MATERIALE DENTARE

CURS 7

Tratamente termice de imbunatatire a unui aliaj. Reciclarea aliajelor. Defectoscopia pieselor protetice turnate : defecte prin plusuri, lipsuri, distorsiuni si defecte de omogenizare. Materiale pentru prelucrarea si lustruirea pieselor protetice. Sablarea, aschierea si lustruirea suprafetelor metalice, materialelor acrilice, maselor ceramice.
1

METODE DE PRELUCRARE A ALIAJELOR in cont de temperatura la care se realizeaz prelucrarea

I. LA RECE (20 grade C ) determina modificarea structurii cristaline a aliajului prin: scaderea sau cresterea distantelor dintre cristale deformarea lor (alungirea, turtirea) fragmentarea lor aliajul devenind mai putin maleabil si flexibil; fenomenul se numeste ecruisare si se realizeaza prin: laminare aliajul se trage in foi de calibrele dorite trefilare obtinerea de fire/sarme ambutisare transformarea discului intr-o capa stantare capa metalica ia forma exterioara a unei coroane dentare
II. LA CALD: cuprind topirea turnarea in tipar topirea lipirea (sudarea a doua piese din acelasi aliaj) lipirea heterogena cu loturi
2

Topirea turnarea

Topirea dupa natura sursei metode de topire care necesita: 1. flacara de: gaz/aer; gaz/oxigen; aer/acetilena; oxigen/acetilena 2. energie electrica: rezistenta; inductie; arc electric
3

Topirea cu flacara:

Indicaii: 1. gaz/aer aliaje nobile de aur pentru proteze fixe 2. gaz/oxigen aliaje de aur pentru tehnica metaloceramica; aliaje pe baza de paladiu; unele aliaje nenobile (cu interval de topire crescut) 3. Aer/acetilena- avantajul topirii mai rapide 4. Oxigen/acetilena - dezavantaje: evaporarea unor componente datorita temperaturii ridicate (modifica compozitia aliajului) dizolvarea gazelor in solutia lichida porozitati aliajele nenobile devin casante oxidarea excesiva a aliajului
4

Topirea electrica

Indicatii: 1. rezistenta electrica aliaje nobile; are avantajul controlului temperaturii 2. inductie; arc electric: aliaje cobalt-crom si titan; mai putin controlabile datorita rapiditatii topirii

Turnarea procedeul prin care aliajul topit in palnia de turnare/creuzet, este transferat in tiparul pregatit in functie de antrenarea metalului topit; se realizeaza prin urmatoarele metode: 1. dinamice utilizeaza forta centrifuga (orizontala, verticala) si forta pneumatica (presiune de vapori, presiune de aer, vacuum) 2. statice metalul curge in tipar sub propria greutate Aparate cu forta centrifuga aliajul topit este impins in tipar de o forta care depinde de: masa centrifugata de aliaj; raza traiectoriei pe care se deplaseaza conformatorul; viteza unghiulara capacitatea aliajului lichid de a umple tiparul este determinata de mai multi factori: intervalul de topire al aliajului; temperatura tiparului; acceleratia initiala a aparatului; forta aplicata Aparate cu forta pneumatica: au la baza presiunea de vapori care impinge aliajul topit in tipar Dupa topirea aliajului in palnia de turnare, peste chiuveta de turnare se aplica un dispozitiv captusit cu azbest umed care sigileaza complet palnia. Temperatura aliajului topit evapora apa din azbest, iar presiunea rezultata este suficienta pentru a impinge aliajul lichid in tipar.
6

Defecte de turnare Distorsiuni determinate de contorsionari ale machetei de ceara datorita: manipularii gresite a cerii si machetei expansiunii de priza si higroscopice a masei de ambalat cu modificarea pozitiei peretilor verticali Porozitati slabesc rezistenta turnaturii si pot determina discromii Sunt interne si externe Cauzate de: contractia de solidificare se numesc retasuri; nu comunica cu suprafata apar prin introducerea gazelor in tipar odata cu aliajul topit; rezulta din dizolvarea oxigenului sau hidrogenului de catre unele metale din aliajul topit, gazele fiind eliminate in timpul solidificarii gaze incluzii de gaze care comunica cu suprafata declansarea solidificarii aliajului dinspre peretii tiparului porozitati superficiale retinerea gazelor din tipar porozitati prin presiunea negativa Minusuri de turnare, determinate de : -arhitectura tiparului care nu permite evacuarea rapida a gazelor -eliminarea incompleta a ceriii -vascozitatea crescuta a aliajului topit Neregularitati (imperfectiuni izolate ale suprafetei) si asperitati (modificari fine ale texturii suprafetei in totalitate), se datoreaza : -bulelor de aer aparute in timpul ambalarii (neregularitati sferice) -filmului de apa intre macheta si masa de ambalat (creste fine) -incalzirii rapide a chiuvetei -preincalzirii insuficiente a tiparului -incalzirii prelungite a tiparului -supraincalzirii aliajului la topire asociat cu presiunea mare de turnare -nerespectarii raportului optim pulbere/lichid la masa de ambalat (suprafete rugoase) -corpilor straini -contaminarii cu S din masa de ambalat -aplicarii incorecte a tijelor de turnare 7 -ambalarii prea apropiate a mai multor machete (rugozitati)

2.Topirea lipirea sudura

consta in realizarea unei legaturi intre 2 suprafete metalice, prin topire locala; - 4 metode: prin punctare suprafetele metalice se pozitioneaza sub presiune intre 2 electrozi de cupru si se trece un curent electric la nivelul punctului de contact ce topeste aliajul pentru legarea benzilor si sarmelor ortodontice ; brackets-urilor prin compresiune suprafetele metalice se lipesc prin intermediul unei forte; pentru condensarea foliilor de aur cu laser asigura o topire locala fara modificari structurale in zonele vecine cu gaz ionizat utilizeaza un electrod consumabil, din acelasi material ca si componenta de lipit si un arc electric a carui scanteie ionizeaza amestecul gazos de argon si hidrogen eliberat de electrodul de lucru. pentru reparatia/prelungirea scheletului metalic a protezelor scheletate pentru aplicarea unor retentii solidarizarea elementelor de agregare de corpul de punte solidarizarea partilor componente ale protezelor fixe extinse din aliaje nenobile

3.Lipirea cu loturi
Loturi 1. aliaje utilizate la lipirea crosetelor de sarma de componenta metalica; a benzilor si sarmelor ortodontice 2. aliaje utilizate pentru refacerea ariilor de contact si corectarea unor defecte de turnare 3. trebuie sa fie compatibile cu aliajul de lipit 4. indiferent de tipul de aliaj contin argint, cupru, staniu 5. loturile pentru solidarizarea protezelor fixe metalo-ceramice nu contin cupru si argint altereaza culoarea ceramicii 6. alegerea lotului se face pe baza rezistentei la coroziune, intervalului de topire (cu 50 100 grade C mai mic decat cel al pieselor), culorii, perioadei de utilizare a partilor lipite 7. loturi de argint lipirea sarmelor din otel inoxidabil (alte aliaje nenobile) 8. loturi de aur lipirea benzilor si sarmelor ortodontice aliaje Ni-Cr, Co-Cr
9

Decapanti si antidecapanti
rolul decapantului indepartarea oxizilor de pe suprafata aliajului in momentul cand lotul este fluid si gata sa curga Masuri de actiune: prin protectie acopera suprafetele metalice impiedica formarea oxizilor prin reducere reducerea oxizilor prezenti pe suprafata aliajelor prin dizolvare dizolvarea oxizilor prezenti pe suprafata aliajelor Majoritatea decapantilor combina 2/3 moduri de actiune: - Decapanti pentru lipirea aliajelor nobile: borax dehidratat, acid boric, silice; actiune protectie + reducerea oxidului de cupru; forma de prezentare: pulbere; lichid (pulbere + alcool); pasta (pulbere + baza inerta) Decapanti pentru lipirea aliajelor nenobile: fluoruri pentru dizolvarea oxizilor de crom, cobalt; contine KF2, acid boric, borax, nichel; actiune: protectie (borata); dizolvare (fluorurile); forma de prezentare: pulbere, lichid, pasta Antidecapanti: produse care nu permit curgerea lotului peste limita suprafetei de lucru; contin grafit (inactivat la temperaturi inalte); suspensie de oxid feric si carbonat de calciu in alcool (rezista la temperaturi ridicate/ incalziri prelungite).

10

Timpi tehnologici: 1. se pozitioneaza pe modelul de lucru partile componente astfel incat sa ramana un spatiu capilar (0,1 mm maxim) 2. se solidarizeaza cu ceara de lipit 3. se ambaleaza si la locul lipirii se va indeparta apoi masa de ambalat 4. se aplica antidecapant pentru delimitarea zonei de lipit 5. dupa priza masei de ambalat se preincalzeste pentru evaporarea apei si arderea cerii de lipit 6. se incalzesc partile componente la 750-850 grade C 7. se aplica lotul topit sa curga in spatiul capilar 8. se lasa 5 min. apoi se raceste brusc in apa 9. se indeparteaza decapantul prin imersie in solutii acide 10.Benzile si sarmele ortodontice se lipesc fara solidarizarea partilor componente in masa de ambalat.

11

Defecte si accidente ale lipirii cu loturi: 1.supraincalzirea cerii, rezulta contractia ei care modifica suprafata de lipit 2.utilizarea unei ceri necorespunzatoare (incomplet solidificata)- modificarea pozitiei partilor componente 3.subincalzirea partilor componente duce la curgerea defectuoasa a lotului 4.neaplicarea decapantului pe toata suprafata de lipit 5.contaminarea suprafetei cu S sau oxizi
12

TRATAMENTE TERMICE I RECICLAREA ALIAJELOR

Tratamente termice se realizeaz pentru mbuntirea proprietilor unui aliaj dup prelucrare reprezint succesiunea de operaii de nclzire, meninerea temperaturii i rcire, avnd ca scop modificarea controlat a structurii i implicit a proprietilor aliajului

13

I.RECOACERE de detensionare: coacere la temperatura sub punctul de transformare a structurii aliajului (650 grade C) + racire lenta se obtine detensionarea determinata de tensiunile aparute prin racirea cu viteza diferita a sectiunilor cu diferite grosimi utilizata la: folia metalica plisata; folia de platina; folia de aur de recristalizare coacere la temperatura de recristalizare racire lenta: aliaje aur 700 750 grade C aliaje argint-paladiu 855 - 900 grade C aliaje pentru tehnica metalo-ceramica 950-1000 grade C se obtine restructurarea aliajului in urma deformarii puternice la rece de omogenizare incalzirea aliajului la temperatura de 75 grade C sub intervalul de topire (10 30 minute) + racire lenta se impiedica formarea structurii dendritice aliaj aur-cupru 750 800 grade C 30 minute aliaj aur-platina 800 850 grade C 5-15 minute aliaj argint-paladiu 850 grade C 60 minute pentru piesele turnate racite brusc si neuniform

14

II.DURIFICARE PRIN MBTRNIRE se menine aliajul la temperatur ridicat 1530 minute + rcire brusc (imersie n ap) temperatura i perioada de durificare specificate de productor ideal urmeaz recoacerea de omogenizare pentru ca aliajul sa fie o soluie solid dezordonat

15

Reciclarea aliajelor
1. reutilizarea canalelor si conurilor de turnare 2. se practic la aliaje nobile care sunt suficient de stabile pentru a fi reciclate de 2-3 ori fr a li se modifica compoziia 3. componenii cei mai sensibili la evaporare i oxidare sunt cei nenobili; pierderile se remediaz prin adaosul unei cantiti de aliaj nou cel puin egal cu cea reciclat 4. nainte aliajul se cur; este contraindicat combinarea reziduurilor rezultate n urma turnrii a diferite aliaje, deoarece poate rezulta un aliaj cu compoziie i proprieti necorespunztoare
16

DEFECTOSCOPIA PIESELOR METALICE METODELE I ETAPELE EXAMENULUI DEFECTOSCOPIC: 1.Metode distructive folosite n scop de cercetare, presupun deteriorarea piesei protetice 2.Metode nedistructive utilizeaz diferite tipuri de radiaii ce ptrund n profunzimea piesei turnate , sesiznd defecte de suprafa sau n masa turnturii radiaii luminoase, electromagnetice, radioactive, ultrasunete
17

Examenul defectoscopic se deruleaz n etape: 1. examenul macroscopic cu ochiul liber sau cu instrumente ce mresc de 30-50 de ori imaginea de ansamblu a piesei; se evideniaz neomogenitile ce compromit compatibilitatea i proprietile mecanice ale piesei protetice 2. examenul microscopic cu microscopul optic; microscopul metalografic examineaz piesa n lumin reflectat;microscopul electronic examineaz o replic a suprafeei de cercetat obinut printr-o amprenta ntr-un material subire i transparent 3. examen cu metode radioactive utilizeaza radiaii X, gama, neutroni termici; examineaz structura microscopic intern 4. examenul cu ultrasunete depisteaz defectele ascunse n masa pieselor turnate prin modificarea vibraiilor ultrasonice 18

Pregtirea pieselor pentru examenul de microscopie optic - se realizeaz n scopul obinerii unei suprafee plane i foarte netede pentru ca toi graunii cristalini s fie n acelai plan etape: lefuirea manual/mecanic la 200-1000 tur/min cu hrtie abraziv cu granulaie din ce in ce mai fin; la fiecare schimbare a granulaiei se schimb direcia de lefuire cu 90 grade; se prefer lefuirea umed (sub jet de ap) avantaje: splarea prafului granulaiilor dizlocate evitarea transformrilor structurale datorate supranclzirii lustruirea cu discuri de psl i suspensii abrazive de alumin pn la dispariia rizurilor de la lefuire i obinerea unui luciu de oglind splare cu ap, degresare cu alcool i uscare cu jet de aer
19

Pentru cercetarea de suprafa este suficient lustruirea - depistm incluzii, sulfuri, microretasuri, atacuri corozive Pentru evidenierea structurii i constituenilor se realizeaz atacul metalografic cu reactivi specifici care atac un singur constituent structural i evideniaz limita grunilor Atacul acid metod de control defectoscopic nedistructiv aliaj Cr-Co picrat de No; aliaj aur ap regal (3 p HCl + 1 p acid azotic) Atacul acid utilizat n operaia de curire a pieselor turnate pentru indepartarea resturilor de mas de ambalat se obine o suprafa corespunztoare unui examen defectoscopic de suprafa defecte: fisuri, goluri de turnare (retasuri), sulfuri defecte aparute in urma procesului de deformare plastica si tratament termic necorespunzator se evidentiaza si heterogenitatea structurala a aliajului turnat printr-un proces tehnologic insuficient controlat

20

Calitatea pieselor turnate depinde de mai muli factori: 1. modul de conservare i preparare a masei de ambalat 2. precizia dimensional a tiparului 3. compoziia chimic a aliajului 4. aparatura de turnare i temperatura de turnare a aliajului 5. viteza de umplere a tiparului 6. conducerea procesului de solidificare i de rcire 7. modul de curire i prelucrare final O deficien la unul din aceti factori duce la apariia unor defecte abateri de la normalitate. Defectele aparatelor gnatoprotetice: 1. admisibile, ce nu necesit remedieri 2. admisibile, ce afecteaz funcionalitatea i necesit remedieri prin proceduri ce le elimina n totalitate 3. inadmisibile ce compromit piesa protetic

21

MATERIALE AUXILIARE IN LABORATOR MATERIALE PENTRU PRELUCRAREA SI LUSTRUIREA PIESELOR PROTETICE

22

Sablarea si materialele pentru sablat

Sablarea consta in bombardamentul suprafetelor metalice cu un jet de particule de diferite tipuri proiectat cu ajutorul unei coloane de aer comprimat, avand o presiune de 4-6 bari. produce (la nivelul suprafetei metalice) modificari: macroscopice se deceleaza un aspect de metal curat, mat si rugos; microscopice se produc modificari: la nivelul metalului: apare o zona de topire superficiala inconjurata de o zona cu alterari structurale in forma de depresiune crateriforma cu lipsa de substanta; pentru aliajele moi denivelarile sunt mai mari iar marginile craterelor sunt mai rotunjite; pentru aliajele dure denivelarile sunt mai mici, iar marginile craterelor sunt mai ascutite la nivelul particulei: 2 tipuri de modificari: a)se topeste superficial micsorandu-si volumul, se deformeaza plastic (marginile se rotunjesc)si se reflecta, avand o energie cinetica scazuta b)se topeste, se deformeaza si ramane inclavata in suprafata aliajului in functie de structura suprafetei metalice de sablat se utilizeaza pulberi ce contin particule de: -corund (AlO3) o faza cristalina modificata de alumina; marimi 25 - 500 m; pentru aliajele nenobile -cuart (SiO2) 25 250 mi; se utilizeaza faza amorfa sub forma de particule de nisip; pentru aliajele nenobile -polimetacrilat de metil: sub forma de perle; pentru suprafata metalica a aliajelor nobile; produc doar o deformare si modelare plastica a suprafetei metalice
23

Prelucrarea prin aschiere - consta in actiunea unor instrumente ascutite asupra unui material oarecare, in urma careia acesta pierde substanta sub forma de aschii. - Scopul inlaturarea neregularitatilor grosiere de la nivelul suprafetei pieselor protetice -lustruirea reprezinta eliminarea celor mai fine asperitati cu obtinerea unor suprafete cat mai lucioase -intre etapele de prelucrare si lustruire este necesara curatirea minutioasa cu apa si sapun a suprafetelor de prelucrat pentru a elimina orice urma de abraziv

24

instrumentar rotativ: freze dentare din otel, carburi de metale dure (tungsten, Co, Ni, Ti, Mo) -forma generala a partii active a frezelor consta intr-un suport (cilindric, sferic, conic) la suprafata caruia se gasesc lamele taietoare; - freze cu lame taietoare drepte- pentru materiale moi, oblice, intersectate; - freze cu taietura transversala; - freze cu taietura transversala si lame oblice

25

instrumente abrazive utilizeaza principiul deplasarii unor particule cristaline dure pe suprafata materialului de prelucrat Conditii impuse abrazivilor 1. sa prezinte o forma neregulata pentru a putea oferi muchii ascutite cu actiune taietoare 2. sa fie mai duri decat materialul care urmeaza a fi prelucrat 3. sa aiba rezistenta suficienta la impactul cu materialul de prelucrat 4. sa fie rezistent la uzura Materialele folosite substante cristaline dure, sub forma de particule cu muchii ascutite, ce asigura eficienta aschierii Corundul (corindon) inlocuit cu oxidul de aluminiu sintetic datorita izolarii dificle din mineralele in care este continut Oxidul de aluminiu (alumina pura) se obtine din bauxita Granatul minerale reprezentate de silicati complecsi de Al, Co, Mg, Fe si Mn; de obicei este intins si lipit cu ajutorul unui adeziv puternic pe hartie sau panza Piatra ponce material silicos de origine vulcanica ce contine SiO2 si Al2O3 Pamant de diatomee reziduuri silicoase de plante acvatice ; se utilizeaza si in compozitia unor materiale dentare (hidrocoloizi) Praf de tripoli format din cuart; compozitia pastelor pentru lustruirea aliajelor nobile Cuartul constituientul principal al pietrei Arkansas Carburi de Si si bor (carborundum) Diamant (cel mai eficace abraziv) sub forma de aschii mici impregnate intr-un aglomerant pentru a forma pietre diamantate si discuri Materialele abrazive se folosesc sub forma de pietre si discuri abrazive care pot fi montate / demontabile 26 hartie abraziva.

Factori care influenteaza eficienta abrazivilor 1. duritatea particulelor abrazive: diamantul cel mai dur material ; piatra ponce si granatul abrazivi moi 2. forma particulelor abrazive: particulele cu unghiuri ascutite sunt mai eficiente decat cele cu unghiuri obtuze 3. dimensiunea particulelor: particulele mai grosiere formeaza santuri mai adanci 4. proprietatile mecanice ale abrazivului: fracturarea particulelor materialelor reprezinta un avantaj cand materialul se sfarama si rezulta noi unghiuri ascutite, cu potential abraziv crescut. 5. presiunea aplicata asupra abrazivului influenteaza pozitiv eficienta abraziunii dar o presiune prea mare degaja caldura mai mare si poate aduce prejudicii instrumentelor 6. proprietatile materialului care urmeaza a fi degrosat: materialele fragile se abrazeaza rapid; materialele maleabile si ductile (aur) tind sa curga in loc sa se degroseze.

27

Materiale pentru lustruire

Abrazivi cu granulatie foarte fina sub forma de prafuri, lichide, paste; actiunea lor se exercita prin intermediul instrumentelor rotative de tipul periilor si rotilor de filt, fetru, guma, lana, bumbac: oxid de fier (rosu de Paris) utilizat sub forma de pasta; pentru aur si aliaje nobile; murdareste in cursul manipularii creta un carbonat de calciu preparat prin precipitare calcar vienez obtinut prin arderea dolomitului; contine carbonat de calciu si magneziu; sub forma de praf de lustruit cenusa de os rezultata la arderea oaselor contine fosfat de calciu, fosfat de magneziu, carbonat de calciu, fluorura de calciu os sepiae din cochilie interna de sepie si scoici macinate fin oxid de crom pentru oteluri inoxidabile

28

Prelucrarea si lustruirea suprafetelor metalice

corectarea defectelor mari de suprafata pietre cu granulatie mare prelustruirea piatra ponce in combinatie cu conuri de filt si perii aspre din par de porc; - paste speciale lustruirea se spala materialele folosite la prelustruire cu apa si sapun; - paste speciale actionate cu ajutorul unei perii din material textil la turatii inalte, cu schimbarea permanenta a directiei de rotatie; - in final cu discul de lana permite obtinerea unui luciu de oglinda.
29

Prelucrarea si lustruirea materialelor plastice

se inmoaie la temperatura de 70 grade C: produsa de un con de filt in asociere cu creta, la o presiune de 1 kg si o turatie de 3000 tr/minut peste 70 grade C suprafata rasinilor se inmoaie si se contamineaza cu abraziv perie uda pentru a controla degajarea de oxigen ceara , paste produc cantitati mici de oxigen 30

Prelucrarea si lustruirea maselor ceramice

prelucrarea: pietre foarte fine, discuri de cositor sau lemn de papura si paste speciale lustruirea paste de lustruit ceramice cu pulbere de diamant (foarte dificila).
31