Animalul social - BT.

indd 1 07-Jan-14 20:04:28

Animalul social - BT.indd 2 07-Jan-14 20:04:28
Animalul social - BT.indd 3 07-Jan-14 20:04:28
 The original title of this book is:
The Social Animal: The Hidden Sources of Love, Character, and Achievement,
by David Brooks

Copyright © 2011, 2012 by David Brooks. All rights reserved.

© Publica, 2014, pentru ediţia în limba română

ISBN 978-606-8360-68-3

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

BROOKS, DAVID
     Animalul social : resursele ascunse care ne arată ce înseamnă cu adevărat să iubești,
să ai caracter și să te bucuri de o viață împlinită / David Brooks ; trad.: Florin Tudose. -
Bucureşti : Publica, 2014

     ISBN 978-606-8360-68-3

I. Tudose, Florin (trad.)

159.9

EDITORI:
Cătălin Muraru
Silviu Dragomir

DIRECTOR EXECUTIV:
Bogdan Ungureanu

REDACTOR:
Liviu Uleia

DESIGN:
Alexe Popescu

DTP:
Răzvan Nasea

CORECTURĂ:
Elena Bițu
George Chiriță

Animalul social - BT.indd 4 07-Jan-14 20:04:28

 Cuprins

Introducere ������������������������������������������������������������������������������������������������������� 7

1. Luarea deciziilor �������������������������������������������������������������������������������������� 21

2. Amestecul hărților ��������������������������������������������������������������������������������� 47

3. Ochiul minții ������������������������������������������������������������������������������������������ 55

4. Crearea hărților ��������������������������������������������������������������������������������������� 73

5. Atașamentul ������������������������������������������������������������������������������������������ 89

6. Învățarea ���������������������������������������������������������������������������������������������� 109

7. Normele ������������������������������������������������������������������������������������������������ 143

8. Autocontrolul ���������������������������������������������������������������������������������������� 163

9. Cultura ��������������������������������������������������������������������������������������������������� 185

10. Inteligența ��������������������������������������������������������������������������������������������� 215

11. Arhitectura deciziilor ��������������������������������������������������������������������������� 233

12. Libertate și angajament ����������������������������������������������������������������������� 251

13. Starea de flux ��������������������������������������������������������������������������������������� 269

14. Marea poveste ������������������������������������������������������������������������������������� 289

15. Metis ����������������������������������������������������������������������������������������������������� 311

Animalul social - BT.indd 5 07-Jan-14 20:04:28

 16. Insurgența �������������������������������������������������������������������������������������������� 335

17. A îmbătrâni ������������������������������������������������������������������������������������������ 349

18. Moralitatea ������������������������������������������������������������������������������������������� 363

19. Liderul �������������������������������������������������������������������������������������������������� 387

20. Partea ușoară �������������������������������������������������������������������������������������� 409

21. Cealaltă educație ��������������������������������������������������������������������������������� 439

22. Sensul ��������������������������������������������������������������������������������������������������� 469

Mulțumiri ���������������������������������������������������������������������������������������������������� 489

Note �������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 493

Animalul social - BT.indd 6 07-Jan-14 20:04:28

 Introducere

Aceasta este cea mai fericită poveste din câte ați citit. Este
istoria a două vieți împlinite și minunate. Vieţile a doi oameni
care au avut cariere captivante, câștigând respectul prietenilor
și aducând contribuții semnificative comunității, țării și lumii
în care au trăit.
Poate să pară ciudat, însă acești oameni nu s‑au născut
genii. Au obținut calificative satisfăcătoare la testele SAT, IQ și
la altele asemenea, dar nu au fost nicidecum posesorii unor
calități fizice sau psihice excepționale. Aveau înfăţişări plăcute,
totuşi nu erau niște frumuseți. Au jucat tenis și au practicat
cățărări montane, însă nici măcar în liceu nu au fost staruri
sportive; nimeni nu ar fi putut spune despre ei la vârsta aceea
că vor fi extraordinari în vreun domeniu. Cu toate acestea, suc-
cesul a fost de partea lor şi toţi cei care i‑au întâlnit au remarcat
ce vieți cu adevărat binecuvântate duc.
Cum au reușit? Au reușit deoarece au fost posesorii a ceea
ce economiștii numesc aptitudini non‑cognitive, adică acea cate-
gorie ascunsă de aptitudini greu de cuantificat, dar care în viața
de toate zilele conduc la fericire și împlinire.
Înainte de toate, erau oameni de caracter. Energici, onești
și de încredere. Îşi reveneau uşor după eşecuri, recunoscân-
du‑şi întotdeauna greșelile. Aveau suficientă încredere încât
să‑și asume riscuri și suficientă integritate pentru a‑şi duce la
bun sfârșit angajamentele. Încercau permanent să‑și identifice
­slăbiciunile, să se curețe de păcate și să‑și controleze cele mai
rele porniri.

Introducere  Animalul social 7

Animalul social - BT.indd 7 07-Jan-14 20:04:28

 La fel de important, erau posesorii a ceea ce se numește
școala vieții. Adică știau să citească oamenii, situațiile și ideile pe
care le întâlneau. Puși în fața unei mulțimi sau îngropați între fel
de fel de investigații, reușeau să dezvolte un sentiment intuitiv
al contextului în care se aflau – ce merge cu ce și ce nu ar putea
funcționa niciodată, care ar fi drumul către succes și care către
eșec. Aceeași aptitudine care îl ajută pe căpitanul de vas să navi-
gheze fără greş pe mare îi susține pe ei în navigarea prin lume.
Milioane de cărți cu rețete despre succes au fost tipărite de‑a
lungul secolelor. De obicei, aceste povești se desfășoară la nive-
lul de suprafață al vieții. Se vorbește în ele despre universități,
dobândirea aptitudinilor profesionale, deciziile conștiente, teh-
nicile și trucurile necesare stabilirii de relații și avansării în cari-
eră. Aceste cărți sunt concentrate cel mai adesea pe definițiile
extrinseci ale succesului, legate de IQ, resurse, prestigiu și reali-
zări lumești.
Această poveste coboară la un nivel mai profund. Ea vorbește
despre rolul ochiului interior – tărâmul inconștientului, unde se
găsesc emoțiile, intuițiile, înclinațiile, dorințele, predispozițiile
genetice, trăsăturile de caracter și normele sociale. Aici se for-
mează caracterul și se înmagazinează școala vieții.
Trăim astăzi în miezul unei revoluții a conștiinței. În ultimii
ani, geneticienii, cercetătorii din neuroștiințe, psihologii, socio­
logii, economiștii, antropologii și mulți alții au avansat conside-
rabil în înțelegerea structurii de dezvoltare și a înfloririi umane.
În toate acestea, descoperirea de bază rămâne faptul că ființa
umană nu este – primordial – produsul gândirii sale conștiente.
Suntem în mod esențial rezultatul activităţii care se desfășoară
sub bariera conștientului.
Zonele inconștiente ale minții nu sunt vestigii antice ce tre-
buie cucerite pentru a putea fi domolite. Nici peșteri întunecoase
în care se ascund poftele noastre sexuale reprimate. Zonele

8 Animalul social  Introducere

Animalul social - BT.indd 8 07-Jan-14 20:04:28

 inconștiente reprezintă, de fapt, grosul cantitativ al minții – locul
în care se iau cele mai multe decizii și unde se produc cele mai
impresionante acte de gândire. Aceste procese subterane sunt
semințele succesului nostru de la suprafața vieții.
În cartea sa, Străini pentru noi înșine, Timothy D. Wilson, pro-
fesor la Universitatea Virginia, afirmă că mintea umană poate
primi 11 milioane de unități de informație în orice moment.
Estimările cele mai optimiste susțin că omul poate fi conștient
de 40 de unități de informație din cele 11 milioane1. „Unii cerce-
tători, scrie Wilson, merg până la a sugera că mintea inconștientă
este cea care face toată munca, conștientul fiind doar o iluzie2­.“
Mintea conștientă țese cel mult niște povești cu sens, pe baza a
ceea ce mintea inconștientă face după propriile sale reguli.
Wilson și ceilalți cercetători despre care vorbesc în cartea de
față nu sunt atât de radicali. Dar cu toții împărtășesc convinge-
rea că procesele mentale inconștiente sunt cele care ne organi-
zează gândirea și judecata, ne modelează caracterul și ne
furnizează aptitudinile necesare dezvoltării. John Bargh de la
Universitatea Yale face comparația cu Galileo: așa cum acesta „a
scos“ Pământul din rolul privilegiat de centru al Universului,
revoluția intelectuală actuală „scoate“ mintea conștientă din
funcţia consacrată pe care o ocupă ea în universul comporta-
mentului uman3. Povestea de față merge pe această cale. Indică
drumuri mai adânci către înflorirea profundă și spre o altă
definiție a succesului.

Imperiul emoțiilor

Limpezit prin metodele științifice, tărâmul interior nu este

deloc un loc arid și mecanic. E mai curând un loc al emoțiilor și
al magiei. Dacă studiul minții conștiente accentuează rațiu­nea

Introducere  Animalul social 9

Animalul social - BT.indd 9 07-Jan-14 20:04:29

 și analiza, studiul minții inconștiente subliniază pasiunea și
percepția. Mintea orientată spre exterior mizează pe aspectul
individual, în vreme ce mintea interioară se bazează pe puterea
relațiilor și pe țesătura invizibilă dintre oameni. Așa cum min-
tea exterioară este flămândă după statut, bani și aplauze, tot
așa mintea interioară caută conexiunea și armonia – adică acele
clipe în care egoul dispare și persoana se disipează într‑o nouă
provocare, o cauză, dragostea pentru altcineva sau iubirea faţă
de Dumnezeu.
Mintea exterioară se aseamănă generalului care privește de
pe vârful unui deal desfășurarea bătăliei și analizează lucrurile
linear și lingvistic; dar mintea interioară este asemenea unui
milion de mici cercetași. Aceștia pătrund în teren, de unde tri-
mit apoi un flux continuu de informații și feedbackuri instan-
tanee. Nu se țin departe de mediu, ci devin una cu acesta. Se
mișcă necontenit într‑un proces de interconexiune cu mințile,
ideile și peisajele pe care le întâlnesc.
Acești cercetași dau evenimentelor o semnificaţie emo­
țională. Atunci când vor întâlni un vechi prieten, vor trimite
semnalul unui val de afecțiune; dacă vor intra într‑o grotă întu-
necoasă, semnalul va fi unul de teamă. Contactul cu un peisaj
frumos va produce sentimentul unei înălțări sublime, contactul
cu o soluție ingenioasă va produce încântare, în timp ce con-
tactul cu nedreptatea va produce o justificată mânie. Fiecare
percepție are propria sa aromă, textură și forță și va genera
reacții ciclice în jurul minții într‑un șuvoi amestecat de senzații,
impulsuri, judecăți și dorințe.
Aceste semnale nu ne vor controla viața, dar ne vor modela
interpretările asupra lumii și ne vor ghida asemenea unui GPS
spiritual, pe măsură ce avansăm pe această cale. În vreme ce
generalul gândește în termeni concreți și se exprimă în proză,
puzderia de cercetași cristalizează emoții, iar munca lor este

10 Animalul social  Introducere

Animalul social - BT.indd 10 07-Jan-14 20:04:29

 cel mai bine exprimată în povești, poezie, muzică, imagine,
rugăciune și mit.
Nu sunt o persoană prea intimistă, după cum observă soția
mea. Există o povestire celebră, deși apocrifă, despre un expe-
riment în cadrul căruia bărbați de vârstă mijlocie erau conectați
la tomograf, în timp ce priveau un film horror. Mai apoi, erau
din nou analizați la nivel cerebral după ce erau solicitați să‑și
exprime sentimentele față de neveste. Rezultatele au fost simi-
lare – pură teroare în ambele cazuri. Cunosc prea bine senti-
mentul. Cu toate astea, dacă nu acorzi atenție la suișurile și
coborâșurile iubirii și fricii, loialității și respingerii care ne tra-
versează în fiecare secundă a fiecărei zile vei ignora lucrul cel
mai important. Şi anume factorii care determină ce ne dorim,
cum percepem lumea, motivaţiile și blocajele noastre. De aceea
intenționez să vă spun povestea acestor doi oameni fericiți din
perspectiva magică a lumii interioare.

Scopurile mele

Vreau să vă arăt ce înseamnă acest sistem inconștient, atunci

când se manifestă într‑un scenariu de înflorire, când simpatiile
și antipatiile care ne ghidează viața de toate zilele au fost bine
crescute, iar emoțiile corespunzător educate. Prin intermediul
a o mie de exemple concrete voi încerca să ilustrez maniera în
care mintea inconștientă interacționează cu mintea conștientă,
sau cum reușește un general înțelept să‑și educe și să‑şi asculte
atent cercetașii. Pentru a‑l parafraza pe Daniel Patrick
Moynihan, adevărul esențial al evoluției este că mintea
conștientă are puterea de a influența inconștientul.
Am hotărât să scriu această poveste mai ales pentru a aduce
într‑o exprimare accesibilă imensa varietate a cercetărilor de

Introducere  Animalul social 11

Animalul social - BT.indd 11 07-Jan-14 20:04:29

 pretutindeni asupra inconștientului, cercetări cu rezultate
exprimate de obicei în limbaj pur academic. Voi încerca să
­sintetizez sub forma unei narațiuni munca de înțelegere a
inconștientului.
În al doilea rând, voi încerca să descriu maniera în care cer-
cetarea inconștientului ne influențează înțelegerea naturii
umane. Neuroștiințele produc rareori o filozofie originală, însă
le recuperează pe cele vechi. Cercetarea noastră ne reamintește
de importanța emoției versus rațiunea pură, conexiuni sociale
versus opțiuni individuale, caracter versus IQ, sisteme emer-
gente organice versus sisteme mecanice și liniare și, nu în ulti-
mul rând, ideea că suntem compuși din multiple fațete mai
degrabă decât dintr‑un singur Sine. În termeni filozofici,
Iluminismul francez, cu accentul său pe rațiune, pierde în fața
Iluminismului britanic care speculează zona sentimentelor.
În al treilea rând, voi încerca să schițez implicațiile sociale,
politice și morale ale acestor descoperiri. Conceptul de
inconștient al lui Freud a avut o influență radicală asupra criti-
cii literare, asupra gândirii sociale și chiar asupra analizei poli-
tice. Suntem astăzi în posesia unei concepții mai precise asupra
inconștientului. Dar aceste descoperiri nu și‑au făcut încă pe
deplin efectul asupra gândirii sociale.
În sfârșit, voi încerca să deconstruiesc o eroare a culturii
noastre. Mintea conștientă este cea care scrie autobiografia
speciei. Fără a cunoaște ce anume conțin adâncimile noastre,
mintea conștientă și‑a atribuit singură rolul principal. Se
recompensează pentru performanțe care nu îi aparțin. Creează
viziuni asupra lumii care vin în acord cu ceea ce ea înțelege și
rămâne ignorantă în fața a ceea ce nu înțelege.
Am devenit prin urmare prizonierii unui unghi restrâns prin
care ne descriem viețile. Platon considera că rațiunea este par-
tea civilizată a creierului nostru și se declara mulțumit atâta

12 Animalul social  Introducere

Animalul social - BT.indd 12 07-Jan-14 20:04:29

 timp cât rațiunea domina pasiunile primitive. Raționaliștii
­considerau logica vârful de lance al inteligenței și credeau în
mântuirea omenirii pe măsură ce rațiunea cucerea superstiți­
ile și obiceiurile învechite. Secolul al nouăsprezecelea a scos
la suprafață povestea în care mintea conștientă este întruchi­
pată de științificul Dr. Jekyll, iar barbarul Mr. Hyde este efigia
inconștientului.
Multe dintre aceste doctrine au apus astăzi, dar lumea încă
nu sesizează căile prin care simpatiile și antipatiile inconștien­
tului modelează cursul vieții. Încă ne mai încredem în comisii
care evaluează persoanele după coeficientul de inteligență și
nu în funcție de cunoștințele practice. Încă mai există discipline
academice care reduc omul la statutul său de individ rațional
făuritor de unelte. Lumea modernă a construit un sistem gigant
de educare a abilităților din ce în ce mai sofisticate, nereușind
în același timp să dezvolte facultățile morale și emoționale care
să susțină acest mamut. Copiii sunt antrenați prin varii metode
să ocolească hopurile școlare și atât; deși deciziile esențiale pe
care le vor lua în viaţă sunt legate de alegerea prietenilor potri-
viţi, a ceea ce merită iubit ori dispreţuit, cu cine să se căsăto-
rească şi cum să‑și controleze impulsurile. În chestiunile
esențiale sunt lăsați cu totul de unii singuri. Suntem foarte
pricepuți în a discuta aspectele materiale, dar analfabeți când
vine vorba de emoții și intuiții. Știm să ne rafinăm abilitățile
tehnice, dar nu avem nimic de spus când vine vorba de lucrurile
cele mai importante, cum este caracterul.

Celălalt scop al meu

Noile descoperiri ne oferă o viziune holistică asupra a ceea

ce suntem. Recunosc că eu, unul, am fost atras către aceste

Introducere  Animalul social 13

Animalul social - BT.indd 13 07-Jan-14 20:04:29

 subiecte în căutarea unor răspunsuri la întrebări mult mai limi-
tate și prozaice. Meseria mea constă în a scrie comentarii poli-
tice sau de politologie. Am avut ocazia astfel să observ apariția
în ultimele generații a mai multe politici trâmbițare, dar lipsite
de rezultat. Începând cu anul 1983, am tot reformat sistemul
educațional și totuși astăzi mai mult de un sfert dintre
adolescenți abandonează liceul, deși toate semnele pe care ei le
primesc din mediu sunt potrivnice acestei decizii. Am încercat
să eliminăm diferențele dintre performanțele albilor și negrilor,
dar am eșuat. O generație întreagă am înghesuit tineri în colegii
și universități, fără să înțelegem de ce foarte mulți dintre ei nu
le și termină.
Și lista poate continua: am încercat să reducem imensele
inegalități dintre oameni. Am încercat să propulsăm mobilitatea
economică. Am încercat să stopăm moda copiilor crescuți în
familii monoparentale. Am încercat să reducem polaritatea
caracteristică vieții noastre politice. Ne‑am străduit să amelio-
răm ciclicitatea sus‑jos a economiei noastre. În ultimele decade,
lumea a încercat să exporte capitalismul în Rusia, să implanteze
democrația în Orientul Mijlociu și să impulsioneze dezvoltarea
în Africa. Toate rezultatele acestor eforturi au fost dezamăgitoare.­
Și toate aceste nereușite au avut o cauză comună: încrederea
într‑o viziune prea simplistă asupra naturii umane. Multe dintre
politicile încercate s‑au bazat pe încețoșata teorie a comporta-
mentului uman, practicată de științele sociale. Aceste politici au
fost propuse de către specialiști care se simt confortabil doar în
preajma variabilelor și a corelațiilor ce pot fi măsurate și cuanti-
ficate. Acestea au trecut mai apoi prin mâna unor comisii legis-
lative capabile să vorbească despre izvoarele adânci ale
acțiunilor umane cum sunt apte de a vorbi în aramaică. Au fost
apoi puse în practică de funcționari superficiali în privinţa ade-
vărurilor eterne și a tainelor ființei umane. Evident că au eșuat.

14 Animalul social  Introducere

Animalul social - BT.indd 14 07-Jan-14 20:04:29

 Și vor continua să eșueze, atât timp cât nu vom integra noile
descoperiri legate de adevărata noastră natură în universul poli-
ticilor publice și până când povestea magică nu se amestecă cu
cea prozaică.

Planul

Pentru a ilustra cum funcționează cu adevărat abilitățile

inconștiente și cum – în condiții favorabile – conduc acestea la
împlinirea omului, voi păși mai întâi pe urmele lui Jean‑Jacques
Rousseau. În 1760, Rousseau a terminat Emile, o carte despre
cum ar putea fi educată ființa umană. În loc de a pune problema
în termeni teoretici, el a preferat să inventeze acest personaj,
Emile, căruia i‑a atribuit un tutore, iar prin relația celor doi a
arătat cum se creează fericirea în termeni concreți. Acest model
inovativ i‑a permis lui Rousseau să se manifeste în multe direcții.
I‑a permis să scrie într‑o manieră atractivă, distractivă. I‑a per-
mis să arate cum tendințele generale își fac loc în viața indivi-
dului. L‑a adus pe Rousseau dinspre abstract înspre concret.­
Fără a rivaliza cu geniul lui Rousseau, eu îi voi folosi totuși
metoda. Pentru a ilustra felul în care recentele descoperiri
științifice își fac loc în viața individului, am creat două persona-
je, Harold și Erica. Voi folosi aceste personaje pentru a arăta cum
se dezvoltă cu adevărat viața. Povestea se desfășoară mereu în
prezent, plasată la început de secol douăzeci și unu, deoarece
scopul meu este să descriu diferitele aspecte ale unor vieți con-
temporane, de la naștere la stadiul învățării, de la prietenie la
amor, de la muncă la înțelepciune și apoi la senectute. Mă voi
folosi de toate acestea pentru a descrie cum genele modelează
viețile indivizilor, cum acționează chimia cerebrală, cum struc-
turile familiale și modelele culturale pot influența dezvoltarea

Introducere  Animalul social 15

Animalul social - BT.indd 15 07-Jan-14 20:04:29

 în sensuri foarte specifice. Pe scurt, voi folosi aceste personaje
cu intenția de a acoperi golul dintre descoperirile teoretice ale
cercetătorilor și experiența directă de viață.

Relația

Harold și Erica s‑au maturizat aprofundându‑şi relaţia de‑a

lungul întregii lor vieți. Iată unul dintre motivele pentru care
această poveste este atât de fericită. Ea vorbeşte despre dezvol-
tarea umană și protejarea acestei devoltări. Despre doi oameni
care au învățat din experiența părinților și a bunicilor lor și care,
în urma complicatelor procese ale devenirii, au decis să se
însoțească unul pe celălalt.
Este povestea unei însoțiri, a unei relații, în cele din urmă.
Când privești în adâncimile inconștientului, granițele dintre
indivizi încep să se estompeze. Devine evident că resorturile
care ne modelează mintea sunt resorturi împărtășite cu ceilalți.
Devenim ceea ce suntem în conjuncție cu alți oameni care
devin ceea ce sunt.
Suntem moștenitorii unei imagini despre noi înșine care ne
spune că suntem Homo Sapiens, adică ființe gânditoare sepa-
rate de restul lanțului animal – printr‑o capacitate superioară
de raționare. Acesta este omul lui Rodin – bărbia sprijinită în
pumn, ruminând pierdut în profunzimi de unul singur.
Adevărul este că suntem separați de animale mai ales prin
fenomenalele noastre abilități sociale ce ne permit să educăm,
să ne educăm, să empatizăm, să reacționăm emoțional și, de
asemenea, să construim culturi, instituții și complexa pânză
mentală ce susține întreaga noastră civilizație. Cine suntem
noi? Suntem cu toții precum niște mari stații de tren, spirituale.
Suntem intersecția a milioane de senzații, emoții și semnale ce

16 Animalul social  Introducere

Animalul social - BT.indd 16 07-Jan-14 20:04:29

 se amestecă neîncetat. Suntem centre de comunicare și suntem
destul de departe de a ne înțelege, deoarece avem abilitatea de
a guverna numai parțial tot acest trafic – să transferăm atenția
de la un element la altul, alegând între acestea și asumându‑ne
alegerea. Dar devenim noi înșine cu adevărat numai atunci când
acceptăm imersia în rețeaua umană care se îmbogățește perma-
nent. Mai mult decât orice, dorința noastră este de a stabili
conexiuni cât mai complexe și cât mai profunde.
Înainte de a intra în povestea Harold&Erica, vă voi prezenta
mai întâi un alt cuplu, unul cu totul real de data asta, Douglas
și Carol Hofstadter. Douglas este profesor la Universitatea
Indiana, iar el și Carol erau foarte îndrăgostiți unul de celălalt.
Obișnuiau să organizeze cine și petreceri, iar mai apoi să deve-
lopeze împreună conversațiile avute, în timp ce spălau unul
lângă celălalt vasele.
Carol a murit în urma unei tumori cerebrale, pe când copiii
lor aveau cinci, respectiv doi ani. Câteva săptămâni după aceas-
ta, Douglas a dat întâmplător peste o fotografie a lui Carol. Iată
ce găsim scris în cartea sa, In a Strange Loop:

Am privit cu multă intensitate în ochii ei până ce am început să

simt că mă aflu în spatele ochilor și, cum lacrimile îmi șiroiau pe
obraji, m‑am surprins strigând: „Eu sunt acolo! Eu sunt acolo!“
Aceste cuvinte simple mi‑au readus în câmpul conștiinței multe
gânduri anterioare, gânduri despre fuziunea sufletelor noastre într‑o
singură entitate superioară nouă, despre faptul că în miezul sufletelor
noastre se găsesc speranțe și dorințe identice pentru copiii noștri,
despre ideea că aceste speranțe nu sunt separate, ci mai degrabă o
singură speranță, un singur element ce ne definește pe amândoi și
ne unește într‑unul singur, genul de uniune pe care mi l‑am imaginat
destul de vag înainte de a mă însura și a aduce pe lume copii. Am
conștientizat atunci că, deși Carol murise, miezul sufletului său nu
murise deloc, ci trăia cu multă determinare în mintea mea4­.

Introducere  Animalul social 17

Animalul social - BT.indd 17 07-Jan-14 20:04:29

 Grecii obișnuiau să zică că drumul spre înțelepciune e plin
de țepi. După moartea soției sale, Hofstadter a cunoscut acești
țepi în drumul său spre o dimensiune a înțelegerii ce i se confir-
mă zilnic prin prisma sa de om de știință. Esența acestei
înțelepciuni se găsește sub nivelul conștiinței, acolo unde există
emoții și atitudini care ne ajută în hoinăreala prin viețile noas-
tre. Acestea sunt elemente transferabile, în sensul că se transmit
de la prieten la prieten și de la iubit la iubit. Inconștientul nu este
nici pe departe un loc întunecos în care stau pitite fricile și dure-
rile noastre. Este locul în care se nasc stările spirituale și de
unde își încep ele dansul din suflet în suflet. Aici se găsește
înțelepciunea veacurilor. Sufletul speciilor. Această carte nu va
încerca să facă lumină asupra rolului lui Dumnezeu în toate
astea. Dar, dacă există ceea ce numim creativitate divină, cu
siguranță ea este activă în zona interioară a sufletului, acolo
unde materia cenușie produce emoție și unde dragostea leagă
și dezleagă neuronii.
Inconștientul este impulsiv, emoțional, sensibil și imprevizi-
bil. Are propriile sale scurtături. De aceea are nevoie de super-
vizare. Dar inconștientul poate fi genial. Este capabil să
proceseze adevărate uragane de informație și să facă salturi
creative foarte îndrăznețe. Și mai presus de toate, inconștientul
este minunat de gregar. Acest extrovertit interior vrea ca tu să
ieși spre lume și să te conectezi. El vrea ca tu să găsești comuniu­
nea cu munca ta, prietenii și familia, națiunea și cauza colectivă.
Inconștientul vrea să te ancoreze bine în rețeaua relațiilor pe
care se construiește devenirea umană. El tânjește mereu spre
dragoste, spre genul de comuniune pe care au împărtășit‑o
Douglas și Carol Hofstadter. Dintre toate binecuvântările cu
care ne naștem, inconștientul nostru este cea mai mare.

18 Animalul social  Introducere

Animalul social - BT.indd 18 07-Jan-14 20:04:29

Animalul social - BT.indd 19 07-Jan-14 20:04:29
Animalul social - BT.indd 20 07-Jan-14 20:04:29
 1 Luarea
deciziilor

După mărirea și decăderea Wall Street‑ului și mai apoi încetinirea

ritmului nebuniei, clasa afaceriștilor s‑a ridicat încă o dată. Oamenii din
acest grup nu sunt genul de vrăjitori financiari sau de mari strategi. Sunt
oamenii care au urcat prin merite muncite pe scara succesului, până la
banii pe care îi administrează astăzi. Au fost elevi cu note bune, și‑au
făcut conexiuni solide, alăturându‑se companiilor, firmelor si cabinetelor
medicale de calitate. Bunăstarea s‑a așezat peste ei ca o zăpadă cernită.

Poate vei întâlni vreun membru al clasei afaceriștilor la mic

dejun în vreun bistro prin Aspen sau Jackson Hole. Tocmai s‑a
întors din China și face o pauză pentru o întâlnire administra-
tivă în drum către maratonul de cinci sute de mile pe bicicletă
la care participă pentru susținerea luptei împotriva intoleranței
la lactoză. Frumos ca un androgin, cu o idee mai croit decât
David‑ul lui Michelangelo, cu un păr atât de ostentativ de sănă-
tos că, dacă scena s‑ar desfășura în L.A. ai întreba: cine‑i tipul
ăla mișto de lângă George Clooney? Când își schimbă poziția
picioarelor, observi că acestea sunt interminabil de lungi și
grațioase. Nu prea are încheieturi. Fiecare picior se susține pe
gambe elegante.
Vocea sa se aude ca atunci când cineva pășește pe un covor
persan – așa de calmă și articulată; îl face pe Barack Obama să
semene cu Lenny Bruce. Și‑a cunoscut soția la Gala Clinton
Global Initiative. Au descoperit că poartă aceleași brățări ale
cauzei Doctori fără Frontiere, că frecventează același instructor

Luarea deciziilor  Animalul social 21

Animalul social - BT.indd 21 07-Jan-14 20:04:29

 de yoga și că bursele lor Fulbright au fost primite la doar doi ani
distanță. Cei doi sunt un cuplu cu adevărat potrivit, singurele
lor tensiuni fiind legate de chestiuni profesionale. Se pare că,
dintr‑un motiv oarecare, bărbații cu cariere la nivel înalt din
zilele noastre practică mult alergări și ciclism, dar își lucrează
numai mușchii din zona inferioară a corpului. Femeile cu statut
înalt, pe de altă parte, acordă imens de multă atenție trunchiu-
lui, bicepșilor și antebrațelor, astfel încât să poată purta rochii
fără mâneci toată vara și să poată sfărâma pietricele între dege-
tele puternice.
Așa că Domnul Eleganță s‑a căsătorit cu Doamna Frumusețe
Sculpturală în cadrul unei ceremonii oficiate de Bill și Melinda
Gates, iar ulterior au adus pe lume trei copii minunați: Geniul,
Compasiunea și Artistul. Acești copii, precum cei mai mulți
copii din nivelele superioare ale societății, sunt foarte buni la
tot felul de sporturi obscure. Acum multe secole, membrii nobi-
limii au descoperit că nu mai sunt buni la fotbal, baseball și
baschet, așa că au furat jocul lacrosse de la indienii americani
și cu el au continuat să domine.
Copiii au devenit elevi străluciți la școli private aflate în
plină ascensiune, iar verile și le‑au petrecut negreșit în labora-
toare de știință din Germania. În primul lor an de facultate
părinții i‑au anunțat foarte solemn că de acum sunt suficient
de copți încât să poată lectura The Economist. Au urmat înalte
școli de prestigiu, bine dotate sportiv, cum sunt Duke și
Stanford, iar apoi s‑au aruncat în cariere reprezentative pentru
părinții lor – au ajuns, poate, economiști‑șefi la Banca Mondială,
după o perioadă de câțiva ani cu Joffrey Ballet.
Membrii clasei afaceriștilor își petrec o mare parte din viața
lor adultă plimbându‑se din loc în loc și făcându‑i pe toți să se
simtă inferiori. Efectul prezenței lor este mult amplificat de

22 Animalul social  Luarea deciziilor

Animalul social - BT.indd 22 07-Jan-14 20:04:29

 sinceritatea, modestia și politețea lor. Nimic nu le face mai
mare plăcere decât a te invita la casa lor de weekend. Asta pre-
supune să te întâlnești vineri seara cu ei la nu‑știu‑care aero-
port privat, unde ei vor apărea cu câteva lucruri într‑o pungă,
deoarece, când ai propriul avion, nu prea ai nevoie de valize.
Dacă accepți invitația, ai face bine să‑ți pui în bagaj niște
batoane de ciocolată, deoarece codul de conduită al acestei noi
clase le impune să te semi‑înfometeze pe durata weekendului.
Același cod presupunea cheltuieli uriașe pe lucrurile durabile,
dar spartane când vine vorba de consumabile. Te vor plimba cu
un Gulfstream 5 de mai multe milioane, dar la bord vei mânca
un sandvici subțire de curcan pe pâine luată de la Safeway. Te
vor invita la casa cu nouă dormitoare unde ți se vor plânge de
mobila de la Ikea și unde duminica îți vor aplica celebrul
mic‑dejun‑de‑greva‑foamei – adică patru linguri de salată
verde cu trei grame de ton – pe ideea că toată lumea se hrănește
la fel de sănătos ca ei.
Foarte la modă în aceste cercuri sunt câinii înalți cât o masă,
astfel încât toată lumea are prin preajmă niște câini ca niște urși
purtând nume luate de la personajele lui Jane Austen. Aceste
ființe sunt corcituri între Saint‑Bernard și velociraptor ce‑și
agită boturile gigantice oricât de sus, pe masă sau pe tavanul
Range Roverului. Weekendul în sine va fi un timp al lungilor
activități fizice întrerupte de scurte survolări ale economiei
mondiale și ceva povești senine despre prietenii lor – Rupert,
Warren, Colin, Sergey, Bono și Dalai Lama. Seara vor coborî la
vreun club de relaxare pentru o înghețată și o promenadă. Pe
stradă, defilând cu înghețatele sofisticate și personalitățile ima-
culate, este foarte posibil să primească aplauze. Există turiști
ce preferă aceste amplasamente tocmai pentru a se scălda în
preajma perfecțiunii umane.

Luarea deciziilor  Animalul social 23

Animalul social - BT.indd 23 07-Jan-14 20:04:30

 Întâlnirea

O întorsătură a destinului a scos un bărbat și o femeie unul

în calea celuilalt într‑o zi de vară. Acești doi tineri de aproape
treizeci de ani sunt părinții lui Harold, unul dintre eroii acestei
povestiri. Ce trebuie să știți din capul locului despre cei doi – în
curând părinți – este că erau amândoi oameni foarte buni, dar
cam șterși; spre deosebire de fiul lor care a crescut ambițios din
punct de vedere intelectual și chiar oarecum profund. Fuseseră
atrași în această stațiune de aura gravitațională a clasei
afaceriștilor, în care sperau să se integreze într‑o bună zi.
Locuiau în case de grupuri de tineri ambițioși profesional și
întâlnirea lor fusese pusă la cale de un prieten.
Numele lor sunt Rob și Julia, și atunci s‑au zărit pentru prima
dată, în fața unei librării Barnes&Noble. Rob și Julia și‑au zâm-
bit din toată inima în timp ce se îndreptau unul spre celălalt și
chiar în acel moment s‑a instalat, în adâncime, un prim proces
între ei. Rob, fiind un anume fel de bărbat, a căutat cu privirea
tot ce‑l interesa la Julia. Strămoșii săi din pleistocen s‑au con-
fruntat cândva cu năucitoarea problemă a semnalelor biologi-
ce – femeile, spre deosebire de majoritatea lumii animale, nu
afișează semne fizice vizibile atunci când intră în ovulație. Astfel
că acești vânători timpurii s‑au descurcat în condițiile date.
Rob a căutat așadar din priviri semnele feminității, pe care
toți bărbații heterosexuali le caută. David Buss a cercetat feno-
menul pe mai mult de zece mii de subiecți din treizeci și șapte
de societăți diferite și a descoperit că standardul frumuseții
feminine este aproximativ același peste tot. Se pare că bărbații
de peste tot apreciază pielea fără cicatrici, buze pline, părul lung
și strălucitor, trăsăturile simetrice, distanța mică dintre gură și
bărbie și dintre nas și bărbie și o proporție de 0,7 între talie și
șolduri. Studiul longitudinal al picturii demonstrează că

24 Animalul social  Luarea deciziilor

Animalul social - BT.indd 24 07-Jan-14 20:04:30

 majoritatea femeilor pictate respectă această proporție.
Celebrele fete‑iepuraș de la Playboy respectă și ele această
proporție1, deși per ansamblu aspectul lor variază în funcție de
modă. Chiar și faimoasa Twiggy, supermodelul subțire, avea o
proporție talie‑șold de 0,732.
Lui Rob i‑a plăcut ce a văzut. L‑a surprins faptul că Julia era
extrem de relaxată și, după cum se știe, nimic nu sporește
frumusețea mai mult decât încrederea în sine. I‑a plăcut zâm-
betul ei și – inconștient – a remarcat că sprâncenele Juliei se
arcuiesc frumos în jos. Mușchii care sunt răspunzători de aceas-
tă zonă a feței – orbicularis oculi3 – nu pot fi controlați conștient,
de aceea, când sprâncele se arcuiesc în timpul râsului, este clar
că sentimentul e autentic3.
Rob a observat atractivitatea generală a Juliei, amintindu‑și
cumva subliminal că oamenii atrăgători sunt, de obicei, și bine
plătiți în joburile lor.
Rob a observat și linia curbă ascunsă sub bluza fetei și a
urmarit această frumusețe cu o apreciere care l‑a traversat până
în adâncul ființei. Undeva, în ascunzișurile creierului, el știa că
sânul nu este mai mult decât un organ, adică o masă de grăsime
și piele. Cu toate astea, nu putea gândi acum în termeni concreți.
A avut apoi toată ziua la dispoziție pentru a simți prezența dis-
cretă a sânilor Juliei. O linie trasată de o foaie de hârtie, amin-
tind un sân, îi captiva instantaneu atenția. Cuvântul țâță a
devenit o sursă de supărare pentru el, o mojicie la adresa sfintei
forme a sânului, iar Rob simțea că femeile din jurul său îl folo-
sesc dinadins pentru a‑i lua lui peste picior adânca sa fixație.
Sânii au forma lor tocmai pentru a suscita astfel de reacții.
Nu există vreun alt motiv pentru care sânii femeilor sunt atât de
mari prin comparație cu restul primatelor. Maimuțele au pieptul
plat. Sânii mari la femeie nu produc mai mult lapte pe perioada
alăptării. Nu au, așadar, nicio funcție nutritivă, însă servesc ca

Luarea deciziilor  Animalul social 25

Animalul social - BT.indd 25 07-Jan-14 20:04:30

 dispozitive de semnalizare care declanșează un spectacol
ancestral de lumini în mintea bărbatului. În mod frecvent,
bărbații acordă calificative superioare femeilor cu corp frumos,
dar chip mai puțin atractiv, față de femeile frumoase la chip,
însă având corpul nu atât de atrăgător4. Natura este făuritoare
de artă, dar nu face artă de dragul artei.
Julia a avut o reacție mult mai domolită la primul contact cu
posibilul ei tovarăș de viață. Nu din cauză că nu ar fi fost impre-
sionată de bărbatul din fața ei. Femeile se simt atrase sexual de
bărbații cu pupile mari5. Pretutindeni, femeile preferă bărbații
care au trăsături simetrice, sunt ceva mai în vârstă, mai înalți și
mai puternici decât ele. Prin aceste criterii cât și altele, viitorul
tată al lui Harold a trecut testul.
Așadar, Julia l‑a plăcut, însă era din fire și din educație foar-
te prevăzătoare și destul de neîncrezătoare. La fel ca 89% din-
tre oameni, Julia nu credea în dragoste la prima vedere. În plus,
pentru ea aspectul fizic conta mai puțin decât pentru viitorul ei
soț. În general, femeile sunt mai puțin excitate de aspectele
vizuale, caracteristică ce reduce aproape la jumătate publi-
cul‑ţintă al pieței pornografice.
Acest detaliu își are cauza tot în pleistocen. Bărbații acelor
timpuri își alegeau femeile după semnele vizibile ale fertilității,
în vreme ce femeile aveau cu adevărat probleme atunci când
venea vorba despre alegerea partenerului. Puii de om au nevoie
de ani buni până se pot susține singuri, iar o femeie singură în
pleis­tocen nu avea cum să asigure aportul necesar de calorii
întreținerii unei familii. Era, așadar, obligatoriu pentru ea să
găsească un bărbat nu doar pentru sămânța lui, dar și pentru
capacitatea lui de a o întreține. Acest sistem de referință a
rămas diferit la bărbați și la femei până în ziua de azi.
Tot din cauza asta, bărbații sar în pat cu mai multă ușurință
decât femeile. Mai multe echipe de cercetare au întreprins

26 Animalul social  Luarea deciziilor

Animalul social - BT.indd 26 07-Jan-14 20:04:30

 următorul studiu simplu. Au plătit o femeie frumoasă să se
plimbe prin campusul universitar și să abordeze bărbați pe care
să‑i invite la o partidă de sex. În toate studiile, 75% dintre
bărbați au acceptat instantaneu. Apoi studiul a inversat actorii.
Rezultat? Nicio femeie nu a acceptat propunerea6.
Femeile au motivele lor întemeiate de precauție. Dacă în
privința fertilității cam toți bărbații stau bine, la capitolul sta-
bilitate lucrurile variază. Bărbații sunt mult mai predispuși,
totodată, la dependenţe față de alcool și droguri. Sunt mult mai
frecvent autorii unei crime decât femeile și își abandonează
copiii în incomparabil mai multe cazuri. Sunt mai multe mere
stricate în copacul masculinității decât în cel al femininității și
de aceea femeile au învățat că este înțelept să dea câteva din
primele impresii în schimbul încrederii și inteligenței sociale
de mai târziu.
Așadar, în timp ce Rob admira crăpătura din decolteul
femeii,­Julia căuta semnele după care și‑ar fi dat seama dacă
bărbatul este de încredere sau nu. Căutarea ei nu era conștientă,
deoarece genetica și cultura i‑au șlefuit acest senzor pe parcur-
sul a mii de ani.
Marion Eals și Irwin Silverman de la Universitatea York au
efectuat studii care au arătat că femeile sunt cu 60 pîna la 70%
mai eficiente în a descrie detaliile unei scene sau aşezarea
obiectelor dintr‑o cameră decât sunt bărbații7. În ultimii ani,
Julia și‑a folosit puterea de observație pentru a selecta multe
categorii de potențiali parteneri, iar unele dintre opțiunile sale
au fost de‑a dreptul idiosincratice. A respins bărbați care se
îmbrăcau de la Burberry, deoarece nu se putea închipui pe sine
privind la aceleași tipare textile pentru tot restul vieții. Avea
cumva capacitatea de a‑i identifica dintr‑o privire pe bărbații
care abia silabiseau, iar aceștia îi uscau pur și simplu inima. Pe
bărbații parfumați până în vârful nasului îi privea așa cum îi

Luarea deciziilor  Animalul social 27

Animalul social - BT.indd 27 07-Jan-14 20:04:30

 privea Churchill pe germani – ori îi ții la picioarele tale, ori te
trezești cu ei la jugulară. Nu voia să aibă nimic de‑a face cu
bărbați ce se decorau cu bijuterii legate prin orice fel de sport,
deoarece nu voia ca iubitul ei să‑l iubească pe Derek Jeter mai
mult decât pe ea. De asemenea și în ciuda modei recente a
bărbaților cu talente în bucătărie, Julia nu‑și dorea o relație seri-
oasă cu cineva care ar fi gătit mai bine decât ea sau care ar fi
venit să o împace după vreo ceartă cu un sandvici nepretențios
cu cașcaval Gruyere pane. Pur și simplu, prea manipulativ pen-
tru ea.
I‑a aruncat o privire rapidă lui Rob în timp ce acesta se apro-
pia de ea pe trotuar. Janine Willis și Alexander Todorov de la
Princeton au făcut descoperirea științifică că oamenii sunt capa-
bili să judece atribute ca încrederea, competența, agresivitatea
și atractivitatea unei persoane în fracțiuni de secundă, mai pre-
cis în prima zecime de secundă. Genul acesta de aprecieri spon-
tane sunt incredibil de acurate atunci când se vorbește despre
previziunea sentimentelor dintre oameni, chiar și pentru luni
întregi înainte. Arareori oamenii își modifică substanțial prima
impresie, de obicei doar devin mai siguri de aceasta8. Într‑o altă
cercetare, Todorov i‑a expus pe subiecții săi la microsecunde de
portrete ale unor politicieni concurenți. Subiecții au indicat în
proporție de 70% viitorul câștigător al competiției electorale9.
Folosindu‑și propria înțelepciune a evaluărilor instantanee,
Julia a putut constata că Rob este chipeș, însă nu atât de chipeș
încât să‑și permită a fi neinteresant. În vreme ce el o dezbrăca
mental, ea îl îmbrăca mental pe el. La momentul primei lor
intersectări, el purta pantalon raiat închis la culoare, o marcă a
civilizației vestice, și un pulover purpuriu, astfel că semăna întru
totul cu o vânătă elegantă. Afișa pomeți puternici, dar nu foarte
sculptați, ceea ce arăta că va îmbătrâni frumos și într‑o zi va fi
probabil bătrânul cel mai chipeș dintr‑un azil oarecare.

28 Animalul social  Luarea deciziilor

Animalul social - BT.indd 28 07-Jan-14 20:04:30

 Era înalt, iar asta contează10. Un studiu a estimat că fiecare
inch de înălțime aduce 6 000 de dolari în plus la salariul anual
în America contemporană. Emana, de asemenea, o anumită
pace interioară, ceea ce‑l face enervant când vine vorba despre
dezbateri. La o primă apreciere, Rob părea a fi genul de om
binecuvântat de soartă, ce nu este sabotat de adânci sciziuni
psihologice și nu trebuie să se consume acoperind cine știe ce
răni sufletești.
Dar, pe măsură ce se derulau aprecierile pozitive, mintea
Juliei a schimbat brusc macazul. Ea știa că una dintre caracte-
risticile sale cel mai puțin atractive este o tendință interioară
foarte critică față de lume. I se întâmpla frecvent să se simtă
foarte bine cu un bărbat și, dintr‑odată, punctul critic să preia
comanda. În scurt timp, ea se transforma în Dorothy Parker,
iar amărâtul din fața ei se metamorfoza într‑o baltă de sânge
pe podea, mustind a metafore.
Punctul critic i‑a șoptit atunci Juliei că Rob este genul de
bărbat care crede că nu‑i va păsa nimănui dacă pantofii lui sunt
curați sau murdari. Unghiile sale nu erau tăiate uniform. În
plus, Rob era burlac. Julia îi considera neserioși pe burlaci și,
din moment ce n‑ar fi ieșit vreodată la o întâlnire cu un bărbat
însurat, opțiunile ei erau destul de restrânse.
John Tierney de la New York Times susține că mulți oameni
singuri sunt dotați cu ceea ce el a numit un „dispozitiv de iden-
tificat erorile“, un mecanism prin care oamenii identifică micile
defecte la un posibil partener. Un tip poate fi frumos și strălu-
citor, dar el va pica testul deoarece este murdar în coatele hai-
nei pe care o poartă. O tânără femeie de succes, partener într‑o
firmă de avocați, s‑ar putea să pice același test deoarece a
pronunțat greșit „Goethe“11.
Julia avea motive solide să pice în eroarea de apreciere pe
care specialiștii au numit‑o „toți bărbații sunt porci“. În general,

Luarea deciziilor  Animalul social 29

Animalul social - BT.indd 29 07-Jan-14 20:04:30