Вы находитесь на странице: 1из 79

MOTIVATIA ÎN

CONTEXT ȘCOLAR

Мотивация учебной
деятельности
школьников

Tatiana Tintiuc, dr., conf.univ., IFC


De multe ori auzim sau nu, Часто мы можем слышать
de la elevii noștri remarci или нет от наших учеников
de genul: изречения
„este greu”, «это трудно»,
„nu-mi place”, «мне не нравится»,
«это меня раздражает»,
„mă enervează”,
«это не привлекает меня
„nu mă atrage deloc”, вообще»,
„nu-mi va folosi niciodată”, «Я никогда это не буду
„teorie, teorie, teorie, m-am использовать»,
saturat”, «это мне не пригодится»
„nu mă mai interesează deloc «теория, теория, теория, я устал
от нее»,
ce se întamplă”, etc.
«меня не волнует, что
происходит» , и т.д.
SAU ИЛИ
„super”, «супер»,
„am trăit o experiență «Я получил огромный опыт»,
formidabilă”, «давно не было так здорово и
интересно»,
„de mult nu a mai fost așa
«наконец-то»,
cool la ore”,
«не знаю, как, но я
„în sfârșit”,
учувствовал и мне было
„nu știu cum, dar m-a atras, интересно»,
am participat cu atenție”,
«Я получил практический опыт» и
„am învățat ceva practic”, т.д.
etc.
То, что делает разницу между
Ceea ce face diferență între этими двумя
aceste „comunicări” ale «высказываниями» учеников
elevilor este motivația. является мотивацией.
Educația nu trebuie să
doară sau să producă Обучение не должна вызывать
suferință, ci să placă, să боль или причинить
страдания, а должна нравится
fie de folos, să formeze
и была полезной, чтобы
cetățeni responsabili, сформировать ответственных
echilibrați și motivați граждан, гармоничных и
spre acțiune și мотивированных к действию и
schimbare. различным изменениям.
(apud. C. Ciucu, M. Stas, 2008) (apud. C. Ciucu, M. Stas, 2008)
Studierea motivației în școală a pornit din nevoia de a
înțelege și utiliza factorii subiectivi care explica
fluctuațiile de randament școlar.
Ne întrebăm, de exemplu:
- de ce un elev, care poseda abilități cognitive și
competențe mult mai mari decât ceilalți, poate avea
rezultate mai mici decât un alt elev cu abilități mai
reduse?
- Cum pot fi identificați factorii care influențează gradul
de implicare a fiecărui elev?
- Cum putem ști ce ii "mobilizează" pe fiecare?
- Cum poate fi stimulat un elev astfel încât el să obțină
un randament în concordanță cu potențialul sau?
Exista numeroase Имеются разные
definiții ale termenului определения термина
de motivație мотивации
În comun motivația este un В большинстве определений
ansamblu de forțe ce incită мотивация представляет собой
совокупность сил, которые
elevul în a se angaja intr-
побуждает ученика к
un comportament dat. определенному поведению.
Este vorba de un concept Это понятие, относится к:
care se raportează atât la • внутренним факторам
factori interni (de (личности или внутренние)
• внешним факторам
personalitate sau intrinseci), (окружающий мир или
cat si la factori externi (de внешних), которые предлагает
mediu sau extrinseci) care ученику примерить или
fac elevul să adopte o развить свою форму
conduita particulara. поведения.
Definiția / Определение
Motivația (de la cuv. latin
Мотива́ция (от лат.
„movere”.)
«movere») — побуждение
Necesitate de a acționa; к действию;
proces psiho-fiziologic психофизиологический
care controleaza процесс, управляющий
comportamentul uman, ce поведением человека,
definește directia, задающий его
organizarea, activitatea și направленность,
stabilitatea; capacitatea организацию, активность
persoanei de a răspunde în и устойчивость;
mod activ nevoile lor. способность человека
деятельно удовлетворять
свои потребности.
Factorii motivaționali Мотивационные факторы
 factorii motivaționali interni sunt  внутренние мотивационные
reprezentați de nevoile sau aspirațiile факторы представлены личными
personale care „împing” elevul sa потребностями или устремлениями
adopte un comportament precis: которые «подталкивает» ученика
- curiozitatea, развить свои собственные, точные
- nevoia de cunoaștere, формы поведения:
- любопытство,
- nevoia de auto-dezvoltare,
- потребность в знаниях,
- plăcerea de a lucra ceva anume etc. - потребность в саморазвитии,
 factorii externi apar atunci când - удовольствие от работы и т.д.
persoana este constrânsa să nu facă ceva  внешние мотивационные
sau este stimulată să acționeze într-o факторы возникают, когда человек
direcție predeterminata pentru: - ограничен, чтобы сделать что-то
recunoaștere, или мотивирован действовать в
- acceptarea de către ceilalți, заданном направлении, это:
- признания,
- recompensa simbolica sau materiala
- принятия другими людьми,
etc.
- символическое или материальное
вознаграждение и т.д.
Motivaţia / Мотивация
Motivaţia este Мотивация является
inteligenţa care se интеллект, который
identifică cu cele mai идентифицирует
profunde sentimente самые глубокие
asociate gândurilor чувства, связанные с
personale. вашими мыслями.
Они представляют все
Acestea reprezintă аспекты подсознания
aspectul subconştient сознательного
al gândirii conştiente. мышления.
А fi motivat însemnă a Быть мотивированным значит
действовать, стремиться к
acționa, a tinde spre ceva, a
чему-то, что-то делать.
face ceva.
Ученик, который не
Un elev care nu simte испытывает импульса
nici un impuls sau nici или нет необходимости
nevoie de a acționa este действовать -
caracterizat ca un elev немотивированный
nemotivat, în timp ce un ученик, в то время как
elev care este activ, активный, энергичный,
имеющий цель и
energic, de a acționa
работает на достижение
spre un obiectiv, este этой цели, считается
considerat un elev мотивированным
motivat. учеником
Motivația elevilor Мотивация учеников
На это уровне, важно для
La aceste nivel pentru
каждого учителя, чтобы
dascăli, este important ca
ученик проявлял интерес
elevul să manifeste interes
к школе, выполнял
pentru școală și să-și
учебные задания хорошо
realizeze satisfăcător (sau
или отлично.
foarte bine) sarcinile
școlare. Ученики имеют разный
уровень мотивации (по
Elevii au grade diferite de
силе, напряжению,
motivare (ca intensitate) și
интенсивности) они очень
sunt sensibili si diferite
чувствительные и имеют
tipuri de motivație (ca
различные виды
orientare).
мотивации (как
направленость).
Motivația elevilor Мотивация учеников
- este "împins" de curiozitate sau
interes pentru cunoaștere,
• «подталкивается» любопытством
- dorește să obțină aprecierea din или интересом к знаниям;
partea profesorului, colegilor • ищет признания со стороны
sau părinților. учителей, коллег или родителей.
- resimte un acut resentiment • почувствовал острое возмущение
față de obligația de a realiza o против обязательства выполнить
домашнее задание, но он
temă școlară, dar o face cu добросовестно выполняет,
conștiinciozitate depunând un проявляя когнитивные и волевые
mare efort cognitiv si volitiv, усилия;
- altul vede în aceeași sarcina • другой ученик видит в заданиях,
școlară o provocare și în вызов и удовольствие, чувство
восторга и удовлетворенности
același timp o plăcere, является первостепенным, но не
sentimentul fiind cel de усилия.
satisfacție și încântare și nici de
cum cel de efort.
Întrebarea: Вопрос:

- Cum găsim modalitatea - Как мы найти лучший


cea mai potrivita de a способ мотивировать
motiva elevii dintr-o учеников в классе,
clasa, ținând cont de учитывая тот факт, что
faptul ca aceștia au они разные личности,
personalități diferite, имеют разные стили
stiluri diferite de обучения и
învățare și sunt sensibili чувствительны к
la diferite forme de различным формам
motivare? мотивации?
Paradox – de fapt, elevul Парадокс - на самом деле
întotdeauna are motivația de у ученика всегда есть
învățare, dar elevul nu учебная мотивация, но
„mânca tot” și motivația de a ученик не всеяден и его
învăța nu întotdeauna este мотивация учения не
îndreptată spre ceea ce i se всегда направлена на то,
propune să studieze. что ему предлагается
Pentru a înțelege acest изучать.
paradox, vom face o mică Чтобы понять данный
incursiune în conceptul парадокс, сделаем
științific de motivație în небольшой экскурс в
învățare. научное понятие учебной
мотивации.
Cum să motivăm Как мотивировать
activitatea de cunoaștere познавательную
a elevului? деятельность ученика?
• „Legea psihologică • «Психологический закон
afirmă: înainte de a гласит: прежде чем призвать
propune copilului careva ребёнка к какой-либо
activitate, interesează-l, деятельности, заинтересуй его
înțelege că el este pregătit ею, позаботься о том, чтобы
обнаружить, что он готов к
pentru această activitate și этой деятельности, что у него
toate puterile sunt напряжены все силы,
îndreptate spre ea„ необходимые для неё»
L.S. Vygotsky Л.С. Выготский
• «Деятельности без мотива не
• ”Activitate fără motiv nu
бывает» А.Н. Леонтьев
există”
A.N. Leontiev
Motivul Мотив
 Motivul – sursa de  Мотив – источник
activitate a fiecărei деятельности любого
persoane. человека.
 „Baterie electrică, a  «Энергетическая
energiei" fiecărei батарейка» личности,
persoane, de puterea от его силы зависит
acesteia depinde интенсивность
intensitatea activității деятельности человека.
umane.  Нет внутреннего
 Nu-i motiv intern sau мотива – внутренней
forța motrică internă, движущей силы, и
всякое дело обречено
atunci orice activitate este
быть нудным, скучным,
sortită să fie plictisitoare ненужным.
și inutilă.
Motivul Мотив
• Interesele • интерес,
• Tendinţa • потребность,
• Aspiraţia • стремление,
• Intenţia • убеждение,
• Convingerile • идеал,
• Idealurile • эмоции,
• Dorinţa • влечения,
• Scopul • инстинкты,
• Concepţia despre lume • установки, это то что
побуждает человека к
şi viaţă деятельности, ради
чего она совершается.
„Atunci
«Когда
când informația
информация
este prezentată
подаётся вне
înafara interesului,
интереса, в коре
în cortexul cerebral
головного мозга
se formează un
формируется
centru de
центр её
respingerie, de
активного
înlăturare/eliminare
отторжения»
/detașare activă”
И.P. Павлов ()
I.P.Pavlov
 Fără starea de spirit  Без внутреннего настроя
activă sau dispoziția ребёнка, без его
interioară al copilului, мотивации на
деятельность, основным
fără o motivație spre педагогическим
activitate, intervenția воздействием
pedagogică de bază выбирается насилие.
este violența.  Педагог опирающийся
 Cadru didactic se только на понятия
«должен» и
bazează doar pe «необходимо»
conceptul „trebuie” și сталкивается с
„este necesar” și se негативной,
confruntă cu motivația отрицательной
мотивацией.
negativă. - Psihoneurologia
În acest context la copil se В этом контексте у
ребёнка формируется:
formează:
 tendința de a se sustrage,  тенденция к уклонению
от учёбы
eschiva abate de la studii,
învățătură;  деятельность и
результаты учения
 instruirea și rezultatele sunt
незначительны
neînsemnate, joase;
 сильная отвлекаемость
 distractibilității, abaterea
на уроке
înaltă în timpul orelor;
 быстрое утомление
 repede obosesc;
 senzație de demoralizare și  чувство удрученности и
неудовлетворённости
nemulțumire;
 imobilitate, rigiditatea  неподвижность,
ригидность мышления.
gândirii.
Motivul interior al activității Внутренний мотив учебной
деятельности всегда должен
de studii trebuie să preceadă
предшествовать и
și să însoțească învățarea. сопутствовать обучению.
 Învățătorul uneori uită, că • Учитель порой забывает о
din ceea ce pentru el pare том, что многое из того, что
foarte important și util, nu ему самому представляется
are sens pentru elev. важным и полезным, лишено
 Motivația trebuie special смысла для ученика.
dezvoltată, modelată și • Мотивацию надо специально
stimulată. формировать, развивать,
стимулировать
 Procesul de formare și de
consolidare a motivației • Процесс формирования и
закрепления у школьников
pozitive la elevi pentru положительных мотивов
învățătură este numită учебной деятельности
motivația activității называется мотивацией
școlare. учебной деятельности
MOTIVATIA INTRINSECĂ

1. Apelul la motivația intrinseca - cea mai eficienta forma


de mobilizare a elevilor.
2. Din cauza a numeroase responsabilități și obiective
didactice, a programelor încărcate și a specificului
unor discipline școlare, învățătorii nu pot oferi elevilor
numai sarcini școlare interesante sau plăcute, care să
activeze forme intrinseci de motivare.
3. Deseori sarcinile școlare sunt formulate în termeni de
obligații extrinseci, elevii trebuie sa le îndeplinească
(le place sau nu).
4. Este destul de greu de aplicate astfel de metode, de
particularizat pentru situații sau discipline diferite.
MOTIVATIA INTRINSECĂ
In ce măsură apelul la motivația
extrinsecă este benefic pentru
randamentul actual al elevilor sau pentru
formarea personalității lor viitoare?
Cum utilizăm formele de motivare
extrinsecă astfel încât efectele asupra
randamentului școlar să fie benefice?
Cum facem ca sarcinile sau activitățile
școlare să activeze și motivația intrinsecă
a elevilor?
MOTIVATIA INTRINSECĂ
Desi motivația intrinseca este importanta pentru
activitatea umana, cele mai multe activități nu
sunt, strict vorbind, motivate intrinsec.
Pe parcursul primei copilării și a primei perioade
școlare, perioade în care solicitările sociale,
rolurile si normele sociale impuse de familie și
școală cer copilului să își asume responsabilități
pentru sarcini extrinseci, apelul la motivația
extrinseca este cea mai frecventa forma de
stimulare a copilului.
MOTIVATIA INTRINSECĂ
Studiile arată, (Ryan R. M, Deci, E. L., 2000), că
1. sunt considerate motivate extrinsec toate acele
comportamente care sunt însoțite de sentimentul
controlului sau a presiunii exercitate din afara
subiectului,
2. comportamentele motivate intrinsec sunt cele conduse
de voința individuală, generate de trebuințe sau aspirații
personale și însoțite de sentimentul autonomiei și
libertății.

Deoarece cele mai multe activități didactice propuse în școală nu sunt


proiectate sa fie interesante intrinsec, o întrebare centrala este „Cum
motivam elevii sa valorizeze și să-și asume astfel de activități și să le
ducă la îndeplinire?”
TEMA DE REFLECTIE:

 Realizați o lista cu sarcinile pe care le propuneți elevilor în cadrul


activității de formare și evaluare, sarcini la realizarea cărora elevii
participă în clasă sau pe care trebuie sa le realizeze independent, ca
temă pentru acasă.
 Pentru fiecare tip de sarcină în parte estimați în ce măsură aceasta
face apel la motivația intrinsecă sau la motivația extrinsecă și
argumentați alegerea de ce credeți acesta pentru fiecare caz n parte,
gândindu-vă la situația reală (ce ii motivează pe elevii DVS.) și nu
la cea ideală (ce ar trebuie să îi motiveze).
 Realizați această analiză separat pentru elevii cu rezultate bune la
învățătură și pentru cei cu rezultate medii sau slabe și comparați
rezultatele DVS. cu cele ale unui coleg /colege. In urma analizei în
colaborare a rezultatelor, la ce concluzii ați ajuns?
MOTIVATIA INTRINSECĂ
In viziunea cercetătorilor mai sus și conform teoriei SDT
(Self-Determination Theory) se descrie motivația elevului
pe un continuum de la demotivare sau absența motivației,
trecând prin diferite etape de motivare extrinsecă, la
motivarea intrinsecă.
Pe acest continuum, conceptul deinternalizare descrie cum
motivația pentru un anumit comportament școlar poate fi
descris de la lipsa motivației sau resentiment, prin
acceptarea pasiva, pana la acceptarea activă și implicarea
personala.
O data cu creșterea gradului de internalizare creste și
persistența în sarcină, percepția pozitivă despre sine și
calitatea angajamentului individual. (Ryan R. M, Deci, E.
L., 2000)
Pol negativ "DEMOTIVARE"

"DEMOTIVARE" - elevul care percepe sarcina sau


comportamentul școlar ca fiind
- fără sens, nerelevant,
- fără nici o legătură cu activitate școlară
- fără nici o legătură cu nevoile lui de învățare.
- el crede că nu are nici un fel de abilități sau competențe
în realizarea unei sarcini si, prin urmare, nu are nici o
intenție de a acționa, de a realiza respectivul
comportament, de a realiza sarcina școlară propusa.
Pol negativ "DEMOTIVARE„ SUGESTII:
ARGUMENTAȚI UTILITATEA
Propuneți activități școlare și teme pentru acasă explicând rațiunea lor,
făcând legătura cu viața de zi cu zi sau explicând importanța lor
pentru activitățile școlare viitoare.
 SOLICITAȚI FEEDBACK
Asigurați-vă ca elevii au înțeles foarte bine ce au de făcut și cum veți evalua munca
lor; cereți un feedback, aflați dacă și elevii slabi au înțeles bine sarcina școlară.
 STIMULAȚI ABILITĂȚILE ȘI COMPETENTELE
EXISTENTE
Pe cat posibil, activitățile și temele școlare trebuie să permită
realizarea /rezolvarea lor în mai multe etape, pornind de la sarcini
foarte simple spre cele complexe sau dificile
 ASIGURAȚI TRECEREA LA ACȚIUNE
Cereți acordul, negociați dacă este cazul, condiționând diminuarea sarcinii (număr
de exerciții, număr de pagini etc.) de realizarea ei completă; începeți
activitatea în clasă.
Figura 1. Etape ale trecerii de la demotivare (absenta motivației) la motivația intrinseca (Ryan R. M,
Deci, E. L., 2000)
II. "REGLAREA EXTERNA"
- sub amenințarea pedepsei
- sub atracția recompensei
- elevul se decide sa se supună și sa realizeze sarcina
școlara prescrisa (de exemplu „tema pentru acasă”).
• comportamentul elevului este strict condiționat din
exterior, nu are nici un suport intern.
• Acest tip de motivare nu prezintă nici o satisfacție pntru
realizarea sarcinii (poate „usurarea” ca a scapat de
"povara" realizarii ei),
• Apare un sentiment negativ (respingere sau resentiment)
fața de sarcină sau disciplină.
II. „REGLAREA EXTERNA” SUGESTII
• OFERIȚI POSIBILITATEA ALEGERII
Propuneți elevilor sarcini / teme școlare la alegere (teme care pot
avea același grad de dificultate) oferind elevilor posibilitatea
alegerii și creându-le sentimentul controlului.
• IDENTIFICAȚI MOTIVE DE SATISFACȚIE
Întrebați elevii ce anume i-ar face să realizeze cu plăcere o anumita
sarcină sau temă școlară propusa de Dvs.; căutați motivații interne,
aspirații personale sau colective.
• NEGOCIAȚI SI PERSONALIZAȚI
RECOMPENSELE
Oferiți recompense stimulative, in acord cu solicitările, trebuințele
sau aspirațiile elevilor; negociați tipul recompensei, nivelul
acesteia și condițiile de acordare a ei.
II. „REGLAREA EXTERNA” SUGESTII

• RECOMPENSAȚI IMEDIAT ȘI VARIAT


Acordați recompensele imediat după identificarea reușitei sau
progresului; pe cât posibil variați tipul recompensei oferite
indiferent daca este materială sau simbolică.
• CAUTAȚI SURSELE DE INSATISFACȚIE
Chestionați elevii după realizarea sarcinii școlare pentru a afla până la
care punct al temei sau la care moment al activității au muncit cu
plăcere, ce anume i-a nemulțumit.
III. „INTEGRARE ”
 elevul descoperă că realizarea unei sarcini sau realizarea
unui comportament școlar îl valorizează,
 îi asigura aprecierea din partea celorlalți (colegi,
profesor).
 elevul tinde să integreze în acel comportament, sa îl
repete, pentru că îi oferă aprecierea celorlalți
 sentimentul de competenta personală,
 de încredere în forțele proprii.
Motivația rămâne externa, activitatea este realizată
„pentru ca trebuie”
(accentul se muta de la feedback-ul extern direct și imediat
(recompensa sau pedeapsa), la un feedback extern indirect si de
lunga durata (aprecierea sociala).
III. „INTEGRARE ” SUGESTII
 GRATIFICAȚI PROGRESELE
Recompensați reușitele, inclusiv cele modeste, la elevi cu rezultate mediocre sau
slabe; gratificați fiecare progres - personal sau în fata clasei.
 EXPRIMATI-VA INCREDEREA
Recunoașteți meritul unui elev în fața colegilor, părinților, persoanelor
semnificative; exprimați-vă încrederea.
 IMPLICARE PERSONALĂ
Imediat după o reușita, propuneți-ii elevului următorul pas; faceți-l să accepte o
noua provocare, o noua sarcina.
 EVITAȚI APRECIERILE NEGATIVE
critica moralizatoare, ironiile și sarcasmul; în general aprecierile negative
demotivează.
 EVITAȚI EXPRIMAREA SCEPTICISMULUI.
Evitați exprimările sceptice cu privire la reușita viitoare;
„Am încredere”, „Știu ca poți” și nu „Sper că”, „Mă indoiesc”
IV. IDENTIFICARE
comportamentul școlar în sine începe să
devină important, realizarea sistematică a
anumitor sarcini școlare devenind parte a vieții
elevului, a felului in care el este perceput și
apreciat de membrii familiei, colegi, profesori
ca „elev silitor”.

elevul începe să își propună atingerea anumitor


obiective, prescrise de învățător, de către
părinți, dar, de aceasta data, acceptate de el (de
exemplu media 8 la matematică).
IV. IDENTIFICARE SUGESTII
 IMPULSIONAȚI CREAREA UNEI IDENTITĂȚI
VALORIZATE
Identificați aspectele de unicitate ale fiecărui elev; daca este posibil, oferiți o
"identitate" fiecărui elev in funcție de succesele sau aptitudinile sale la anumite
discipline (in calitate de diriginte), din cadrul unei discipline (in calitate de
profesor); comunicați această identitate elevilor, părinților ("cel mai bun chimist";
"spiritul critic al clasei", "optimistul incurabil" etc.).
 FACILITAȚI ASUMAREA OBIECTIVELOR
Incurajati elevii să își propună atingerea unor obiective ambițioase dar realizabile;
urmăriți progresele și încurajații noile provocări.
 STIMULAȚI AUTONOMIA
Creați condițiile necesare ca elevii să își propună atingerea unor obiective
ambițioase și să le realizeze, independent de supervizarea Dvs.
 GRATIFICATI ACTIVITATILE EXTRASCOLARE
Identificați elevii cu hobbyuri în special daca au legătură si cu activitatea școalară;
oferiti recunoaștere elevilor care au realizat ceva inedit in legatura cu disciplina pe
care o predați (poezie, electronica, corespondenta in limba engleza, colectii etc.
V. INTERIORIZARE
• asumarea completă a noului comportament.
• elevul accepta obiectivele propuse și le interiorizează,
• propune noi obiective, uneori mai ambițioase decât cele
prescrise de ceilalți,
• noul comportament devenind parte componenta a
propriei personalități.
• efortul perceput pentru realizarea sarcinii școlare începe
să fie minime,
• nu apar conflicte cu alte trebuințe ale elevului (a juca un
fotbal cu prietenii, a privi la televizor).
Aceasta este etapa care face trecerea la formarea unei
motivații intrinseci.
VI. MOTIVATIE PROFUND INTRINSECA
• interes pentru orice subiect legat de o anumita
sarcină școlară (care la început a fost
extrinseca),
• Se muncește cu plăcere, fără ca munca depusa
sa fie percepută un efort,
• găsește satisfacție în tot ceea ce face în legături
cu acea activitate.
• Acest gen de motivație pentru activitatea
școlară care apare foarte rar, (doar unii elevi și
pentru unele domenii înguste dezvoltă o astfel
de „pasiune”).
MOTIVATIE

• Putem folosi diferite strategii care pot asigura o


creștere a gradului de implicare a elevului.
• Aplicarea strategiilor vizăm atingerea a doua
obiective finale:
1) îmbunătățirea randamentului școlar de moment al
elevilor
2) facilitarea evoluției sub aspect motivațional al
elevilor, prin trecerea treptata de la condiționarea
externa, prin forma intermediare de motivare extrinseca
spre motivația intrinseca.
Tema de reflecție:
1. Pe o coala de hârtie A4, vă rugam să realizați un
tabel cu patru coloane, cate o coloana pentru
fiecare din categoriile: 1. demotivare, 2. reglare
externa, 3. integrare si identificare, 4. Interiorizare
și motivație intrinseca.
2. Gândiți-vă la elevii din clasa Dvs., vă rugăm să
decideți în care stadiu de motivare se află fiecare și
să treceți fiecare nume în coloana corespunzătoare.
3. Pentru fiecare din cele patru grupuri de elevi în
parte, revăzând informațiile de mai sus, schițați o
strategie de lucru astfel încât să stimulați evoluția
lor sub aspect motivațional. Planificați aplicarea
acestei strategii si modul de evaluare a rezultatelor.
Факторы влияющие на
Factorii care influențează формирование
asupra dezvoltării, formării мотивов учебной
motivației școlare la elevi деятельности
школьников
 Conținutul materialului
 Содержание
educațional.
учебного материала.
 Stilul de comunicare a
cadrelor didactice cu  Стиль общения
elevii. учителя и учащегося.
 Esența și nivelul  Характер и уровень
activităților educaționale, учебно-
cognitive și informative. познавательной
деятельности.
De a afla ce anume îi motivează pe elevi este aceea de a
întreba elevii, in cadrul unor micro-anchete.
IMPORTANT!!!!!
Daca aplicați aceasta strategie trebuie sa
garantați ca răspunsurile lor vor fi confidențiale,
ca sub nici o forma colegii, alți profesori sau
părinții nu vor afla ce au scris ei.
Aceste date le puteți folosi numai
dumneavoastră pentru a facilita dezvoltarea lor
motivațională sau pentru a-i ajuta să depășească
momente dificile (relații tensionate cu unii colegi
sau profesori; probleme in familie etc.)
Cercetarea psihologica a aratat ca, spre deosebire de
elevii cu stima de sine ridicata (cu o parere buna despre
ei si calitatile lor), elevii cu o slaba stima de sine:

• accepta mult mai usor un feedback negativ (reprosuri sau esecul);


• accepta mult mai greu, cu neincredere un feedback pozitiv
(gratificarea sau succesul);
• se simt mai responsabili de esecul lor;
• sunt mai putin dispusi sa-si asume riscuri;
• isi propun fie obiective foarte modeste fie obiective exagerat de
ambitioase (pentru ca esecul sa fie justificat);
• simt o nevoie acuta de a se proteja de amenintare sau esec;
• au de resurse putine de autoprotectie;
• au tendinta de a pune in lumina a defectelor lor si nu calitatile.
SUGESTII:
• Recunoasteti meritul unui elev si recompensati reusitele, chiar daca
sunt modeste, mai ales daca vin de la elevi cu rezultate mediocre
sau slabe; gratificati fiecare progres (gratificati progresele).
• Exprimati-va increderea in capacitatea si resursele unui elev; chiar
si atunci cand rezultatele sunt slabe, insistati pe sublinierea
aspectelor pozitive, evitand critica moralizatoare si sarcasmul;
ignorati performantele slabe si gratificati-le pe cele bune.
(oferiti feedback predominant pozitiv).
• o Ajutati elevii sa se cunoasca mai bine si sa se autoevalueze
corect; propuneti activitati bazate pe interactiune in grup, pe
autodezvaluire personala si oferirea de feedback din partea
celorlalti; facilitati constientizarea aspectelor pozitive ale
personalitatii elevului (stimulati autocunoasterea)
SUGESTII:
• Incurajati elevii sa isi propuna atingerea unor obiective
ambitioase dar realizabile; urmariti progresele si
incurajatii sa accepte noi provocari si obiective pe termen
lung (facilitati asumarea obiectivelor).
• Obisnuiti elevii sa se defineasca in temeni pozitivi,
insistand pe calitati si aptitudini; facilitati crearea unor
asteptari pozitive cu privire la evolutia lor viitoare si
reusita lor (creati asteptari pozitive).
• Din pacate nu toti dascalii au rabdarea si tactul
de a pastra o atitudine pozitiva si optimista fata
de elevii cu probleme reusind sa influenteze
negativ sau chiar sa lezeze personalitatea
acestora prin atitudine, modul de adresare sau
de oferire a rezultatelor evaluarii.
Conținutul materialului Содержание
educațional учебного материала
 În sine, conținuturile,
• Само по себе содержание
informația educațională
обучения, учебная
nu au nici o însemnătate, информация вне потребностей
nici o valoare, nu ребёнка не имеет для него
încurajează învățarea, какого-либо значения, не
dacă sunt înafara побуждает к учебной
nevoilor copilului. деятельности.
 Material de studii trebuie • Учебный материал должен
să fie prezentat în așa подаваться в такой форме,
чтобы вызвать у школьника
formă, ca să declanșeze la эмоциональный отклик,
elev un răspuns активизировать
emoțional, pentru ai познавательные психические
activa procesele psihice процессы.
cognitive.
Pentru aceasta este Для этого необходимо
necesar
Особый характер
Prezentarea neobișnuită a преподнесения учебного
materialului didactic: материала:
a. analitic (explicativ, critic, logic, а) аналитический
problematic); (разъяснительный,
b. afaceri; критический, логический,
проблемный);
c. neobișnuit. б) деловой;
Folosirea, demonstrarea, sublinierea в) необычный.
diferitor elemente, momentelor Использование, показ,
atractive ale conținutului: подчёркивание различных
a. importanța unor momente; элементов,
b. gradul de dificultate, привлекательных сторон
complexitate (simplitate, содержания:
accesibilitate); а) важность отдельных
частей;
c. noutatea, cognoscibilitatea б) трудность, сложность
materului educaționale; (простота, доступность);
pentru aceasta este Для этого необходимо
necesar
в) новизна, познавательность
a. descoperirea a ceva nou în cele материала;
cunoscute, știute; г) открытие нового в
b. istorism, realizările moderne ale известном;
științei; д) историзм, современные
c. fapte interesante, contradicții, достижения науки;
paradoxuri. е) интересные факты,
противоречия, парадоксы.
Activități cu conținut interesant,
întrebări captivante, interesante. Задания с интересным
содержанием,
Arată importanța cunoștințelor și занимательными вопросами.
abilităților: Показ значимости знаний,
a. sociale, умений:
b. personale а) общественной,
б) личностной.
Legătură interdisciplinară • Межпредметные связи
Stilul de comunicare a Стиль общения учителя
cadrelor didactice - elev и учащегося
AUTORITAR АВТОРИТАРНЫЙ
Generează o motivație Формирует «внешнюю»
„externă” de a învăța, motivul мотивацию учения, мотив
„evitarea eșecului” reține «избегания неудачи»,
formarea motivației interne. задерживает формирование
DEMOCRATIC внутренней мотивации.
Contribuie la dezvoltarea ДЕМОКРАТИЧЕСКИЙ
motivației intrinsecă. Способствует внутренней
LIBERAL (PERMISIV) мотивации.
Reduce motivarea învățării și ЛИБЕРАЛЬНЫЙ
formează motivul „cu speranța la (ПОПУСТИТЕЛЬСКИЙ)
succes” • Снижает мотивацию
учения и формирует мотив
«надежды на успех»
Stilul de comunicare a Стиль общения учителя
cadrelor didactice - elev и учащегося
 Evidențiază realizările și  Показ достижений и
deficiențele în dezvoltarea недостатков в развитии
личности, проявлении
personalității, manifestă
доверия к силам и
încredere în forțele și возможностям ученика.
capacitățile elevilor.
 Проявление личного
 Învățătorul manifestă отношения учителя к
relația personală față de ученику, классу,
elevi, clasa, exprimând высказывание
propria părere. собственного мнения.
Stilul de comunicare a Стиль общения учителя
cadrelor didactice - elev и учащегося
 Manifestarea calităților  Проявление учителем
personale ale собственных качеств,
învățătorului, (în termeni данных личности (в
de comunicare, плане общения,
эрудиции, отношения к
cunoștințe, atitudini față предмету, деловых
de studii, școală, abilități, качеств и т.д.) и
etc.), și încurajarea побуждение учащихся к
elevilor prin propriile подобным проявлениям.
calități și atitudini.  Организация дружеских
 Crearea unor relații взаимоотношений в
armonioase în colectiv ( коллективе (обмен
schimb de opinii, ajutor мнениями,
reciproc etc.). взаимопомощь).
Organizarea activității Организация учебной
educaționale деятельности

3 etape: 3 этапа:
1) motivație, 1) Мотивационный
2) Operațional - 2) операционально-
cognitive, познавательный,
3) reflexiv-evaluativ. 3) рефлексивно-
оценочный.
(predispoziție spre
meditare)
Etapă motivațională Мотивационный этап
Это сообщение, почему и для
Mesajul este de a comunica elevilor чего учащимся нужно знать
pentru ce ei trebuie să cunoască данный раздел программы,
aceast capitol al programului, care какова основная учебная
sunt obiectivele acestui задача данной работы.
compartiment (temă, lecție). Мотивационный этап состоит
из трёх учебных действий:
 Etapa motivațională este alcătuită
din trei activități educaționale: 1) создание учебно-
проблемной ситуации;
1) Crearea unei situații de 2) формулировка основной
problemei; учебной задачи как итога
2) formularea sarcinii principale de обсуждения проблемной
studii, ca urmare discutarea ситуации;
situației de problemă; 3) рассмотрение вопросов
3) analiza/cercetarea întrebărilor самоконтроля и
de auto-control și posibilitatea самооценки
возможностей по
de auto-evaluare la temă. изучению данной темы.
Etapa motivațională Мотивационный этап

La această etapă, este important На данном этапе важно обратить


să se acorde o deosebită atenție внимание на предъявление
la prezentare a cererințelor față требований к учащимся. Они
de elevi. Ele pot fi: могут быть:
 de conținut: disciplina, față de  по содержанию: к
învățare; дисциплине, к работе;
 по форме: развернутые,
 după formă: desfășurată, свернутые (указания,
redusă (instrucțiuni, замечания, мимика);
comentarii, mimica și  алгоритмы;
expresiile faciale);
 eдиные и индивидуальные,
 algoritm; групповые, общие и
 comune și individuale, de детальные, прямые и
grup, generale și detaliate, косвенные
directe și indirecte.
Crearea situație Создание учебно-
Operațional - cognitive, проблемной ситуации
Se realizează folosind Достигается с помощью
следующих приёмов:
următoarele metode:
a) постановки перед
a) Se pune în fața elevilor учащимися задачи,
sarcinile care pot fi которую можно решить,
rezolvate numai după ce a лишь изучив данную
fost studiată tema propusă; тему
b) Relatarea de către învățător b) рассказа учителя о
теоретической и
a importanței teoretice și
практической значимости
practice a temei propuse; предлагаемой темы
c) Relatarea despre modul c) рассказа о том, как
cum sa rezolvat această решалась эта проблема в
problemă în istoria științei. истории науки.
Etapa Операционально-
operațional - cognitivă познавательный этап
 Интеллектуального
 Intelectuală (проблемная, поисковая,
(discuții de problemă, de cercetare, дискуссия, противоречия,
contradicții, etc.); ссора);
 Joc (jocuri educative, concursuri,  Игрового (познавательные
etc.); игры, соревнования и т.д.);
 Эмоционального (успеха,
 Emoțională (succes, captivare,
увлечённости темой…).
entuziasmare, etc.).
Во многих случаях групповая
În multe cazuri, activitățile în grup форма учебной деятельности
creează o motivație mai bună decât создаёт лучшую мотивацию,
individulă. чем индивидуальная.
Ea atrage în activitate toți elevii Групповая работа «втягивает»
inclusiv pe cei pasivi, slab motivați. в активную работу даже
пассивных, слабо
мотивированных учащихся.
Formularea sarcina de Формулировка основной
studii ca discuție a учебной задачи как итога
situației de problemă обсуждения проблемной
ситуации

Această sarcină pentru


Эта задача является
elevi este scopul
для учащихся целью
activităților lor în
их деятельности на
această lecție.
данном уроке.
Etapa reflexiv-evaluativă Рефлексивно-оценочный
(predispoziție spre meditare) этап

Este legat cu: • связан с:


• Analiza sarcinilor  анализом
îndeplinite, проделанного,
• analiza erorilor și  анализом ошибок и
acordarea ajutorului оказанием
necesar, необходимой помощи,
• comparația  сопоставлением
cunoștințelor obținute достигнутого с
cu sarcinile puse și de поставленной задачей
evaluarea activității и оценкой работы.
finale.
Etapa reflexiv-evaluativă Рефлексивно-оценочный
(predispoziție spre meditare) этап
În cazul în care profesorul Если учитель уделяет
acordă atenție acestei etape этому этапу должное
atunci: внимание, то:
 Elevii vor încerca  учащиеся испытывают
sentimentul de bucurie удовлетворение от
după efortul intelectual проделанной работы,
depus,  от преодоления
 De depășire a dificultăților возникших трудностей и
apărute și cunoșterea ceva познания нового. Это
nou. Aceasta duce la ведёт к формированию
formarea unor așteptări ожидания таких же
similare pe plan emoțional эмоциональных
în viitor. переживаний в будущем.
Рефлексивно-оценочный
Etapa reflexiv-evaluativă
этап
Если учитель
În cazul în care învățătorul уделяет этому этапу мало
acordă puțină atenție aceastei внимания и всё сводит к
etape și totul se reduce la выставлению оценок, то
notă, atunci ar putea fi o тогда может произойти
schimbare a motivației сдвиг учебной
de la însăși activitate мотивации с самой
деятельности, с процесса
de la cunoaștere și познания и результата на
rezultat pe NOTĂ. отметку.
Acest lucru duce la dispariția Это приводит к угасанию
motivației a activității мотива познавательной
cognitive. деятельности.
Etapa reflexiv-evaluativă Рефлексивно-оценочный
Este important ca în evaluare: этап
Важно, чтобы в оценке:
 Să se facă o analiză
 давался качественный, а
cantitativă dar nu
не количественный
cantitativă a activităților de анализ учебной
studii ale elevilor, деятельности учащихся,
 Să se scoată în evidență  подчёркивались
momentele pozitive, положительные
schimbări în acumularea și моменты, сдвиги в
asimilarea materialului освоении учебного
didactic, материала,
 Să se identifice cauzele  выявлялись причины
имеющихся
deficiențelor existente; și
недостатков; а не только
nu numai să se constate констатировалось их
prezența lor. наличие.
Основные методы
Metode de motivație și мотивации и
stimulare a activități elevilor стимулирования
деятельности учащихся

Se evidențiază 4 blocuri можно выделить 4 блока


principale de основных методов
metode de motivare în мотивации в
funcție de impactul asupra зависимости от влияния
diferitelor sfere ale на различные сферы
personalității elevului личности ученика
Основные методы
Metode de motivație și
мотивации и
stimulare a activități elevilor
стимулирования
деятельности учащихся
 Încurajare  поощрение,
 mustrare  порицание,
 Jocul educativ și  учебно-познавательная
informativ игра,
 crearea reprezentărilor  создание ярких наглядно-
vizuale, образных представлений,
 создание ситуации
 crearea situației de succes
успеха,
 stimularea prin evaluare  стимулирующее
 satisfacerea dorinței de a оценивание,
fi o persoană importantă.  удовлетворение желания
быть значимой
личностью.
Основные методы
Metode de motivație și мотивации и
stimulare a activități elevilor стимулирования
 baza pe experiență, деятельности учащихся
 interes cognitiv,  опора на жизненный опыт,
 crearea situației de  познавательный интерес,
problemă,  создание проблемной
ситуации,
 motivația de a căuta
soluții alternative,  побуждение к поиску
альтернативных решений,
 efectuarea activităților
 выполнение творческих
creative, заданий,
 "Brainstorming"  «мозговая атака»,
 dezvoltarea cooperării  развивающая кооперация
(activități în perechi, în (парная и групповая
grup, metoda de proiect) работа, проектный метод)
Основные методы
Metode de motivație și мотивации и
stimulare a activități elevilor стимулирования
деятельности учащихся
 formularea cerințelor
 предъявление учебных
educaționale/ de studii,
требований,
 informarea despre
 информирование об
rezultatele învățării,
образовательных
 dificultăți cognitive, результатах обучения,
 activități de autoevaluare  познавательные
și de corecție, затруднения,
 reflecții asupra  самооценка деятельности
comportamentului, и коррекции,
 prognozarea activităților  рефлексия поведения,
ulterioare
 прогнозирование будущей
Основные методы
Metode de motivație și мотивации и
stimulare a activități elevilor стимулирования
деятельности учащихся
 dezvoltarea dorinței de a fi  развитие желания быть
util societății, полезным обществу,
 îndemn de a examina  побуждение подражать
calitățile unei personalități сильной личности,
puternice,  создание ситуации
взаимопомощи,
 crearea situaților de ajutor
reciproc,  поиск контактов и
сотрудничества,
 căutarea contactelor și  заинтересованность в
cooperare, результатах коллективной
 interes în rezultatele работы,
muncii colective,  взаимопроверка,
 control reciproc.  рецензирование.
Nivelul interesului Уровни познавательного
cognitiv интереса
 Nivelul I - manifestarea  I уровень – проявление
interesului situativ față ситуативного интереса к
de învățare, discipline учёбе, к предмету (иногда
școlare (uneori lecția este на уроке бывает
interesantă, deoarece le интересно, нравится
place învățătorul, le place учитель, нравится
să primească note bune). получать хорошие
 Nivelul II – învățarea отметки).
după necesitate (părinții  II уровень – учение по
obligă copiii; învaț необходимости (родители
deoarece este de datoria заставляют, учу, потому что
это мой долг, предмет полезен
mea; disciplina de studii
для будущей жизни).
îmi va fi de folos în viitor).
Nivelul interesului Уровни познавательного
cognitiv интереса
 III уровень – интерес к
 Nivelul III - interes față
предмету (узнаю много
de disciplina predată (aflu
нового, заставляет
multe lucruri noi, te face
думать; получаю
să gândești; primesc
удовольствие, работая на
satisfacție în timpul
уроке).
lecției).
 IV уровень –
 Nivelul IV - creșterea
повышенный
interesului cognitiv
познавательный интерес
(disciplina se studiază;
(легко даётся предмет; с
așteaptă cu nerăbdare
нетерпением жду урока,
lecția; depune efort pentru
стремлюсь узнать
a afla mai multe decât este
больше, чем требует
cerut de ânvățător)
Nivelul interesului Уровни познавательного
cognitiv интереса
 Положительные показатели I
 Indicatorii nivelului I și II de и II уровня
formare a interesului cognitiv сформированности
este importante și necesare în познавательного интереса
важны и нужны на
faza inițială. первоначальном этапе.
 Importanți sunt parametri -  Важны другие параметры –
nivelulului III și în special III уровень и особенно IV
nivelul IV. уровень.
Ученики получают интелл.
Elevii primesc plăcerea la удовольствие от решения задач,
rezolvarea problemelor, проявляют интерес к
manifestă interes pentru обобщениям и законам.
generalizări și legități. Им интересны не только знания,
но и способы их добывания, они
Le este interesant de cunoștințe, испытывают интерес к
metodele de a le obține, самообразовательной
autoinstruire. Motivația деятельности. Положительная
pozitivă ân acest caz este мотивация здесь устойчивая, и
она заложена в сам процесс
stabilă și este implantat în учения.
Уровни познавательного
Nivelul interesului
интереса
cognitiv Если раньше на уроках
 Dacă anterior la lecții trezeau пробуждали интерес к учению,
interesul față de învățare, la то теперь надо его развивать, а
moment este necesar să-l это значит надо разрабатывать
dezvoltăm. Pentru aceasta для занятий целую систему
trebuie să se dezvolte un întreg творческих заданий – комплект,
sistem de sarcini creative, cu в который входят творческие
conținut interesante care задачи с интересным
include trei grupe majore: содержанием из трёх основных
 Legătura cauză și efect, групп:
 informații combinăte  причинно-следственные
связи,
 planificarea și aplicarea
activităților practice.  комбинирование
информации,
 планирование и выполнение
практической деятельности.
Aplicarea sarcinilor Применение системы
creative pentru творческих задач для
dezvoltarea motivației развития мотивации у
учащихся к учебной
la elevi în activitatea деятельности
educațională предполагает
presupune aplicarea la использование на
fiecare lecție, cel puțin каждом уроке, как
câte o sarcină din минимум, по одной
fiecare grup. Legătura cauză și задаче из каждой
efect, группы.
informații combinăte  причинно-следственные связи,
planificarea și aplicarea activităților  комбинирование информации,
practice.  планирование и выполнение
практической деятельности.
Criteriile
Nr. METODE DE MOTIVARE
(nivele)
1. Jos Nu se propun sarcini și informații pentru
dezvoltarea interesului de învățare.
2. Critic Învățătorul lămurește/explică necesitatea
îndeplinirii sarcinilor.
3. Satisfăcător Crearea situațiilor interesante/captivante cu
ajutorul puzzle-uri, fapte/situații amuzante.
4. Bun Crearea situațiilor interesante/captivante cu
ajutorul puzzle-uri, fapte/situații amuzante.
5. Înalt Utilizarea unui sistem de sarcini creative cu
un conținut interesant.
6. Optimal Organizarea studierii/ căutarea și rezolvare
sarcinilor, problemelor științifice.
КРИТЕРИИ ПРИЁМЫ МОТИВАЦИИ
(УРОВЕНЬ)
Оценка уроков по мотивационным критериям
Нет специальных заданий и
1 Низкий информации для развития интереса к
учёбе.
Учитель объясняет необходимость
2. Критический
выполнения заданий.
Создание занимательных ситуаций с
3 Удовлетворительный помощью ребусов, занимательных
фактов.
Использование творческой задачи с
4. Хороший
интересным содержанием.
Использование системы творческих
5. Высокий
заданий с интересным содержанием.
Организация поиска и решения
6. Оптимальный
исследовательской задачи.
• Dezvoltarea motivației • Развитие учебной
educaționale a elevilor мотивации учащихся
cere profesorilor nu требует от учителя не
numai timp, dar și o только больших затрат
времени, но прежде
abordare creativă a всего творческого
activității profesionale. подхода к своей
• Acest lucru este posibil деятельности.
prin regândirea și • Это возможно при
revizuirea tehnologiei de переосмыслении и
muncă, creștere пересмотре технологии
sistematică în plan работы, при
creativ creativă. планомерном
творческом росте.
• De talentul nostru de dascăli depinde găsirea unui
cuvânt bun pentru fiecare elev, chiar și atunci
când acesta ne creează dificultăți în clasă.
• Deși nu este ușor, de noi depinde găsirea
strategiei optime de motivare pentru o anumita
situație, în funcție de treapta motivațională pe
care se găsește elevul, de stilul motivațional la
care este acesta sensibil, de felul în care își
evaluează propria capacitate de efori și de
experiență acestuia în asumarea și atingerea de
obiective. Avem șansa să ajutam la creșterea unor
personalități și trebuie să o facem bine.
Institutul de Formare Continuă

Mulțumesc
pentru atenție!!!

Вам также может понравиться