Conceptul de jurnalism

Noţiunea de jurnalism.
Tipurile de jurnalism.
Jurnalismul desemnează o meserie, un
ansamblu de activităţi de presă sau
formă de expresie a tuturor celor
care se consacră, în orice domeniu,
publicării unei informaţii, dacă
aceasta are legătură cu actualitatea
imediată sau recentă, prin orice
media, un ziar, un post de radio, de
televiziune sau serviciu on-line.
Jurnalistul este o persoană care
lucrează într-o instituţie din
sistemul mass-media, fiind
remunerat pentru aceasta şi are
responsabilitatea de a colecta, a
elabora sau a edita materiale
care prezintă şi interpretează
pentru public evenimente
curente, de la ştire la
comentariu.
 Cum a evoluat de-a lungul istoriei
emiţătorul (jurnalistul)?

 Cum au evoluat relaţiile profesionale

(legislative, etice) dintre acesta şi
instituţia sa (ziar/magazin, apoi radio,
post de televiziune)? A instituţiei cu
publicul/publicurile?
 A instituţiei de presă cu
celelalte instituţii/subsisteme
(politice, economice, culturale)
– biserică, putere politică, justiţie etc.?

 Cum a evoluat mesajul

(textul jurnalistic), atât în ce priveşte
forma, cât şi conţinutul?”.
AN C IP

E J P

Realitatea
 J – jurnalistul şi, implicit, instituţia media în care îşi desfăşoară
activitatea;

 T – textul (mesajul) jurnalistic;

 C – canalul prin care este difuzat mesajul (transpus într-un cod);

 P – publicul/publicurile (categorii sociale, diferite ca sex, vârstă, cu

nivel cultural variat etc.). Iniţial sinonim cu publicul, termenul
audienţă este treptat folosit pentru a desemna publicul de radio şi
televiziune. „A avea audienţă” înseamnă a fi bine primit de public.

 IP – instituţii publice/sociale (politice, legislative, executive şi

judecătoreşti, de stat, publice şi private, locale şi centrale, culturale
şi educaţionale etc.);

 E – editor (fondator) = persoana (grupul) care suportă financiar

apariţia publicaţiei, funcţionarea postului de radio, de televiziune etc.
Editorul poate să fie jurnalist sau nu.

 AN – acte normative/legislaţie a presei, în conformitate cu care

trebuie să funcţioneze instituţiile mediatice, inclusiv etica jurnalistică
(codurile deontologice).
 Tipurile de jurnalism pot fi delimitate în
funcţie de două criterii:

a) În dependenţă de felul cum este

difuzat mesajul (tipul de media)
– Jurnalismul de agenţie;
Jurnalismul de presă scrisă
(media tipărite); Jurnalismul
radio; Jurnalismul TV;
Jurnalismul on-line.
b) Alt criteriu ţine de cele două funcţii
fundamentale ale jurnalismului – 1)
Jurnalismul de informare (ştire,
reportaj, interviu), 2) Jurnalismul de
opinie (reprezentat de speciile –
editorial, cronică, recenzie,
comentariu). În cadrul jurnalismului de
informare mai pot fi evidenţiate trei
tipuri care se referă la aşa-numita
informare aprofundată: a)
Jurnalismul de interpretare
(Interpretative Reporting), b)
Jurnalismul de investigare
(Investigative Reporting sau Ancheta
jurnalistică) şi c) Noul Jurnalism (New
Journalism).
c) Şi, în fine, domeniul care
include Jurnalismul
specializat (demers jurnalistic
– de informare, de opinie –
aprofundat, într-un domeniu
sau altul – politică, economie,
medicină, cultură, arte,
literatură, ştiinţe, sport etc.)
[Cristian Florin Popescu,
Manual de jurnalism].
În clasificarea genurilor jurnalistice pot fi
evidenţiate două direcţii (tradiţii):
occidentală (americană) şi rusească.

 Varianta americană este cea

reprodusă în Manualul... lui
C.F. Popescu.

 Varianta rusească (tradiţiile

şcolii ruse de jurnalism în
delimitarea genurilor
publicistice):
genurile informative (ştirea,
interviul, reportajul, replica,
convorbirea, darea de
seamă sau relatarea,
corespondenţa informativă,
comentariul informativ);
genurile analitice (corespondenţa
analitică, articolul de fond –
editorialul, articolul de problemă, de
popularizare etc., recenzia şi cronica
– teatrală, cinematografică,
muzicală, plastică, literară, de
televiziune etc., trecerea în revistă,
revista presei, scrisoarea,
comentariul analitic);
genurile publicistico-literare
(profilul, schiţa – de drum, de
problemă, ştiinţifico-populară,
portretul, tableta, eseul,
pamfletul, parodia).