Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
EMISIE
Studentă:
Roxana MARICA
NOŢIUNI ESENŢIALE DESPRE
SPECTROSCOPIE
3. Se măsoară intensitatea
Proba semnalului de emisie cu
ajutorul spectrometrului
Intensitatea de emisie este
M + Q → M M * → M 0 + hν
0 * direct proporţională cu
concentraţia elementului din
probă. I = k· c
SCHEMA BLOC A UNUI SPECTROMETRU DE
EMISIE ATOMICĂ.
DISPOZITIV
SURSĂ DE IZOLARE BANDĂ DETECTOR
ATOMIZARE SPECTALĂ ŞI OPTIC UV AMPLIFICATOR
EXCITARE SELECTARE VIS
LUNGIME DE UNDĂ
MĂSURĂ ŞI
PROBA AFIŞAJ
Nebulizare Uscare
Probă Aerosol Vapori
lichidă umed uscaţi
Disociere
Atomizare
MeX *
→MeX 0
+ hν Emisie benzi mol.
Me + caldura →Me
0 +
+e − Ionizare atomi
Me +
+ caldura →Me +*
Excitare ioni
+ energie
Excitare Dezexcitare
Emisie
termică
radiaţie
}
E0 – nivel fundamental
E1 – E4 – nivele excitate
E3י
Nivele ioni
E2י atomi
Ei – nivel ionizare atomi
E1י E1 – יE3 – יnivele excitate
}
ioni
Linie de rezonanţă.
Ei Apare în urma tranziţiei
E4 energetice directe între
Tr. de nerezonantă
Tr. de rezonantă
E2
Nivele atomi
fundamental
Ionizare
E1 Linie de nerezonanţă
Apare în urma tranziţiei
eneregetice indirecte
între nivelul excitat şi
E0 fundamental (este
însoţită de o tranziţie
termică).
SPECTRUL DE EMISIE ATOMICĂ IN UV VIS
c
∆ E = En − E0 = Eex = hν = h
λ
Deoarece fiecare are o structură electronică proprie, spectrul de
emisie atomică este caracteristic fiecărui element, în sensul că
radiaţiile optice apar în spectru la lungimi de undă bine definite.
Spectrul de emisie atomică este reprezentarea intensităţii
semnalului în funcţie de lungimea de undă I = f(λ )
DEPENDENŢA SPETRULUI DE EMISIE
ATOMICĂ DE NATURA ELEMENTULUI
CUPRU
ARSEN
FIER
CESIU
PLUMB
STRUCTURA SPECTRULUI DE
EMISIE UV VIS
SPECTRUL DE EMISIE UV VIS
BENZI MOLECULARE
LINII ATOMICE
REZONANŢĂ NEREZONANŢĂ
LINII IONICE
NOTAREA LINIILOR SPECTRALE
I =N e * −E ex
kT
N = kN 0 ≅ k ⋅ c
*
Cs 852,1
1. La temperatura de 2000 K, care
-4
corespunde flăcărilor densitatea
Na 589,0
-6 particulelor excitate este
Log Ni/NT
-8
Ca 422,7 importantă doar pentru
Fe372,0 elementeled uşor excitabile
-10 Cu 324,8 (alcaline) care au energie de
-12 Mg285,2
excitare mică (sub 2 eV) şi emit
linii intense în domeniul vizibil
-14
Zn213,8 2. Pentru elementele cu energie de
-16 excitare mai mare (exemplu Zn)
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000
care are energie de excitare mai
Temperatura, K
mare şi care emit linii în
domeniul UV este necesară o
Metoda AES are o sensibilitate mare temperatură mai mare de 3000 K
doar în sursele cu temperatură mai (cazul plasmelor).
mare de 3000 K.
SPECTROMETRIA DE EMISIE
ATOMICĂ IN FLACĂRĂ (FAES)
PRINCIPIUL METODEI
Spectrometria de emisie atomică în flacără (FAES), denumită şi
flamfotometrie este cea mai veche metodă de analită spectrală.
Metoda se bazează pe atomizarea probei într-o flacără şi excitarea
termică a atomilor cu energie termică primită de la flacără.
In metoda FAES proba lichidă este pulverizată în flacără cu aer sub
presiune cu ajutorul unui nebulizator pneumatic monat într-o
cameră de nebulizare din sticlă. Proba este atomizată şi apoi atomii
sunt excitaţi. Datorită emisiei atomice în domeniul Vizibil ale
spectrului (400 – 800 nm) falcără are culoare diferită în funcţie de
lungimea de undă la care emite elementul prezent în falcără.
Emisia atomică sau radicalilor moleculari care conţin elementul de
analizat este măsurată cu un spectrometru.
SCHEMA DE PRINCIPIU A UNUI
SPECTROMETRU FAES
250
Cap arzător
Amplificator
Combustibil
Nebulizator
Aer
Probă Cameră de
amestecare
TIPURI DE FLĂCĂRI UTILIZATE IN FAES
Lungimea de undă / nm
DREAPTA DE CALIBRARE IN FAES
In metoda FAES
Domeniul dreptele de calibrare
au liniaritate mică. In
Semnal de emisie
dinamic
soluţii diluate apare
Autoabsorbţie interferenţa de
ionizare, isr în soluţii
Interferenţă concentrate apare
de ionizare fenomenul de
autoabsorbţie.
Limitele de detecţie în
Concentratie / ppm
FAES sunt la nivel de
zeci de ppb (ng/ml)
LIMITELE DE DETCŢIE IN FAAS ŞI GFAAS
Element FAAS GFAAS FAES ICP-AES FAFS
DETERMINĂRI CALITATIVE ŞI CANTITATIVE
CU SPECTROSCOPUL DE EMISIE ATOMICĂ
CU ARC
• Determinări cu stiloscopul.
Stiloscopul este un spectroscop fix sau portabil ce funcţionează în spectrul vizibil
examinarea spectrului substanţei de analizat făcându-se cu ochiul liber. Prezenţa
liniilor spectrale ale unui element oarecare în spectrul probei analizate reprezintă o
dovadă clară că elementul respectiv se găseşte în proba cercetată. Cu cât
intensitatea liniilor spectrale este mai mare cu atât concentraţia elementului în
proba de analizat este mai mare. Se poate spune că prezenţa în spectrul analizat a
liniilor spectrale caracteristice diferitelor elemente chimice formează baza analizei
spectrale calitative iar măsurarea intensităţii acestor linii baza analizei cantitative.
Stiloscoapele sunt aparate simple ce folosesc în principal pentru analiza calitativă
rapidă a aliajelor metalice, a minereurilor, a pulberilor dar şi a substanţelor lichide ţi
mai rar pentru analiză cantitativă ultima fiind destul de imprecisă. Cu ajutorul unui
stiloscop se pot determina în cca. 2-4 min. Elementele chimice dintr-un aliaj
metalic şi se poate determina concentraţia prin metoda semicantitativă în cca. 7-10
minute.
Pregătirea probelor
• Probele supuse analizei trebuiesc curăţate foarte bine pentru a
nu conţine elemente chimice străine, ştiut fiind că sunt
suficiente urme ale unor elemente pentru ca acestea să apară
în spectru.
• Cu precauţie mare se poate efectua şi analiza spectroscopică
pulberilor sau chiar a soluţiilor. În acest scop se folosesc doi
electrozi de cupru electrolitic de formă cilindrică cu diametrul
de cca. 8-10 mm, figura1 cel de jos, electrodul permanent
având găurită o cavitate în care se pune pulberea sau
substanţa lichidă pentru analizat iar electrodul superior fiind
sub formă de trunchi de con.
45°
cca.
100
arc electric mm
Arc electric
pulbere(soluţie)
1,5 – 2,0 mm