CURTEA CONSTITUTIONALA A REPUBLICI MOLDOVA sir, Alexandru Lipusneanu nr. 28, ‘Chisinau MD 2004, Republica Moldova SESIZARE prezentati in conformitate cu art, 25 lit, g) din Legea nr, 317-XIM din 13 decembrie 1904 cu privire la Curtea Constitusionald si articolele 38 alin. (1) lit. g) si 39 din Codul Jurisdictiei Constitutionale nr. 502-XII din 16 iunie 1995 eumrex corer a 9 00 CURTEA CONSTITIONALR ‘8 REPUBLII] MOLDOVA, IntygreI. AUTORUL SESIZARIT 1, Deputagi in Parlament: Petru Jardan, Marina Tauber, Denis Ulanov, Vadim Fotescu, Reghina Apostolova 2. 3. 1, OBIECTUL SESIZAR A. Obiectul prezentei sesizit il constitu: = Verificarea consticufionaitiit omisiunii de a emite Decretul Presedintelut Republieii Moldova privind confirmarea Guvernatorului (Baskanului) Gagiuziei (Gagauz-Yeri) in funefia de membru al Guyernulu, II], CADRUL NORMATIV PERTINENT Constitujia Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicit Moldova, 1997, nr Dart. nD): Articolul 1 ‘Statul Republica Moldova (3) Republica Moldova este un slat de drept, democratic, a eare demnitatea omuli, ropeurle si libertiile Iv, libera dezvoltare a personalitiii umane, dreptatea si pluraismal politic reprezints valor supreme gi sintgarantate. Articolul 2 Suveranitatea si puterea de stat (1) Suveranitatea nationali. apartne poporului Republicii Moldova, care o exeteité th ‘mod deci gi prin organele sale reprezzatative in formele stabilte de Constituie. {@) Nici o persoand particulars, nici o parte din popor, aici un grup social, nici un partid politic sau o allé formafiane obsteascs nu poate exercita puterea de stat in mume propru iouaren peri de stat constituie cea mai gravd imi impotriva poporu ArticolulS Democratia si pluralismul politic (1) Democratia in Republica Moldova se exerci in eon ste incompatibil eu dictatua gi cu ttalitarismm (@) Nici o ideologie mu poate fi institut ca ideologie oficial a statu pluralismulu polite, care Articolul 7 .Constituia, Leye Suprema Consitujia Republcii Moldova este Legea ei Supremé, Nici o lege si nici un alt at Juric care contravine prevederilor Constitei nu ae puter juriia, Articolul 24 Prezumtia nevinovagiel Orive persoan acueati de un delot este prezumatl nevinovaté pind cind vinovitia save gs 2020 0a sc sess indunioeetsic- elninoseparate privind confimmarea Guvematorui Gigiwriei in funejia de membru al Guvemutui (Decretele Pregdintelu: nr. 613/1998; 1168/1999, 942/2007; 1522/2015, 1246/2019). ‘8. Menjonin cn cazorileanterioare, confrmarea Baskanutui ca membn a GGvermutui se fects in ermenerestrnde care mi dpaeau dout siptimn, In cazul din peti intricrea a depéit opt un Y. PRETINSELE INCALCARI $1 ARGUMENTELE DE RIGOARE Privind admisibilitatea prezentei sesiziri 9, Pottivit art. 134 din Consttujie, Curtea Constitutional este unica autoritate de jjurisdictie coastitufionala in Republica Moldova. Curtea Constitutional ‘garanteazi supremajia Constitufiei. Conform eompetenetor stabilite de art. 135, din Legea Suprem, Curtea Constitufionalé exereta controlul constitufionalitii Jegilor si hotiedrilor Parlamentului, a decretelor Pregedintelui Republi Moldova .. 10,Prezenta sesizare, se refer in primul rand, la omisiunea de emitere obligatorii a Decretului gefului statului in exercitarea obligatiunilor sale constitufionale gi legale, obligajiune care se referi Ia structura si componenia Guveraului Republicii Moldova, membrit ciruia se numese gi se confirma exclusiv de Prejedintele Republicii Moldova, L1.Ce fine de verificarea constitufionalitiqi nu a unui decret coneret, deja emis, dar verificatea daci este conform Constitufiei omisiunea de a emite un decret ‘menfioném feptul e& fo jurisprodenta sa Curtea Constitujionala a refinut posibilitatea ca omisiunea si constituie obiect de examinare al Cust Constitusionale. 12.fn acest context, atragem atenfia la urmitoarea jurisprudents a Cui 19. In jursprudenta sa, Catena refit ed omisiunea legisla poate consti obiect “de examinare al Curt Consttuplonate dact aceasté omicine sfecteazd wn drept Consitfonal fndamental (ase vedea, acest sens, HCC 12 din 6 aprile 2021 § 3894 Jiuispradena sath acolo) ‘6. Prin urmave, Curtea decide ca in cazl excepte! de neconsttuonaiate a artcoubt {72 din Logo lanolin [49 dia 20 tunle 2012 privnd omishoren dea raglemonta wt Imecaniom pestra reciperarca cheltdeldor efecuate in avans 91 pentru icasarea ‘remunerate’edministratoruiprovzoru in sluatia in care in parimoniul debitorlul mu evisté unr ridicnta ded! Marcel Langu, administrator al insolvablti, in dosarele ‘2.81/20 snr 2.12/21 pendine la Judeedtoria Chigindu, sedlul central, hotinirea 3 produc eee dela data adopt.” HICC wr 82022 70, Curtearejne 8 neindicarea termenulul de aplicare a mésuri liberi proveorit sub ‘onto judiiar consttuie 0 omisune legslativa comtara 7 In aoat cones, Curtea reine end in presenta wel omishn! legislative vrata roluk su de gorant al -supremafiei Consider poate ignora ici de neconstitfionaitateexstons, deoarece focal east omislune ese cea care generac, e0ipso, inciloaren dreptalut constitutional ol persoanel de asi cunoaste dreptrite $1 Indatoririe, Or Curtea Constiional, potrivt ar. 134 din Legea fiovdamentl, garanteazi suprematia Conttutis, ceca ce presipune,printre altel, conformitaea inirgulul drept cu Const 72. Jn aceanti dine de idl, Cute refine ertca de neconstingionalitae a arco 191 in Cod de peaedrd penal, tn parte ce fine de nereglementarea unui termes rezonabil peniru care poate fi dspust masura preven liberarea provizorie sb cone! judiiar ‘eoarcce toca onishinea gt imprecisia legeatina sunt cole care genereazd incélcarea ‘iret fondansetalpretins a fiincileat.” HCC ne. 172016 1n73.fn lumine color enunate, Curtea refine ei menfinerea salarzdrit diminuate a Finetonarilor din intitle menlonate ta raport cx fncjonari din cadralParlamentul fi al autritjilor executive afecteass principle conyfnite de articolle 6 yi 16 in Constingte In acelast timp, omisunea recalelitt salartior aeestora din (deta tls wr.24 lin 10 septembrie 2013 constiule 0 inedleare a artcolalul 140 ‘Bin Consttaieg pune in disco atsudineapreconceputaaexecutvului a Parlanentulit etd de Curtea Constinginali.” HCC nr. 252014 58, Curtea rin clips prevederi uneidurate masine de aplicare a masuri preventive ub forma sbligaiel dea me pirdsi fara constiule © omisivne legislative ‘conan Cans 50. In acest costext, Curtea rein cB, find jn presenta tel omisln! legislative pn virtutea Toldut su de garant al suprematiel Consituel, mu poate ignora veld de heconstiulonalitate existent, deoarece cial aceatd omisiure este cen care genereasd,c0 bpso, tncdlearea dreptull constilonal al persoanel de a-sh cunoayte dreprle si Indaorinle.” HCC nr 192018 (83. Rezumind cele enunjte pra, Curtsa conchide oi artieolal 81 ain Codul_de Proce penal coniravine tn parteareferitnare 1a omistaneaIncluderi sofllsoiel fx taitte de ptenialsuecesor tn procest! penal al part vitamate sau al pit evil, Gricoldul 20" croborat cw articolul 34 dln Constingie yi, prin-urmare, este Ineconstiution.”" HCC nr, 1272021 102, Corea cjne ci articolele Decrtulas Pregedinelut Republic! Moldova nr 534-01. ‘dnn_8- marti 20/3 aparent nu contravin reglementrdor articollui 103 alin(2) ‘din Constitute I acest timp, lpsa unor disposi tu Deorerul ne S34-VU dia 8 waste ‘DOL referitoare a dexomnarea Prin-ministralul interimar constitute o omisune, Carica ‘onsati cb aceastd omistune a survent ca recllat a alld prevedrilorarticolului 103 lin (2) din Cente fir of corelate cu prevederiiearticoleor 1 ali (3) $01 alin.) “Af, pent corectarea omivtui! dat, Preyedintle urmeazd 9 desemneze un Prin ‘mins intermar, i conformitae eu prevederilearioletorT lin 3), 101 alin (2) of 103, (in (3) oi Conan, ape cum a fost ntrpreate de Carte preset cond." HEC mr ‘vans 13. Dupi adopterea Codului administrativ al RM, 0 mare parte din acte ‘administrative, fie eu caracter individual sau normativ pot fi contestate in instanfele de drept comun, In acest sens gi Curtea Constitujionalé g-a revi jurisprudenia. 14. in acelasi timp, Inalta Curte nu a exelus, ba chiar in unele cazuri, a insistat c& ‘acele acte cu saracter individual (hotirdri sau decrete) care afecteazi norme de .‘ordin constitujional imin in compotents Curfii Constitujionale in virtutea atribufilor provzte de art. 135 din Constitute. 15. Asifel, prin Hotiriea sa nr. 13/2021 Curtea a stabilt urmatoarele 425, Cutea a ena ca confirmatiterior east ini jurspradenai, Le. in Hotlndrea Se nr/3 din 20 mal 2020. Tot in aceasts Hotdrave, Carta a subliniat ei nowa sa tvientarejrigprudentals nu presupune ipsa de competent a Curt Constinionale tn acu care vunecontestate hotiré! ale Parlamentului san decrete ale Preyedintelat ‘Republict Moldova referitoare le func de dennitate publi de rang conttionel(.e ‘are sunt provicte expres tn Const sou care a rl fuadamental pentru ordinea hwiied constinional) (HCC. ni 2020, § 37}. 126 In Hotirdrsn sa cx .20-din 9 isle 2020, fa § 28, Curtea a precizat cf sisemul Controls de consttuionalitate fy Republica Moldova pornese de fa dowd asumpti concenireaed sompetenta controlul de consttjionalatefnt-um singur organism ~ Cartea Constingional~isitveaedaceastd auoritate in afar puter udecttres. Ir mod Ineviabi, pare necesitca dipiburtlcompetenet de a judeca anumite mater nie Curtea Constnginald 1 nstanele de drept coma, asyel ined i se asigue coubtarea dlnure autor sai 27. In accoasihotirire, Curtea a suBlnit e8 delimteree competenelor ire Curtea Constitutional nstangle de dreptcoman exe relat simpli. In gener, soluionarea cazwilor care comports 0 dimensiune constitutional reprexintd. manopolal Curtit Constintonate, pe cand soljtonarea cazurilor care imped aplicarea tegslopet Infbaconstitujonle fe reine tstanelor de drept comun. Delimitarea competenelor se “jsf mai eles penta el Consttta este, in proetpal, wx tasrumcent jd polite a ‘aruiinterprenre reclant o pregtre deosebi, Texteleconstinionale a, in majortate or, pariculartatea de firedactte cv wizarea unor formule vaste t generale, iar inerpretarea ir presapuie ferivea unr rAspunvt consolidate. Aceastéparticwlartate inpune o diferent esentild ire acsiviata pe care opresteaz judecttor consttujonali Slectiviates pe care o exercitd judectrl de drept comun, care aplicd de cele mai mt Or texte legal clare gi bine-definite. Nu indmplitor, in circunstanel in care un decor de drept coman conver, inraun caz,c& 0 lege este neclarl sau imprevisibl texte Incident wr dept garantt de Const, e!erebuie si ridice, din ofc, excepia de neconstitujionaitaie (ICC nz20 din 9 ule 2020, § 29) 28 Curtea Constinfonald este singura aulorate competent sit se pronunte th mod “efit cx privire lan aspect care tine de Consist core vzeaz direc funcfonarea Curt Consttionale gi raporturile el cu auortfile statu, find exceptaa deta orice ‘cenzuri din parten nel auiortdipublice care aplicd si interprettaxtnorme inferioare Covsunte! (HCC-20 din iule 2020, $30) 29, sadar, indecsia sade admitbltate, Curtea Constiulonll a rej, avind in vedere Juvipradena cite supra, of actele contestate constite obiect al controll siu de Constitaonaltae, aga cum a interpreta areolul 135 alin() lisa) din Consiae Jurispradenta sa" amtrioara, in owed! conrotulul exeritat Oy privinja Hotiarior PParlamentul Curtea sia motvat compete sa de a examina hotdriileParlamentulul ltacate in prezentacauck fh virtuteaaplicabiltis directe a dispostilor Const ‘azul muir, revociri sau desiuit prinrso Hotdrdre a Parlamentl a judecdioradut Cur Constitatonate. 50. Ayedar, th pofa fptuli o& hotidvie Palamentuluistabilec cates contenciosuli ‘administratv,Curtea a prciat ote este unica competent si examinececonformiteea fu Constitute a actelor contesat. Ab absurdo, Parlamentl ar puten exclude de ta fontrolul de consitufonalite orice hotirire a sa, golind de conginut prevederite ‘onstttionae referitoae la posbitateaexercitrl controlulul de constitufionaliate al Iotdrdrtor Perlamentulul Continuind acest logic, Parlamontl sar putea ima fqde orice tip ds control judecitrese (conttitujonal sau de drept com), coborind in ‘derizorix principal separate puter instal. Considrentle de ml sus i-au permis Curt ‘sd conc este Competent si efectueze controlul de constingionaliate in precenta 16, Luind aet cele expuse mai sus considerim ci examinarea constitufionalittit “omisiuni Presedintelui firii de a emite Decretul cu privire la confirmarea in funofie a unui membru al Guvernului fine de competenfa Curfii Constitutionale iar prozenta sesizare corespunde tuturorcerinfelorlegale de admisibilitae. (Cu privire Ia temei ile de fond ale sesizarii gi incident normelor constitufionale 17. Considerim 4 refuzul sau omisiunea Presedintelui Republicii Moldova de semna Decretu cu privire la confirmarea doamnei Evghenia Gujul in functia de membru de drept al Guvernului incaled prevederilor constitutionale prevazute la art. 1 alin, @) — principiul legalitiji, raportat la: art. 79 — jurimintl Prejedinteli; a. 88 lit, j) — exereitarea de cltre seful statului a alior atribusit de loge; art, 97 —structura Guvernuli gi art. 111 ~statutu constitufional al UTA Gigiuzia. 18.Conform prevedeilr art, 79 alin, 2) al Constiuiei Candidatul a cir alegere «fost valldatddepune i fga Parlamensului sia Curt Constittionae, cl tira a45 de ile dupa aleger, urmitoruljurdmint: "Jur sa-mi daruiesc tata puterea sipriceperea propayiri Republict Moldova, sd respect Consttuia siege yl, 5a. apdr democratia, drepturile si tertile fandamentale ale omului suveranitatea, independent, unitate i inegrtate teritoriala a Moldove”. 19, Ant. 88 lit.) prevede ef seful statu exerets si alle atributi stabiite prin lege, 20, Una din competenjole constituyionale de bez ale Pregedintlui este numitea Guvemului,inlusiv, numirea unor membri ai Guvernului in eaz de remaniere guvernamentalé (xt 97 dia Constitute). 21. Porivit ar, 57 din Legea Supremi Guvernl este alettult din Prim-ministy, prim-vieeprin-inistru, minitrisi al membri stabi! prin lege organic, 22 An. 10 ait (1) Ute) din Leges eu privite la Guvern reitercazavclegi notine potrivit earora Guvernul este aledtuit din alti membri stabilifi prin lege organics. 23. Att 111 din Constitute reglementeaz& expres si ridit Ia nivel constitutional statutl unit tertoriat autonome Gagiuzia, Potrivit alin, (7) din aceasté norma constiujionald Legea organicd care reglementeazd statutul special al uritiit {erltorlale autonome Gigdusia poate fi modiicaté cu votul a tri cincimi din ‘muna! deputajiior atest in Parlanent, Aste, constatim un regi special pe care ra acorde legiitoalconstituan pentru leges organics care prevede sttutul juridie al UTA Gaigiuzia, 124, Conform art, 14 alin, (4) din Legea nr. 344/1994 cu priv la statutul juridie ‘special al Gigtuziei (Gagauz-Yert) Guvernatorul Gigiuziel este confirmatin funetia al Guvernul jicii Moldova ret al Presedintelui Republicli Moldova. Aceleasi prevederi se contin si in Regulamentul Gigiuziei - Logea Suprema a Gagiuziei (art. 66). 25, Latind aet de normele constitutional si legale menfionate supra constatim, et certitudine, ed fn structura Guvernului Republicii Moldova intri, de drepr, Gavernatorul Gigauzic. 26. Considerim ci ignorarea sau refuzul deliberat de a confirma in funetia de ‘membru al executivului Guveenatorul Gigiuziei consttuie sfidarea art, 97 din ‘Constitute care prevede expres pe ling ministri, Guvernul este alcttuit si din alti membri stabilifi prin loge organicd ~ in eazul de fata ~ Baskanul Gaghuzic jin acest eaz depisirea normei constitufionale este evident dat fiind c& mu este _espectatéstrustura Guvernului cate reiese expres din art. 97 din Constitute. 27. Pregedintele Republicii Moldova, in calitatea sa de gef al statului are un statut mal -eglementat strict, cu drepturi gi obligafi. Presedintele Republic Moldova in exersitarea atribufilor sale nu dispune de o marja de apreciere largi {in condiiile in care legislatia prevede expres si imperativ indeplinirea unor cfiuni in leg’ruri cu numirea membrilor Guvernulu 28, La depunerea jurdméntului constitutional prevazut la art, 79 Presedintele fii s- ‘a angajat direct s& respecte Constitutia gi logile Wri Art. 88 lit.) prevede alte atribupii pe care le are geful statului potrivt legi adiea obligatiuni care reies digect potrivit sadrului normativ in vigoare 29, Considerim oi refuzul deliberat al gefului statlui de a executa o prevedere imperativi a legii care obliga Presedintele de a confirma Guvernatorul Gigiuziei in fancjia de membru al Gavernului constituie o sfidare a prevederilor art. 79 — ‘died o inedleare a propriuluijurdmant si o violareaart. 8 care prevede obligafia sefului statulu, de exereita alte atribufii pottivit leat 30. In acelagi timp, refuzul deliberat si nemotivat legal de a executa o prevedere immperativia li consti oinedleare a principle legit tat Arepteonsacrat la art 1 alin. Q) din Constufle. Chir dack acest pinipi na poste fi examinat separa, acest umedz4 aft analizat fh rapot ot inedlearea hoxmelorconsitional expuse ms sos, 31.Curtea Const sfonali a relevat de nenumfrate otc la bara stl de dept, Sonsncen dt alin, (2) din Const st rine legaltS. Nico Tepe fi nit un at act juridic cae contavine prevederilor Conan ae puter Juni (are. 7 in Const) sz nalta Cute a meafional cd egaite, ca prinepi de bark al stati de dre, presupune corformitstesnormel sa a atl urd eu normelesupeioare eae Stabilese confit de procedurtprivind edietarea normelor juridice.Curtea a Tojnut, cu afore de princi, ea satu de dept nv este o une, eae are doar anturh declarativs. Poncflonarea statulul de drept trebule si se manifest prin aetunl practice 38.Curte a afimat cf la baza statu de deep, consacrat deat. alin. (3) in ‘Const, sprincipiu lepaitg, care preupune eB rxpecare lego eteobligatori, ier inctlearea acestei obligafi constiujionsle atrage implicit Sfectareaprncipifui statu de dept (HCC nr. 12/2020). 34, Cartea Europzank a Drepturilor Omi consider princ ‘menfionat in preambulul Conventii, este "un element al pateimoniului spiritual ccomun al statclor membre ale Consiulus Butopei” si se rofor la Conventie in nsambla. Acest prinepiu al statului de dept a fundamental, ia special, eesnta stabilis de Curt de protecfie adcevat nnpalrva ingrinelor arbiteare ale puts publice (ase vede, inter ali, Hotiiile CEDO Engel gi att v. Olanda din & iunie 1976, Klass gi alti v, Germania 6 septembeic 1978, Malone v. Regatul Unit din 2 augast 1984 ee). 35. De asemenea, “tatal de drept” este consacrat int-o serie de instrumente interafionale 2a privire la drepturile omulu ifn alte documente care stabilesc siandarde tn matetie, Astfe, valoile statuui de drept sunt consacrat Preambulul Decaratisi Universale a Drepturilor Omului, Rezolutia Comisi NU pentra Creptutle Omuli nr-32/2005 prvind demoorajia si statu de drept abordeazi element ale separate puteilor, suprematii legit si egalitiitaturor in faa lpi, Azest document, inter alia "8. Reaminiese of interdependenta dintre o democrate functional, institut responsabile i puternice sl staul de dvept efectiv este esentiald pentru un uvern legit gh eficient.[..] 11. Reamintete faptulc democratizarea poate fin proces fragll sc statul de drept si respectarea drepturilor onl! sunt esentiale pentru stabilitatea societiitilor democratice; [...} 12. Reamintese of statele sun garant al democrat, ai dreptrior omulul si ‘ai statulu de drep si poartéresponsabiltaten pentru punerea lor inaplicare pe deplin; 14. Initésatele membre i facdefortari continue pentru a consolida statul de arept si promovarea democratiel prin: [.] 1) garantarea ct nicl o insti sau persoand publicd sau privaté nu este mal resus de lege, asigurindwse ed [..] (ii) tof agent guvernamental indiferen de porte lor, sunt imediat si pe deplin trasi le ritspundere pentru orice incdleare a legii pe care a comit; [...] (0) strategie gi mésurile anticorupte cuprnzitoare sunt in mod adecvat decvoltate $i aplicate pentru a mentine independensa si impartalitatea Sistema judlctar,precim si penira a asigura esponsabilzarea membrilor sistemelor judiciar, legisatiy sl exeeuts.[..)" 36, In Decizia Consiliului Ministerial al OSCE nr.7/08 privind consolidareastatului de drep in spatiul OSCE, statele participante la OSCE sunt invitate si-si onoreze obligaile privind respectarea statului de drept, at la nivel intemational, it gi rational, inclusiv in toate aspectele legate de legislatia lor, administratie si jstitie, De asemenea, in acelagi document, statele sunt’ Incurajate si Consolideze eforturile in vedorea sporii, inter alia, a responsabilitdit instituilor de stat si persoanelor offciale, a respectarii statului de drept in, administratia publicd, presum sia rolulul curtilor constitutionale cainstrument pentra asigurarea respectirli in foate institufile de stat a principiilor statului de drept, democratiei gi drepturilor omului. 57. In declarafile sale publice Presedintele statului @ argumentat refuzul de ‘confirmare a Guvernatorului Gigiuziei ea membru al Guvernului prin anumite ‘conflite insttionale la nivelul aufonomiei sau prin existenja unor investigafit ppenale in cate este vizat Guvernatorul 38, De remarcat fatal Legea ou privire la Guver, in art 16 alin, 2) prevede expres cerinjce care trebuie a le indeplineased un membru al Guvernul i mmotivele pent cre o porsoand mu poate fi numit. fn eazul din prezenta spe, in privin Guvernatorfu in fant a GSgSuriei dei E. Guul nu exist nisin {ered legal pent ref de mire tn funcia de membrw al Guverul 39. Ce fine de acuzafile eu privire la unele investigait penale remarcdim faptul ei ‘nu exist nicio sentingd definitivi a instantei de judecata in privinja dei Gutul. [Astfel, insistenfa pe aceste motive adue grave atingeri a principiulut ‘constitutional al prezumfiei de nevinovatie garantat de art. 21 al Constitutiel. 40, Deasemenea, in uncle declarafi, a sunat argumentul precum ci legea nu prevede care geful statului ar trebui si exercite aceasta obligafie legal. Acest argument, de asemenea este nejustificat din urmitoarele considerente. 41, Chiar dacd legislajia na provede un termen expres de emitere a Deeretului de ‘numire a Guvernatorului nou ales ta funcyie de membru al Guvernului, acest proces nu poate fi trkghnat si nici mu poate depisi mai mult de 14 zile de ta depunerea juriméntului. Aceasti concluzie reiese direct si din aplicarea sistemicd ‘a prevederilorart.8 alin. (4) din Legea cu privire la Guvern care stabileste expres co din momentul votului de incredere acordat de Parlament Pregedintele numeste se depuneindvidvel fermen do cl mult 3 (Spal acoling artical), Art 60 al Coduli administativ prevedetermentl general al procedurit administrative de 30 de zile dat legea nu prevede stl. fn eazal deserisconsideim cd termenal maxim de incheiere a proceduri administrative este 14 zile de la depuneres jurvimintlni. fn orice caz, aceste termen nu poate depigi 30 de ile. 42. Prin rua celiberat al Pregodintolui de # exceuta o prevedere legal cu referire 1a confirmares Guvernatorului Gigiuziei ca membru al Guvermulu, in raport cu doclarafile politice aferente gi acuzatile nefondate, considerim ch Presedintele {ii sfideaz obligatia impartlalitift si a meutralitigit politice, principiu ‘statuat fn jurisprudenta Curii Consitujionale,43. in Hotirdrea nr.32 din 29 decembrie 2015, Curtea a refinut ci in procesul descmniti cardidatului pentru functia de Prim-ministru, Presedintele Republic irebuie s& fact dovada impartisltiii gi a neutraltajii sale politico, precum si a «echidistanfe sale fafa de toate grupurile parlamentare, Presedintele nu are dreptul ‘eonstitufional de a se suprapune grupurilor parlamentare, nui poate impune Parlamentului o anus opfune cu privire Ia persoana care va ocupa functia de Prim-ministra simu poate refuza desemnarea unui candidat propus de majortatea parlamentard pentru faptul eX candidatul are opjiuni politice diferite de ale sale {a se vedea § 94, 117 $i 118 din Hotirarea citata), Astel, daca dupa consult Prejedintele Republicii promoveazd un candidat propriu si refi sh desemneze ccandidatul propus de majoritatea parlamentaré, Curtea refine ci prin acest fapt Presedintele frit at anula seopul consultirifractiunilor parlamentare, consultiri ‘care au loc pentru identificarea unui candidat susfinut de majoritatea parlamentar, i ar inelea obligatia impartiality si a neuraltiii sale politic. 44.1n acelasi sens, Curtea Europeanii 2 recunoscut legitimitates restringerii activititi politice a unor astfel de autoriiti publice din necesitatea garantii neutralitifii politice a acestora si ssiguririi indeplinirt corespunzitoare a obligaiilor care le revin in mod impartial, tratand toficetifenit int-un mod egal, cchitabil si firi a fi influenjat de considerentele politice (a se vedea Ahmed si aif’ v. Regatal Unit, hotirdrea din 2 septembrie 1998; Rekvényi v. Ungaria, hhotirdrea din 20 mai 1999), 45. in hotardrea sane. 35/2017 Curtea Constitutional a stabilit urmitoarele: $8. Curtea subliniazd ci prin depunerea Juriméntului Presedintele Republiit Moldova isi asumi un angajament juridie fay de tntreg poporul Republicit Moldova. ‘36. Curtea rejine ci Pregedintele Republic trebule st represinte wi factor nificator pena institute statu, societate si partidle poitce. Prin urmare,sefil ‘Statutu ma poote fi in sine, un factor de Bloca politic sau insttgional ori si enereze Jaciori de conflict. Presedintele exercité funcja de mediere ine puerite statulu, ‘preci $i intr sta socteate ‘57. Curtea mienjioneazd ci solujionarca divergentelor apdrute intre puterile statuiui, precim i intre partdele politic, pot fi realizate doar atunci dnd Presedintele Republic este un arbitra cares identified cu interes national, ins mu ‘eum pari politi $8. ln acest sens, Curtea reitereazi jurisprudenta sa anterioara in care a statuat ci din logioa construciel constittionae a starelor de dept, sei desta nu exprimd fo voingd de neturd polick (HCC nr,32-din 29 decembrie 2015) '99, De asewenea, in Hotinirea nr,32 din 29 decembrie 2015 privind desenmarea ccondidatuui pentru functia de Prin-minisira, Curtea a subliniat ci Presedintele Republicii trebuie sa fact dovada impartiality si neutraltait sale police, ‘echidistangei sale fats de toate grupurile parlamentare. Presedintele nu aré repeal ‘onsttufional de a se suprapune grupurilor parlamentare. (60, La fel, in Hotarven nx. 2 din 24 tanuarie 2017, Curtea a menjionat cd voimga politica a Presedintlui nu poate consti osurside bce, pe deo pare, simu poate