transformate în textile nețesute,
mai exact în produse superior calitative pentru diverse
domenii de aplicabilitate care țin chiar și de produsele
performanțe tip high-tech.
 Acestea pot fi folosite în industria de autoturisme sau
industria mobilei, fono si termoizolații în construcții,
agricultură etc.
 Materialele textile refolosibile, cunoscute și sub
denumirea de deseuri textile, provin:
Filare,
în urma
Preparaţia firelor,
proceselor de
Tesere,
prelucrare
Tricotarea,
textilă
Finisare chimică

combinate de fibre
În urma proceselor chimice sau în unitati ce
de confectionare, de prelucreaza materiale
prelucrare în alte textile
sectoare industriale
ca urmare a uzurii
fizice si morale
dupa un anumit
timp de folosire a
produselor textile.
 deșeuri recuperabile:
- deșeuri rezultate in fazele de filare, care sunt reintroduse in
procesul de fabricatie – amestecuri fibroase de la bataje, carde,
masini de pieptanat, laminoare etc.;
- deseuri de la fazele de croit din tricotaje, ce se pot folosi pentru
piese mici;
- deșeuri de fire din filaturi, tesatorii, tricotaje, capete si fâșii de
tesături din tesătorii, finisaje și secții de tricotare și peticele din
fazele de croire, care se valorifica în cadrul ramurii textile prin
realizarea de fire de vigonie, textile nețesute, vată de tapiterie
pentru mobila si auto, materiale izolatoare, geotextile etc. (cca
60% din deseurile recuperate);
 deseuri nerecuperabile – care se incinereaza sau se aruncă la
gropile de gunoi.
sub formă de fire, petice de ţesături, tricoturi, neţesute, în
vederea recuperării de fibre, sunt procedeele:
 de tăiere sau mărunţire
 defibrare.

Fibrele rezultate - obținerea firelor sau textilelor nețesute,

care se utilizează sub formă de straturi fibroase.
Acestea constituie suporturile textile, sunt alcătuite din
aglomerări de fibre orientate pe anumite direcţii sau
orientate multidirecţional
Uscate umede

 Cardare  din suspensii cu apă

 cardare-pliere  şi fibre scurte
 procedee aerodinamice
 etc.
 prelucrarea deşeurilor textile prin tăiere, destrămare,
defibrare şi realizarea amestecurilor fibroase cu
conţinut de fibre din deşeuri;
 prelucrarea prin tehnologii clasice de filare şi ţesere a
fibrelor cu caracteristici care fac posibilă procesarea;
 prelucrarea amestecurilor fibroase pe tehnologii
neconvenţionale cu agregate care asigură consolidarea
mecanică prin interţesere sau coasere-tricotare sau prin
tehnologii la care consolidarea este fizico-chimică, cu
adezivi în stare lichidă sau solidă.
a deșeurilor textile sub forma resturi tricot/țesatura/fire,
retururi in fibre recuperate, include urmatoarele operații:

 sortare pe culori de bază;

 realizare manuală a patului de amestec respectând cota
procentuală a fiecarei componente/8-12 straturi;
 tăiere/ mașina de tăiat tip ghilotina;
 destramare/destramator cu 3 tambure.
 sortare pe culori de bază

tăiere pe mașina de tăiat tip ghilotina

pat amestec manual

destrămare pe destrămator cu trei tambure

odihna/camera de odihna

amestecare, defibrare pe lup amestec

cardare pe agregat de patru carde

filare clasică pe masini de filat cu inele tip

lâna
 sortare pe culori de bază

tăiere pe mașina de tăiat tip ghilotina

pat amestec manual

destrămare pe destrămator cu trei tambure

cardare

lamimare trecerea I,II

filare neconventionala
carda
 Deșeurile tehnologice
 resturile de tricot tip bumbac/ tip lana
 resturile tesături rezultate din operațiile de confecții.

Fire, respectiv produse textile cu valoare adăugată mare se pot

obține prin utilizarea unor amestecuri binare sau ternare de
deșeuri textile cu proprietăți specifice, prin optimizarea
parametrilor de prelucrare preliminară a deșeurilor și de
prelucrare clasică sau neconvențională a fibrelor recuperate.
pot fi prelucrate în vederea obţinerii unor produse
avansate pentru realizarea:
 biofertilizatorilor cu aditivi proteici
 biocombustibilior
 materialelor tensioactive pentru industria de construcţii.
Pentru obținerea de cărbune activ se supun pirogenării:
 Bumbacul
 Vâscoza
 lâna
 fibrele poliacrilonitrilice

Condiții necesare in scopul obţinerii unor randamente sporite in produs solid:

 T = 280-700oC,
 Viteze de încălzire = 0,5-64°C/minut
 Substanţe de impregnare: ZnCl2, NH4CI, B(OH)3, HCI şi FeSO4

In cazul pirogenării deşeurilor textile fără utilizarea substanţelor de impregnare,

randamentul în produs solid creşte odată cu scăderea vitezei de încălzire.
Aspectul prezintă importanţă practică numai în situaţia in care se urmăreşte
obţinerea unui cărbune activ de mare puritate destinat utilizării în domeniul
medical.
 Transpunerea în practică a dezideratului “deseu zero” prin
valorificarea eficientă a deşeurilor textile în produse cu
valoare adaugată mare prin tehnologii competitive necesită:
 ♦ Facilităţi strategice prin parteneriate public-private pentru
realizarea investiţiilor de infrastructură şi a retelelor
tehnologice de prelucrare a deşeurilor.
• 95% din deşeurile textile pot fi refolosite, repurtate sau
reciclate.
 ♦ Eforturi de dezvoltare şi cercetări semnificative avînd ca
punct de plecare o noua abordare bazată pe ciclul de viaţa al
produselor, pe impactul generării deseurilor asupra mediului,
pe introducerea de noi standarde, precum şi pe măsuri de
prevenire a producerii de deşeuri.