Trematode

În lume se înregistrează aproape 21 mln de infestaţi de

trematodoze. 2/3 din morbititatea mondială se referă la
populaţie din Federaţia Rusă (Siberia).
 CLASA TREMATODA. CARACTERISTICA GENERALĂ.

-Helminti plati, foliacei, nesegmentati, care in stadiul adult paraziteaza

obligatoriu in diverse organe si tesuturi la om, mamifere, pasari.

- Clasa Trematoda cuprinde specii hermafrodite cu exceptia

fam. Schistosomidae.

- Trematodele au ventuze de fixare(1-2); una la nivelul careia se situeaza

orificiul bucal ( tub digestive incomplete), una pe faţa ventrală.

- Sistematica se realizeaza in functie de numarul si pozitia ventuzelor.

Exista 5 grupe: - Distome

                           - Amphistome
                           - Holostome
                           - Monostome
                           - Schistosome

 
Au spini cuticulari pe suprafaţa externă (tegument); au rol înfixare ca
şi ventuzele;
Clasificare:
1. Aparat biliar: Fasciola hepatica; Opistorchis
2. Pulmonare:Porogonimus
3. Circulatori:Schistosoma
- ciclul biologic este complex, el realizandu-se cu particularitatea cel
putin a unei  gazdei intermediare, cu realizarea mai multor stadii si cu
polembriogenia ( 1 stadiu=> mai multe elemente din stadiul urmator)

stadii -> ou -> miracidium ->sporochisti -> redii ->cercari ->

metacercari = stadium infester

- in gazda intermediară in mod obligatoriu si uneori si stadiul de

metacercar
 ТРЕМАТОДЫ — ПАРАЗИТЫ ЧЕЛОВЕКА И ЖИВОТНЫХ

Виды Основной Заболевание и Поражаемые Промежуточный Пути заражения

хозяин распростране органы хозяин основного
ние хозяина

Печеночный корова, редко фасциолез; печень Пресноводный проглатывание

сосальщик человек повсюду моллюск - малый адолескариев при
Fasciola прудовик питье из
hepatica водоемов

Ланцетовидный овцы дикроцелиоз; То же наземные Поедание вместе

сосальщик повсюду моллюски, с травой муравьев
Dicrocoelium муравьи с метацер-
dendriticum кариями

Кошачья двуустка лиса, собака, Описторхоз, То же пресноводные Поедание рыбы с

Opistorchis человек повсюду моллюски, рыбы метацеркариями
felineus
Кровяная человек шистосоматоз; крупные венозные пресноводные внедрение
двуустка Юго-Восточная сосуды брюшной моллюски церкариев в кожу
Schistosoma Азия, Африка, полости тропических во время купания
haematobium Южная Америка регионов

Легочная То же парагонимоз; легкие пресноводные поедание раков с

двуустка Япония, Корея моллюски, раки, метацеркариями
Paragonimus крабы
nestermani
 CLASA TREMATODA.
STADIILE DE DEZVOLTARE.
 FASCIOLA HEPATICA

Este un parazit in forma de frunza, fasciola

(Fasciola hepatica, sin. Distomum
hepaticum) din clasa trematodelor. Parazitul
masoara in lungime 2-4 cm, iar in largime
aproximativ 1 cm.
Fasciola gigantica -  pana la 10 cm, mai
ales in America de Nord la rumegatoare
si rar la iepuri, zebra si om.
1. Are 2 ventuze
2. elimina oua, traieste 5-6 ani, si chiar 11
3. in primii 2 ani produce oua assive(3000-5000/zi) 4.
tub digestiv ramificat;
5. hermafrodit, în segmentul anterior al viermelui;
produce ou neinfecţios
Sursa de infectie. Gazda principala a parazitului este oaia, dar destul de
frecvent pot fi si alte animale, cum ar fi vitele cornute, calul, cainele,
iepurele, veverita etc., care, parazitate, elimina ouale parazitului in
dejectii.
Modul de transmitere. Ouale eliminate ale parazitului evolueaza in apa,
trecand printr-o gazda intermediara reprezentata de un gasteropod acvatic
(corpul melcului) din genul Lymnaea. In cele din urma, eliberat, parazitul
sub forma de cercari inchistati (adolescari) ajunge pe diferite plante, care
cresc pe marginea apelor statatoare sau curgatoare. Omul se imbolnaveste
band apa contaminata, sau - cel mai frecvent -prin ingerarea unor asemenea
cercari infectiosi, odata cu salata "cresson" (untisor), salatica sau alte plante
de apa, de asemenea contaminate.
CICLUL EVOLUTIV
 Fasciola hepatica: Living adult in bile duct.

Cale de patrundere. Digestiva. Cel mai frecvent parazitul se localizeaza in

ficat. Se poate insa uneori fixa si in plamani, creier, ochi, piele etc.
Durata perioadei de incubatie. Dezvoltarea parazitului pana la stadiul adult are loc in
organismul gazdelor sale in aproximativ 3 luni.

Simptomatologie. Urmare a localizarii sale mai frecvent in ficat, principalele tulburari

sunt din partea tubului digestiv si in special a ficatului. Astfel bolnavii vor acuza dureri
in hipocondrul drept cu iradieri in umar, inapetenta, greturi, eructatii, varsaturi bilioase
sau alimentare, senzatii de balonare si tulburari de tranzit intestinal (diaree sau
constipatii). La unii bolnavi se constata hepatomegalie, ascita si un icter mai mult sau mai
putin intens. pe langa asemenea cazuri care pot evolua spre ciroza, altele au un
prognostic la fel de sever prin complicatiile septice sau starile de casexie avansate. Pe de
alta parte prin mecanism toxico-alergic in unele cazuri de fascioloza s-au inregistrat
artrite cu caracter reumatoid, tulburari psihice, astenii accentuate, stari febrile,
manifestari cutanate etc.

Durata perioadei de contagiozitate. Boala nu se poate transmite direct de la om la om.

Gazdele definitive ale parazitului (ovinele) elimina ouale, atata vreme cat sunt infestate.

Tratamentul. Pe langa clorhidratul de 2-dehidroemetina, care se administreaza in

aceleasi doze ca in amibiaza (120 mg pe zi, timp de 10 zile), se mai foloseste Entobexul,
tablete de 50 mg, 9 pe zi, 15 zile si Hexaclorparaxilolul (Cloxilul) in doze de 60
mg/kilocorp timp de 5 zile. Totusi problema  tratamentului in aceasta parazitoza este
departe de a fi rezolvata.
DIAGNOSTIC DE LABORATOR

Diagnosticul se pune prin examenul

coproparazitar care evidentiaza ouale in materiile
fecale sau prin examenul unui aspirat peritoneal.

CARACTERISTICA OUĂLOR

Ouăle sunt mari, sunt ovoidale, au o coajă subţire

şi un opercul situat la unul din poli. În interior,
există o masă de celule viteline, în mijlocul cărora
este situată celula ou. Ouăle nu sunt embrionate în
momentul elimenării.
 PROFILAXIE

Practici igienice corecte şi medicale corecte:

1. educaţie medicală;
2. controlul culturilor de salată;
3. terapie şi control veterinar;
4. moluscoide probiotice ( poate)
DICROCOELIUM DENDRITICUM
(DICROCOELIUM LANCEATUM)
MORFOLOGIE

Parazitul adult are

un corp alungit, în
formă de lance, cu
lungimea de 0,5-1,5 cm
şi lăţimea de 0,15-0,25
cm. Extremităţile sunt
ascuţite, cea posterioară
find mai atenuată decât
cea anterioară. Ventuza
ventrală este mai mare
decât cea bucală, iar
cuticula este lipsită de
spini. Intestinul este
tubular şi lipsit de
ramificaţii.
 DIAGNOSTIC DE LABORATOR

Metoda coprologică – examinarea maselor fecale

cu depistarea ouălor.
Ouăle sunt mai mici decât ouăle F. hepatica. Sunt
asimetric, plan convexe, cu o coajă groasă la unul
din poli, oul are un opercul şi conţine în interior
un embrion.
 OPISTORCHIS FELINEUS

3 Specii: - O. Felineus (Europa de E, Asia de

N -siberiană)
-O. Viverrini(Tailanda, Laos)
-O. Guayaquilensis(exclusiv Ecuador!)

Parazitul:
1. Distomian biliar
1. Hermafrodit – cu dimensiuni mici (0,7- 1,8 cm/0,2 cm)
2. Are testiculele localizate posterior cu aspect lobat
(opis=posterior; torchis=testicul)
3. Ou – neinfecţios – în interiorul embrionului se dezvoltă
miracidium
4. Forma de rezistenţă – metacercar – se dezvoltă în stratul
muscular superficial la peşte - fitofag
5. Ou – aspect de clepsidră – în interior se dezvoltă embrionul
6. Longevitate –5-10 ani la om
7. Sea-food – 4-5 kg/an (1960) – 7 kg/an (2002 - SUA)
consumul de peşte crud, fructe de mare; 20 0.000.0 00 oameni
infectaţi!
CICLUL DE VIAŢĂ

1. 2-4 luni la adulţi – în bilă

2. în apă;

melc (Bithynia) – gazda intermediară –

stadii: sporochist/redii – neinfecţioase pt
om – redii tip II – cercar – în apă –
devine metacercar – în peşte fitofag

peşte fitofag – 40 specii; gazdă

intermediară II; purtători de
metacercar:
crapul – imediat sub solzi;

icrele nu sunt parazitate în stratul

muscular superficia
 MANIFESTĂRI CLINICE

Boala se manifestă clinic în funcţie de nr ouă.

1.nr mic – forma asimptomatică

2. forma simptomatică – locul parazitului;
-Faza invazivă – determinată de metacercar în căile biliare
intrahepatice;
febră, urticarie, diaree mucoidă, hepatomegalie, eozinofilie
-Faza obstructivă – subicter; colici biliare frecvente; nr
eozinofile mic;
Complicaţii:
-Ciroză biliară/hepatică
-Colangiocarcinom
 EPIDEMIOLOGIE

• Parazit cosmopolit
• Zoonoză (pisică,câine, vulpe, carnivore
sălbatice)
• Transmitere digestivă – carne crudă de
peşte fitofag (sushi=peşte crud, icre;
sashimi – suplimentare de daikon=ridiche
rasă, asabi=pastă de hrean, sos de soia; m
ak i z u s h i= sushi în rulou de orez;
hreanul, oţetul, sache= băutură- nu
distrug parazitul!)
PROFILAXIE

1. Educaţie medicală, igiena mediului.

2. Control veterinar.

Обеззараживание рыбы достигается:

замораживанием - в течение 32 часов при
-28º С;
солением в растворе соли плотностью 1,2
г/л при2º с в течение 10-40 суток;
варкой не менее 20 минут с момента
закипания;
прожариванием под закрытой крышкой не
менее 20 минут.
DIAGNOSTIC DE LABORATOR

1. Metoda coprologică

CARACTERISTICA OUĂLOR

Ouăle sunt ovalare, operculare. La polul opus,

se găseşte o proeminenţă. În momentul
eliminării, oul conţine un miracidium mai
ascuţit.
PARAGONIMUS WESTERMANI

1. 7 specii importante medical;

2. distomieni tropicali

3. Longevitate – 6-20 ani

4. zoonoze;

5. sea-food – Opistorchis
Parazitul:
1. Adultul – hermafrodit; „boabă
de cafea”; faţă ventrală plană;
faţă dorsală
convexă; 8-16/4-8/3-4 mm;
paraginimus – testiculele
simetrice, mediane
2. Ou – neinfecţios; are în
interior mirocidium neinfecţios;
ou „cu umeri” – anterior –
opercul=căpăcel – nu-l acoperă
în totalitate
3. Vierme – larva –în
apă:Lofocercar – infecţios;
Metacercar – în crustacee (crabi,
raci, creveţi, homari, languste).
CICLU DE VIAŢĂ
1. 4-6 luni
2. apă caldă (27-28°C) - limitează răspândirea
geografică
3. melc (Oncomelania Thiara; Semisulcospira) – gazda
I- rol în ciclul biologic: oul
produs de adult e eliminat înspută sau prin înghiţirea
sputei e eliminat cu materii
fecale – se transformă în redii II – lofocercar – ajunge
în apă.

4. crustacee (crabi, homari, languste, creveţi) – gazda

II – înghit lofocercarul – formeazămetacercar în
musculatura lor – e infecţios! – omul se infectează pe
cale digestivă (alimente insuficient prelucrate termic)
– traseu ofensiv: oul – ajunge în intestin – diafragm –
pleură – plămân – sapă o cavitate; se maturează lent.
CICLUL BIOLOGIC O. FELINEUS
 EPIDEMIOLOGIE

1. Zonă tropicală – 3 focare: Asia (P.

westermani –75% din cazurile de
paragonimiază); Africa (P. africanus);
America Latină (P. mexicanus)

2. Zoonoză – animale carnivore

3. Transmitere digestivă – carne crudă de

crustacee din bucătăria extrem-
orientală:tempura- crab; crab în suc crud –
afrodiziac în: China, Tailanda, Coreea; crab
în vin de orez; alcoolul nu distruge
metacercarii;

4. Nr cazurilor predomină la persoane cu

vârsta >30 ani
 MANIFESTĂRI CLINICE

Faza imatură
1. febră
2. colici abdominale
3. diaree sanguinolentă
4. tuse seacă fără expectoraţie

Faza pulmonară
1. dispnee
2. tuse cu expectoraţie caracteristică – ruginie – cărămizie
3. eozinofilie
4. chiste pulmonare cu dimensiuni variabile
5. junghi – dureri toracice şi pulmonare
Faza preembolică
1. viermele adult poate să erodeze vase de sânge
mari & să plece din plămâni
2. embolia – cu fragmente de ţesut osos & grăsos; cu
viermi (ouă, adulţi)
3. dispnee severă
4. apar semne decianoz ă, hemoptizie = spută +
sânge
 COMPLICAŢII

Paragonimiaza extrapumonară – prin embolie.

Localizări:
1. 90% - adulţi, ouă în SNC. Forme cerebro-medulare:
epilepsie locală; hemiplegie; amauroză (nu sunt sigură
că am scris corect)= orbirecentrală
2. forme abdomino-pelviene: peritonită cronică,orhită
(bărbaţi);ooforită (femei)
3. forme cutanate: noduli subcutanaţi, nedureroşi,
mobili;
4. formepiogene: localizate în sinusuri – sinuzită
purulentă frontală;abcese subcutanate .

Paragonimiaza foarte severă!

 DIAGNOSTIC DE LABOATOR

1.Morfologic- în parenchimul pulmonar se observă

opacităţi pulmonare – seamănă cu„ bulele de săpun”
2. Imagistic
Localization of P. westermani major egg
antigen in a longitudinal frozen section of an
adult P. westermani by indirect
immunofluorescent method. Cryosectioned P.
westermani adults were reacted with mouse
serum against purified recombinant P.
westermani major egg antigen (a) and
uninfected control mouse serum (b)
 PROFILAXIE

1. Educaţie medicală
2. Igiena mediului
3. Moluscocide probiotice – împiedici desfăşurarea ciclului
biologic la melci
SCHISTOSOMA HAEMATOBIUM

1. Trematode ale sist. circulator venos

mezenteric

2. Hematofage

3. Dimorfism sexual (mascul/femelă)

4. Aparat excretor evoluat („flame

cells” – celule pulsatorii specifice)

5. Longevitate: 5-1 5-30 ani (la om)

6. 200-300.000.000 oameni infectaţi

anual!

7. 200.000decese/an!
 5 specii:
1.S. japonicum – dominantă;
2.S. mekongi (în bazinul fluviului Mekong –
în Laos) – la nivelul venei mezenterice sup.
3. S. mansoni – vena mezenterică inf.
4. S. haematobium;
5. S. intercalatum – localizate în plexuri
venoase hipogastrice (perivezical; erirectal)

Masculul ţine în canalul ginecofor femela –

se formează un şanţ prin plierea masculului
în jurul femelei; rămân > 30 ani.

Schistosoma –schisto=împărţit +soma=corp.

EPIDEMIOLOGIE

1. Zona caldă – endemie

2. 76 ţări endemice – 200-300.000.000 oameni

3. teritorializare; nu toate speciile – concomitent.

4. Specifice omului: S.haematobium, S.mansoni, S.

Intercalatum

5. Zoonoze: S.japonicum, S.mekongi

6. Transmitere cutanată – direct larva din apă

7. Grupe de risc
- Copii 5-15 ani
- Adulţi 35-45 ani
- Ocupaţional – zona rurală – mediu rural.
 CICLUL BIOLOGIC
1. Femela vierme elimină –300 (la S. Mansoni, S. haematobium)-
3000 ouă/zi (la S. japonicum) – în urină, materii fecale

2. Oul – în apă caldă – (23-25°C) – din el se dezvoltă primul stadiu –

miracidium – întâlneşte melcul – devinesporochist – redie – redie II
– larva

3. Pleacă din melc – devinefurcocercar – infecţios pt om! Produce

1000-5000 ouă/zi – element de compensare – furcocercarul nu are
stadiu de rezistenţă; are coada bifurcată, ca o furculiţă; capul
conţine proteinaze; are 500 μm

4. Furcocercarul din apă – pătrunde prin piele sănătoasă – în 10

min străbate bariera cutanată, îşi pierde coada; rămâne capul –
schistosomulă – prin sist. limfatic ajunge în cordul drept – în
plămân; prin zona diafragmatică ajunge în sist. port intrahepatic
(20 zile) – migrare & localizare – în 12-15 luni în teritoriul
mezenteric specific (v. mezenterică sup. S. Japonicum & S.
mekongi; v.mezenterică inf. S. mansoni)
S.haematobium
•
în plexurile: perivezicale; perirectale
•
specifice omului
Clinica
•
hematurie
•
metroragie
•
la bărbaţi –hemo spermie
•
rectoragie Complicaţii: - aparat genito-urinar
septice – infecţii urinare repetate;uropatie obstructivă (sclerozare);
polipi în vezica urinară – risc de malignizare
litiază urinară; vezicală;
aparat genital – scleroză – sterilitate; avort spontan;
fistule la nivelul perineului (perianale)
polipi genitali
în rect polipi- se cancerizează
embolia – măduva spinării; localizări ectopice: plămâni, piele,
placentă; ficat –complicaţii la distanţă faţă de sist. port.
Oul – spina în poziţie mediană & de dimensiuni mici; miracidium
neinfecţios.
Diagnostic
1.Morfologic – oul identificat în: urină numai între orele 10-14! (femela
are ritm
circadian specific); în biopsii (vezică, rect, col uterin)
S.japonicum
Trematode de v.mezenterică sup.
În Extremul Orient
Eradicată din Japonia – era hiperendemică
Evoluţia clinică cea mai gravă
Zoonoză Clinica – Schistosomiază extrem orientală sau
arterio-venoasă
1.Dermatita/prurit/kabure – precoce & intens
2.Febrakatayama (2-3 săptămâni); intense
3.Sindromdizenteric – diaree cronică/episodică
sanguinolentă
4. Complicaţii precoce grave:
Hemodinamice: fibroza periportală Symmers; artera
pulmonară.
Polipi în intestinul subţire, stomac;
Ou – arespină laterală de dimensiuni mici; în interior –
miracidum neinfecţios
Zoonoză.
Frecvent asociată cu O.viverini – risc de cancer hepatic,
favorizând malignizarea.
S.mansoni
•
Trematode de v.mezenterică inf.
•
Cele mai răspândite geografic (Africa, America)
•
Specifice omului Clinica – Schistosomiaza intestinal ă sau
hepatosplenică
1. Dermatita/prurit/kabure
2.Febră katayama
3.Sindrom dizenteric
4. Complicaţii intestinale:
polipi colono-rectali;
cancer de colon;
fibroscleroze;
hemodinamice – HP; splenomegalie egipteană; HVD
imunologice
septice
Oul – spina în poziţie laterală, are dimensiuni mari.
Epidemiologie
•
răspândire: zona tropicală; subtropicală; Africa, Pen.
Arabică;
•
specifică omului
•
transmitere cutanată.
 PATOGENIE –SCHISTOSOMIAZA
1.Reacţii de hipersensibilizare – tip I – mediate de IgE; la nivelul pielii
(cutanate) –
furcocercar & sistemice (schistosomulă).
2.Reacţii T- dependente – reacţie la oul pe care îl elimină femela; granulom de
ou –
în jurul oului – ţesut conjunctiv („bilharziom” – 12-15 luni); sclerozarea proces
accelerat –fibrosclero z ă (ţesut fibros)- 2 tipuri de reacţii:polipoide – tip
proliferativ;cicatriceale. La nivelul parenchimului hepatic –fibroz ă în spaţiul
periport; hipertensiune portală=HP (răsunet hemodinamic portal);ciroz ă. La
alte
nivele: splenomegalie; pielofibroză cu şunt porto-cav; HP; HTV (hipertrofie
ventriculară dreapta)

3.Reacţii de metaplazie – pre-maligne; colon; vezică urinară; rect.

4.Necroze, ulceraţii; infecţii, suprainfecţii cu gram - (Salmonella); bacteriemii
cronice.
5.Toleranţa imunologică – viermii adulţi – mimetism antigenic – imită dpv
antigenic
proteinele gazdei.Nu sunt percepuţi ca non-self – mecanism pasiv de absorbţie
de fibrină; sinteză de Ag identice cu CMH II
6.Rezistenţa antigenică – variabilitate înb nr ouă & clinic
 1.Morfologic – identificare ou în fecale,
urină; adulţi – numai înnecropsii/operaţii
DIAGNOSTIC GENERAL
-biopsii de: ficat, colon, intestin subţire;
-testul ecloziunii spontane – boală activă –
mirocidium are cili – eliminat în apă
-oul – viabil – boală activă – tratament
antiparazit; dacă e mort – fibroscleroză

2. Imunologic – Ag (ser, urină, fecale); CCA

(catodic); CAA (anodic); - - Ac –
ELISA,COPT (test de precipitare
circumovalară)

3.Imagistic – Ecografia; cist oscopii – aparat

urinar.

4.Endoscopie –celioscopie - aparat genital

5.Ecologic – identificare furcocercar – în apă

(36-48h după eliminarea din melc)
 PROFILAXIE

1.GAPs – surse de apă protejate; canalizare;

2.Educaţie medicală - defecaţie/micţiune; scăldat (piscine);
chemoterapie de
masă.
3. Vaccinare – genom S.mansoni, S.japonicum; enzimeGST28;
proteine somatice S.mansoni14.
DIAGNOSTIC DE LABOATOR
VĂ MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE